
Omagiu canin
Muri Azor cățelul meu iubit,
Ce ne-a păzit pe arșiță și ger;
În cinstea lui o lună, negreșit,
O să marchez copacii-n cartier!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Omagiu canin
Muri Azor cățelul meu iubit
Ce ne-a păzit pe arsiță și ger:
In cinstea lui, o luna, negreșit,
O să stropesc copacii-n cartier.
epigramă de Valentin David
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

În spiritul legii
Luai un brad, furat de pe vreun pisc,
De la un tip brunet, lângă obor;
Prudent, neacceptând deloc să risc,
Cu multă grijă, l-a marcat Azor!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupta de clasă
Când e foamea mare,
Să câștige-o pâine,
Și cățelul are
Inimă de câine!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un deținut model
Cum va sta cu anii,
Își va lua, lejer,
Zeghe la Armani,
Lanț la Cartier.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dama cu cățelul
Că e iarnă, că e vară,
Frig sau soare arzător,
Scoate câinele afară...
(Fiara-i în interior!).
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Indo-europeni
La Delhi, Bangalore, Dacca,
Sub arșiță sau biciul ploii,
Hindușii venerează vaca...
La noi se pun in frunte boii!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Momeala perfectă
Chiar de e arșiță sau frig,
La pescuitul de blondine,
Pun spirulina în cârlig
Să tragă fâțele la mine!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Premierul din umbră
De Trump va pune ambasada
Să mă propună premier,
Eu n-o să fac ce spune strada...
Că sunt băiat de cartier!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

La ora fixă
O blondă de prin cartier,
Frumoasă, ăsta-i adevărul,
S-a dus cu ceasul la frizer...
Rugându-l să îi schimbe părul!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sens unic
Sigur n-o să merg la cer
Negreșit o să cobor,
Dar în sinea mea tot sper
Să mai prind un semafor.
epigramă de Valentin David
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Magnetism
Jură unii strâmb, pe cruce,
Că atrași de feromon,
Nasul, negreșit, îi duce...
Tot la fierul din vagon!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu și eu
Tu și eu, alergând mereu în sens opus,
Unul spre Răsărit și altul spre Apus,
Ne-am întâlnit pe drumul de colb acoperit,
Când se-mplinise timpul, acuma, de iubit...
Cu mâinile întinse spre raza de lumină,
Ce ne-a furat simțirea și ne-a făcut o vină
Din a primi blestemul iubirii fără moarte,
Când am băut veninul din ciuturile sparte...
Crezând că vom muri de mână împreună
Și ne vom face casa, acolo sus, pe lună...
Dar vai, noi pământenii, nu am știut, desigur,
Că vii pe lume singur și vei pleca tot singur...
În zbaterea aripii ce-ncearcă zbor înalt,
Ne-am împletit iubirea cu zarea de cobalt
Și ne-am răsfrânt pe cer din visul unui zeu,
Noi doi, indrăgostiți... acum un curcubeu...
poezie de Jane Crișan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul celor doi luminatori
Soarele-i iubit de Lună,
Crai de zi- Crăiasa nopții,
Îi privim mirați cu toții:
Rareori sunt împreună.
Poate-i văd doar mateloții
De pe vas, de nu-i furtună;
Soarele-i iubit de Lună,
Crai de zi-Crăiasa nopții.
Aștrii multe au să-și spună
Depănându-și firul vieții
Când deodată au să vină
Pe seninul dimineții.
Soarele-i iubit de Lună.
rondel de Ioan Friciu
Adăugat de ioanfriciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tangoul
Tangoul ne-a întâlnit,
Tangoul ne-a învârtit,
Tangoul în sărutări
Ne-a amețit.
Tangoul ne-a iubit,
Tangoul pe amândoi
Ne-a unit.
Tangoul ne-a mângâiat,
Bătrânețea ce-a încovoiat,
Spatele drept de altădat
Tangou în iubire scăldat,
Tangou de amândoi,
O viață dansat.
poezie de Valeria Mahok (27 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!

La invitație la o lansare
M-ai chemat să vin... Promit
Negreșit voi face pasul,
Cinstea ta rămâne mit
Dacă nu îmi dai avansul.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Înainte de a muri
un graur îți aplaudă--n gură
ultimul fruct
pe care l-ai păzit!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Răzbunarea Scufiței
În cer Bunica-i fericită,
Căci Lupul a sfârșit urât:
Scufița vrând să o înghită,
Muri cu-un silicon în gât.
epigramă de Valentin David (17 februarie 2013)
Adăugat de Valentin David

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașii mei
Pașii spre lună?
O dorință nebună
Este mai greu.
Pașii spre stele?
Să fiu printre Iele
Visez mai mereu.
Pașii pe terra?
De flori plină-i sera
Și multe iubiri.
Odorul s-apară,
În fie-ș ce seară,
Nu amăgiri.
Când pașii se-adună,
Ajungi și pe lună,
Zbori fericit.
Pași-mi dau roade,
Când nu am iscoade,
Atunci sunt iubit.
Si-i fac fără frică,
Căci ei mă ridică,
În slăvi, negreșit.
Corneliu 25.07.2008
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Revista Literara Iași 1855 (25 iulie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
- a muri
- A muri înseamnă să fii iubit de un zeu și să împarți cu el o fericire eternă.
definiție de Edgar Wind
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
În cinstea marelui templu de amor
Simțeam cum mă învelesc cu pământul printre gene
Când noaptea păștea pașnic din orizont trupesc
Și aștrii adormiți pe sâni de cosânzene
Se trezeau năframe pe un chip dumnezeiesc.
Mă pregăteam de vara dragonului de lună
Într un dute vino pătruns de Eminescu,
Îndrăgostit de ultima lagună
Uitată într un vers de însuși, Păunescu.
Retorică dilemă cu perspective egale,
Unul și același, un bulgăr sub arcadă,
Iubit și prin iubire în veșmânt de zale
Rămân un arlechin cu straie de paradă.
Șintradevăr există paranteze
În lumea ce se pierde îndărăt,
Cu vii și morții ce stau să sângereze
Într un pătrat de lună din care să mă îmbăt.
Din când în când, de dincolo de lucruri care dor,
Chiar de balustrada i urcată de mojici,
În cinstea marelui templu de amor
Vom fi, iubito, singurii obraznici.
Simțeam cum mă învelesc cu pământul printre gene
Când noaptea păștea pașnic din orizont trupesc
Și aștrii adormiți pe sâni de cosânzene
Se trezeau năframe pe un chip dumnezeiesc
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!