FABULA PILULEI ALBASTRE

O girafă... masculină,
Căci gramatica-i haină
Şi nu permite "giraf"
Pentru un mascul cam... praf
Din partidul inventat
De şobolani mari din sat –
Securişti ce dau fiori,
Că-s în sat conducători,
Restul, cum ştie oricine
Pentru ei sunt manechine –
Deci girafa asta tristă,
Înaltă, ochelaristă,
Spunem, ce mai tura-vura,
Şi-a depus candidatura,
Să ajungă cel mai sus
Chiar dintr-un partid în plus
Din care era şi el,
Făcut, cum spuneam, de cel
Mai puternic şi discret:
Un serviciu strict secret.
Şi cum trebuia s-arate
Ce program are în spate,
"Giraful" a declamat
Că s-ar impune în stat,
Cum văzuse el în filme,
Ca aleşii să se-afirme,
Alegând, pentru-nghiţit,
O pilulă de... gândit.
După film, pilula-albastră
Ar fi ca dorinţa noastră:
Să rămână trează şi,
Ridicată zi de zi,
Să ne-ndemne a produce
Tot ce bucurie-aduce.
Pe când cea roşie pare
Să aducă doar stagnare,
Cum face partidul care
Pe steag are-a ei culoare.
Auzind electoratul
De pilule, întreg satul

Vrând MORALA cea fudulă,
Preferă... ghici, ce pilulă?

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între abstinenţă şi ortodoxia politică era o legătură profundă. Pentru că, altminteri, cum s-ar putea menţine exacerbarea obligatorie a fricii, a urii şi-a credulităţii tembele de care Partidul are nevoie la membrii săi? Numai încătuşând un instinct puternic şi folosindu-l ca forţă motrice. Atracţia sexuală era o primejdie pentru Partid şi atunci Partidul o pusese la lucru în folosul său propriu.

George Orwell în 1984
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirela: Nu, nu se poate face reclamaţie. Asta ar face şi mai mult rău. Toată lumea vorbeşte că şefu-i mare la partid.
Doamna Crăciun: Şi ce?! Că doar nu partidul l-a-nvăţat să pipăie fetele tinere.
Domnul Crăciun: Aşa o fi, dar nu poţi să te pui cu partidul... Partidul e în stare să-şi apere membrul său până-n pânzele albe.
Doamna Crăciun: Fir-ar el de partid cu membrul lui pervers cu tot! Şi-n pânze albe, auzi! Ce fel de membru-i ăsta care se dă la fata mea?!

replici din piesa de teatru Da-ul de Crăciun, scenariu de Emil Dogaru (aprilie 2008)
Adăugat de Mirela Andi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula confruntării finale

Catârul şi prost şi mut,
De-al lui partid susţinut
La preşedinţie-n sat,
Prin minune-a câştigat
La alegeri, prima tură,
Fără-a da şi el din gură,
Ci propagandiştii săi,
Şobolani şi şerpii răi,
Care au convins tot satul
Că catârul e bărbatul
Potrivit să îi conducă
Şi nu biata matracucă,
Vaca prezidenţială,
Blondă, însă prea banală
Din partidul adversar.
Iar aceasta, în zadar
Îl tot chema la discuţii,
Conform noii Constituţii,
Ca astfel, întreg poporul
S-aleagă conducătorul,
După ce-are acesta-n cap.
Dar având el handicap
Că era şi prost şi mut,
Catârul deloc n-a vrut,
Spunând, dispreţuitor,
Că se vrea el "vorbitor"
Numai cu boii din sat
Care-l vor din nou votat.
Atunci, vaca pierzătoare
La-ntâiul tur de votare,
Le-a spus votanţilor ei,
O MORALĂ cu temei:

Vai de-un stat şi cei ce-aleg
Să-i conducă-un mut şi bleg!

fabulă de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VIŢELUL ŞI DIOGENE

Fiul vacii,-abia ieşit,
Ca viţel, dintr-un liceu,
Declarat nereuşit,
La examenul prea greu
De-absolvire, fiind prost,
Şi-a zis el, că şi-nvăţat,
Fără bani, tot n-ai un rost;
Altceva-i să ai palat,
Nu cum Diogene-a fost
Doar într-un butoi cazat.
Cum văzuse nişte boi,
Că, ajunşi parlamentari,
După votul dat de oi,
Erau astăzi pe cai mari,
Având vile, bani, femei,
Şi-a dorit, normal şi el
Un statut de bou, ca ei.
De aceea, s-a înscris
În partidul mare-al lor,
Împlinindu-se-al său vis
La scrutinul următor.
Cu statutul lui cel nou
În măreţul parlament
Din viţel ajuns, deci, bou,
Furând, însă foarte-atent,
Ca şi ceilalţi, a putut
Să-şi procure, chiar urgent,
Tot ce-n minte a avut:
Bani şi vilă, evident.
Şi atunci, din al său post,
El mugi, cu lung ecou:

