Fiind pentru o clipă-acel revers

Ce bucurie este pentru mine;
Să-ţi fiu şi cer şi zare eu să-ţi fiu.
Să simt trăiri ce-abia în ceas târziu,
Mi se preling în suflet şi prin vine.

Îmi iau penelul să-ţi fac un crochiu,
Să nu te pierd printre uitări haine,
Să te ascund pe culmi voit andine,
Vieţii să-i smulg un nesperat pariu.

Şi te închid în micu-mi univers
Să ne iubim în ritm de bacanale,
Uitând răbojul timpului neşters,

Dând liber frâu pornirii ancestrale,
Fiind pentru o clipă-acel revers
Din crudele statistici infernale.

sonet de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi uitaţi

Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Să mă pierd în adâncimea
Onglizii tale sufleteşti.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Să tânjesc dup-o privire
Ce infinită mi-o doresc.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
În albastrul lor sublim
Să mă pierd ca-n labirint.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Lumea-ntreagă să se oprească,
Doar ca eu să-i proslăvesc.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Ochii tăi să mi se pară,
Casă sufletului meu.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Să te urc pe-un piedestal,
Şi să nu te mai urnesc.
Dar mai trist când vine vremea,
Şi ochii nu se mai întâlnesc.
Şi ai vrea să simţi durerea,
Doar o dată să-i mai vezi.
Să te îneci din nou în ei,
Să-ţi spună din nou poveşti,
Să-ţi creezi din nou iluzii,
Că în conştiinţa lor, trăieşti.
Dar pleoape grele îi ascund,
Trecut-a timpul peste noi,
Aproape am uitat albastrul
Ce l-am idolatrizat demult.

poezie de Mihaela Ciuhoreanu
Adăugat de Mihaela Ciuhoreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tie

Astăzi, respir prin tine
ca şi cum nu aş mai fi făcut-o.
Am să-ţi iau palmele
şi am să ţi le cuprind în ale mele,
pentru că suntem unul.
Am să-ţi sărut fiinţa acum,
doar în adâncul sufletului meu,
iar mâine, o vom face nemăsurat.
Am să-ţi recit versuri
pe colţul lunii, care în seara asta
este atât de caldă
pentru noi doi.
Am să-ţi culeg stele
şi le voi aşeza în partea dreaptă
a sufletului tău,
alături de... mine.
Am să-ţi şoptesc vise
ce până ieri le-am avut,
iar astăzi sunt... realitate.
Am să-ţi sărut inima...
deoarece face parte din mine.

poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

Plouă în noapte cu un potop de gânduri,
Fulgere-mi luminează amintiri despre tine,
Mă aşez să-ţi scriu pe suflet câteva rânduri,
Şi-ncetişor închid ochii ca să te văd mai bine.

Simt timpul trecându-mi printre degete,
Şi destinele noastre împletindu-se-n ploaie,
Îmi las trecutul în întuneric să cugete,
Şi apa prin simţuri să-mi curgă-n şuvoaie.

Şi-mi tună trecutul prin al vieţii întuneric,
Îmi scânteiază prin amintiri câte-un fulger,
Vreau să-ţi vorbesc chiar acum ca un cleric,
Aşa că la icoană am să te chem ca pe-un înger.

poezie de Paul Aelenei din Gingăşii de Toamnă (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre vise

Privesc cum chipu-ţi blând,
E cufundat în vise
Mă-ntreb,
Oare alergi, prin câmpul cu narcise?

Tresari uşor, te-nvălui,
Cu-a mea îmbrăţişare
Te strâng, te-a aduc mai aproape de mine
Tu, fiinţa cea mai dragă mie.

Aş vrea să te cuprind arzând
Şi visele să-ţi fur îndată,
Spre mine să alergi mereu,
Crescând, uşor îmbujorată.

Să-ţi simt parfumu-n părul fin,
Şi buzele să-ţi musc alene,
Iar tu cuprinsă-n al tău vis,
Adânc, să-ţi curg, doar eu, prin vene.

poezie de Mincu Andreea (3 septembrie 2018)
Adăugat de Mincu Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezir

Ce fericit e menestrelul
Pe care-l strigi pe-un vârf de pană
Să-ţi fie alături cu penelul,
Zâmbet să-ţi dea, s-aline rană,
Să-i spui cuvinte de amor
Şi să-ţi răspundă cum ecoul;
"-Te-aş vrea a mea, de-ar fi să mor...
Să-mi fii povestea, eu eroul!"...
... Dezirul el,
eu Daniel!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fie ca soarele să-ţi dea, ziua, mereu o nouă energie.
Fie ca luna, noaptea, să-ţi refacă forţele cu blândeţea ei.
Fie ca ploaia să-ţi spele toate poverile de griji.
Fie ca briza mării să-ţi aducă prospeţime-n trup.
Fie-ţi dat să umbli sănătos prin această lume
şi să-i descoperi frumuseţea-n toate zilele vieţii tale.