"Diogene-a fost un prost
Că n-a vrut să fie bou"!

poezie de Pavel Lică din Parlamentul boilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indignare bovină

Pentru că boul "s-a ajuns",
Adică-n sat, ca preşedinte uns,
Măgarul, ce-l ştia c-a fost... măgar,
Din vremea când fusese doar primar
Într-o ogradă-n care a putut
Prin furt, să-şi rotunjească-al său avut,
Luând, prin fals în acte, şase case,
Pe care, evident, le-nchiriase,
Măgarul, deci, cu acte-a dovedit
Că boul, preşedinte parvenit,
E un penal cum nu s-a mai aflat
Şi-ar trebui să dea-napoi, la stat,
Toţi banii încasaţi în mod nedrept.
Dar boul operase mai "deştept":
Ales, cum ştim, ca preşedinte-n sat,
O cucuvea juristă-a constatat
Că ar avea mereu imunitate,
Deci, faptele-i n-au cum să fie judecate.
Iar bou-atunci, dorind să îşi arate fala,
A şi mugit, puternic, în satul lui, MORALA:

"Ce treabă-are măgarul, răspunsul chiar îmi scapă,
Să ştie el, de unde un bou bea-ntruna apă?"

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

PSD-ul este partidul stat, la fel ca PCR-ul, înaintaşul său (pamflet)

Lupul părul şi-a schimbat,
Nu năravul blestemat.
Peste toate tu stăpân
Vrei să fii, partid hapsân;
Totul vrei să controlezi,
Dacă nu, simţi că turbezi.
PSD eşti detestat
Fi'ndcă eşti partidul stat.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire, Politică şi Politicieni (3 iunie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul scuză mijloacele

Când, rătăcit, într-o ogradă,
Un şarpe a putut să vadă
Că ierarhia-i foarte clară
La cei care conduc o ţară,
Adică, dacă pleci de jos
Şi ştii, "să faci la şefi frumos",
Ajungi, aşa cum ţi-ai propus
Pe-o treaptă, undeva, mai sus.
Văzuse el că e un cal,
În curte, şeful principal
Care, ca şef, i-avea pe toţi
Din curtea lui, slujbaşi netoţi.
Dar şarpele voia, se pare
Să treacă peste-această stare
De târâtor care tot pupă
Un fund 'nainte şi chiar după;
De-aceea el cu... demnitate
Muşcă pe primul şef prin spate
Şi-nlăturându-l, i-a luat locul...
Apoi şi-a încercat norocul
Şi-a reuşit, muşcându-l iar
Pe noul şef, nu în zadar,
Că a avut veninul pus
Efectul de-al sălta mai sus.
Astfel ajunse şi la cal,
Pe care l-a muşcat, normal
Şi a ajuns conducător
Doar cu-n venin nimicitor

MORALA:
Astfel, în vîrf, s-ajungă, poate
Şi cel ce muşcă pe la spate!

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vasilica Dăncilă (PSD) şi-a depus candidatura pentru alegerile prezidenţiale din 2019, însoţită de aplaudaci aduşi la Biroul Eelctoral ca să acopere huiduielile protestatarilor

Şi-a pus broşa şi "armura",
Şi-a depus candidatura,
Atacând, vărsându-şi ura
Şi-arătându-şi... incultura.

epigramă de George Budoi din Aceşti Agramaţi care ne conduc (20 septembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Migraţii din partid în partid

Eu detest profund şi nu în taină
Toate-acele creaturi meschine
Care-mbracă haină după haină,
Ele rămânând doar manechine.

epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logică bovină

Pentru că boul s-a ajuns,
Adică-n sat, ca preşedinte uns,
Măgarul, ce-l ştia c-a fost... măgar,
Din vremea când fusese doar primar
Într-o ogradă-n care a putut
Prin furt, să-şi rotunjească-al său avut,
Luând, prin fals în acte, şase case,
Pe care, evident, le-nchiriase,
Măgarul, deci, cu acte-a dovedit
Că boul, preşedinte parvenit,
E un penal cum nu s-a mai aflat
Şi-ar trebui să dea-napoi, la stat,
Toţi banii încasaţi în mod nedrept,
Pe casele furate ca "deştept".
Fiind el, însă, preşedinte-n sat,
O cucuvea juristă-a constatat
Că boul este, totuşi, "împărat"
Şi are, evident, imunitate,
Iar faptele-i, desigur, nu pot fi judecate.
Iar bou-atunci, ca să-şi arate fala,
A şi mugit, puternic, în satul lui, MORALA:

"Ce treabă-are măgarul, răspunsul chiar îmi scapă,
Să ştie el de unde un bou bea-ntruna apă"?

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Democraţii sunt partidul care-ţi spune că guvernul te va face mai deştept, mai înalt şi mai bogat şi că-ţi va tăia iarba de pe peluza din faţa casei. Republicanii sunt partidul care declară că guvernul nu merge şi că ei trebuie aleşi pentru a dovedi asta.

citat din P.J. O'Rourke
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

PORCUL ŞI ONOAREA MILITARĂ

Când porcul ce-a fost militar,
(La o popotă ospătar),
Ca rezervist, intrând şi el
În neopritul carusel
Al celor care fac în sat
Politică neîncetat,
A reuşit să încropească,
După metoda omenească,
Partidul lui, din porci cu bani
Şi din năpârci şi şobolani,
Numindu-l, că avea şi şcoală,
O "uniune naţională".
Deci, grohăind c-are,-n final,
Doar "interes national",
S-a cocoţat atât de sus
Încât, votat, a şi fost pus
Ministru de interne, care
Avea cam totul la picioare:
Curcani viteji să îl păzească
Şi o amantă-a lui... porcească,
La care ajungea de fel
Cu păzitorii după el.
De "interes national"
Uitase porcul-general
(Fusese, între timp, 'nălţat
La acest grad nemeritat).
Odată însă s-a-ntâmplat
Ca un curcan motorizat,
Fiindu-i antemergător
Când la purcea mergea cu zor,
Pe-un drum în lucru, desfundat
Să dea în gropi şi... a crăpat.
Cum câinii procurori, presaţi
De patrupezii revoltaţi
Că a murit în mod perplex
Curcanul, s-aibă porcul sex,
I-au întocmit dosar penal.
Şi-a plecat porcul în final,
Să stea ascuns, să uite toţi
Că-i cel mai josnic dintre hoţi.
Dar cum puterea-l atrăgea,
La troc de lux, vrând iar să stea,
În prag de-alegeri a ieşit
Printre votanţi, c-un grohăit,
Spunând că-onoarea militară
Îl scoate-n faţă pentru ţară,
Şi el la toţi le va spori
Tainu-n fiecare zi.
Cum l-asculta, un papagal
Strigă MORALA în final:

- Un porc poate avea onoare,
Atunci când va putea să zboare!

fabulă de Pavel Lică din O aia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula boului sacru

După ce o vreme, de mulţi boi votat,
Ajuns preşedinte mare peste sat,
Boul Apis care era bou străin,
Şi doar după nume părea bou divin,
Se-nscrisese-n cursă pentr-un nou mandat...
Însă candidata vacă l-a-ncurcat,
Adunând şi ea mai multe procente,
Impunând în sat confruntări decente
Între două vite cu speranţe mari,
Să conducă satul de pe cai mai mari.
Aştepta, deci, satul la televizor
Confruntarea care să le dea şi lor
O idee mică, să aleagă-apoi,
Vaca, sau pe boul cel ales de boi...
Doar că ştiind staff-ul boului din post
Că-n limba română el mugeşte prost
Şi că ar putea el lesne-a fi învins
Cu idei, de-o vacă, staff-ul dinadins
Refuza-ntâlnirea pentru dialog,
Motivând că boul, ba este olog,
Ba este timid, ba că se-ntâlneşte
Cu boi de ai lui şi timp nu găseşte,
Până când dulăul, ziarist titrat,
Al democraţiei paznic a lătrat:
-Ce înseamnă asta, boilor din staff,
De-ndrăzniţi să duceţi dezbaterea-n praf?
De ce boul ăsta, după un mandat
Nu vrea cu o vacă a fi confruntat?

Staff-ul, ca MORALĂ, i-a spus cu ecou:
-Pentru că e sacru... chiar dacă e bou!

poezie de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem trist pentru votantul PSD-ist

Sunt amărât că nu mă iubeşte partidul
Avea o europeană gândire,
Dar într-o seară am simţit că se uită prin mine
Şi începe discret să... transpire

Sunt un ideolog mic şi trist mi-am zis
Poate nu înţeleg eu rostul trecerii prin lume
E frumos partidul şi nu înţeleg ce îmi spune
Când mă priveşte aşa interzis

Bate un aer de prost prin frunzele ţării
Se apropie încălzirea globală
Eu îmi iubesc partidul ca un şcolar indecent
Care vrea să meargă la toaletă afară

Mi-ar plăcea să fiu ideologul lui preferat
Să-mi imaginez spunând adevăruri eseţiale
Apoi obosit chiar dacă nu mă înţelege nimeni
Să adorm pe o pernă mare şi moale

Sunt amărât că nu mă iubeşte partidul,
Partidul frumos din gândirea mea absolută
Dar într-o seară am simţit că se uită prin mine
Şi emanaţia lui începe să pută

poezie de George Terziu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partidul Mişcarea Populară (PMP) – un partid nou pe scena politică

Că partidul lor e nou,
Ne tot susură-n urechi,
Ba chiar scriu pe-al lor tricou.
Da, dar politrucii-s vechi.

epigramă de George Budoi din Politică şi politicieni (24 martie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată viaţa am fost conştiincioasă şi am muncit foarte mult. Dar de o vreme mi se pare mult mai complicat. De pe la 50 de ani mi s-a făcut frică. Parcă m-au năpădit emoţiile, teama că greşesc... Dar, una peste alta, cred că am avut foarte mult noroc în viaţa profesională. Pentru că eu nu m-am gândit niciodată că voi face film. Ei, sigur, m-am gândit pe la 15 ani că vreau să iau Oscarul. Mi-am făcut tot felul de scenarii pentru festivitatea de premiere, dar că voi face film vreodată, la asta nu m-am gândit.

citat din Luminiţa Gheorghiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secret de stat

Sunt familist, un tip discret,
Ador adrenalina,
Şi vreau să fie strict secret...
Când stau pe la vecina!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dan Barna (USR) şi-a depus candidatura pentru alegerile prezidenţiale din 2019, însoţit de aliatul său, securistul Dacian Cioloş (pamflet)

Aliat cu-un securist,
Barna, mare tupeist,
Şi-a depus candidatura,
Întrecând din nou măsura.

Ţara vede, înţeleapta:
Tot semnalizează dreapta,
Dar, ca proasta, ca nătânga,
El o ia mereu la stânga.

pamflet de George Budoi din Alegeri, Alegători şi Aleşi: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (20 septembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partidului

Se spune că sunt încă pui de om
Şi că n-ajung la fructe fără scară
Dar când poftesc un ionatan şi-o pară
Pot să mă sui ca veveriţa-n pom

Se spune că sunt mic; da nu sunt mare
Cu toate astea însă nu sunt mic
Că-n vise mari eu pot să mă ridic
Spre o măreaţă faptă viitoare

Partidu-mi este reazemul şi ghidul
Pe drumul ce-l urmez neabătut
Cravată roşie eu te sărut
Că mi te-a dat poporul şi partidul

Partidul mi-a dat cel dintâi condei
Şi creta cea dintâi argintie
Pe tablă "PACE" mâna mea să scrie
Şi-n pace să-nflorească anii mei

E primâvară; cerul e-n azur
Se bucură pământul ţării mele
Partidul mi-a făcut din zile stele
Tovarăşi dragi, tovarăşi buni, eu jur:

Eu jur pe tinereţea ţării mele
Pe anii care tineri se deschid
Că voi lupta alături de partid
Şi-n clipe vesele şi-n clipe grele

Că voi fi aspru şi ne-nduplecat
Cu vrajbele duşmanului de clasă
Eu pionier în şcoală şi acasă
Eu patriot şi om adevărat

....................................

poezie de Alexandru Andriţoiu din Culegere de poezii patriotice de prin anii '60
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partidului

Se spune că sunt încă pui de om
Şi că n-ajung la fructe fără scară
Dar când poftesc un ionatan şi-o pară
Pot să mă sui ca veveriţa-n pom

Se spune că sunt mic; da nu sunt mare
Cu toate astea însă nu sunt mic
Că-n vise mari eu pot să mă ridic
Spre o măreaţă faptă viitoare

Partidu-mi este reazemul şi ghidul
Pe drumul ce-l urmez neabătut
Cravată roşie eu te sărut
Că mi te-a dat poporul şi partidul

Partidul mi-a dat cel dintâi condei
Şi creta cea dintâi argintie
Pe tablă "PACE" mâna mea să scrie
Şi-n pace să-nflorească anii mei

E primâvară; cerul e-n azur
Se bucură pământul ţării mele
Partidul mi-a făcut din zile stele
Tovarăşi dragi, tovarăşi buni, eu jur:

Eu jur pe tinereţea ţării mele
Pe anii care tineri se deschid
Că voi lupta alături de partid
Şi-n clipe vesele şi-n clipe grele

Că voi fi aspru şi ne-nduplecat
Cu vrajbele duşmanului de clasă
Eu pionier în şcoală şi acasă
Eu patriot şi om adevărat

poezie de Alexandru Andriţoiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!