poezie de autor necunoscut/anonim (S.U.A.), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

Doream să-ţi strig
Doream să-ţi cânt
Doream să-ţi plâng
Doream să-ţi strâng
Doream să-ţi mângâi
suflarea
Să-ţi sărut
fruntea
Să-ţi iubesc
ochii
Viaţa-mi cântă
Vreau timpul să-l opresc
Vreau spaţiul să-l cuceresc
Aş vrea să plâng, să râd, să cânt
Umbră să-ţi fiu, suflare să-ţi dau
Trup să te-ncălzesc, ochi să te privesc
Şi vreau cuvinte. Să mai inventez câteva

poezie de Mihaela Cătană (9 aprilie 2001)
Adăugat de Mihaela Cătană
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce vreau

Aş putea să-ţi fiu enigma timpului strivit în struguri,
Sub picioare de femeie, într-o vie, în amurguri,
Pot să-ţi fiu şi alb şi roşu, nici prea mult, nici prea puţin,
Să mă simţi cum curg prin tine, aromat precum un vin

Sau de vrei, pot fi oceanul, o furtună trecătoare
Pot fi vântul verii tale, pot fi cald, pot fi răcoare
Pot să-ţi fiu oftatul tandru odihnit pe a ta piele,
Printre şoapte coborâte, lângă tine, dinspre stele

Îmi doresc să-ţi fiu sărutul veşniciei pe obraz,
Un apus pictat pe coapse c-un fior magic, turcoaz
Tu zâmbeşte, mă acceptă, n-am nevoie de mai mult,
Vreau să-ţi fiu adolescentul în al dragostei tumult

Pot să-ţi fiu o mângâiere, sau sălbaticul nebun,
O tăcere ce-ţi vorbeşte când la pieptu-mi te adun,
Iar de vrei, pot fi devreme, îţi pot fi mereu târziu
Tot ce vreau de fapt, femeie, este să mă laşi să-ţi fiu

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin suflet

Fiindcă suntem doar la depărtare,
Cum să-ţi rostesc simţirea-mi prin cuvinte?
Cum să-ţi ating în gând o sărutare?
Cum să-ţi arăt că gura mea nu minte?

Cum să-ţi întorc privirile în palmă?
Cum să-ţi cunosc visarea în tăcere?
În mine e vulcan de toamnă calmă,
Iar timpul meu te caută... Te cere...

Suntem uniţi de-aceeaşi întrebare,
Dar despărţiţi de multe drumuri reci...
Şi paşii noştri merg spre o chemare
În care tu doar vii... şi nu mai pleci.

poezie de Florin Răileanu (3 noiembrie 2018)
Adăugat de Mihaela Alina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ex-stasis

uneori îmi vine să te ciupesc de suflet,
să te jupoi până la nucleu,
să stârnesc un tsumami
în acest ocean de iubire
pe care mi-l aşterni la picioare,

mă scoate din sărite limpezimea asta a ta
din care mă preling
ca o placentă a visului,
ceva mă zgândără să-ţi tulbur apele,
să te zgâţâi din temelii,
să-ţi altoiesc crengile cu o mie de soiuri,
pentru ca apoi,
ademenindu-te cu ele,
să izgonesc raiul din tine,
să te fac al meu,
doar al meu,
până la uitarea de sine.

poezie de Luminiţa Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să-ţi spun

Vreau să-ţi spun să nu arunci timpul preţios
petrecut alături de mine şi să admiri din nou peisajul
ce-l laşi în urmă.
Vreau să-ţi spun că totul e real şi nu ai nevoie de nimic,
pentru a scoate în evidenţă o fotografie în mişcare cu noi.
Vreau să-ţi spun că visul tău încă nu s-a spulberat,
ci continuă ca şi cum ai face un puzzle cu florile cele mai frumoase.
Vreau să-ţi spun să uiţi totul din trecutul dureros
şi să te gândeşti la motivul pentru care m-ai ales pe mine.
Vreau să-ţi spun că nu merită să te comporţi la fel ca în trecut
şi să fii tu, fără remuşcări, ca să poţi schimba destinul.

poezie de Eugenia Calancea (28 octombrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Mi-e dor să-ţi fiu hoinar, străin prin gânduri, cu paşi de cânt să-ţi calc peste tăceri
Şi visul să-ţi cuprindă printre rânduri, o şoaptă lacomă de primăveri.
Mi-e dor să-ţi fiu plăcere crudă, licoare vie pentru suflet însetat
Liman şi mângâiere surdă, apus şi răsărit neîntinat.
Mi-e dor să-ţi fiu lumină peste umbre şi linişte flămândă de abis
Când se îmbrăţişează tărmurile surde, la mal învolburat de zâmbet stins.
Mi-e dor să-ţi fiu şi reazăm şi revoltă, sub cerul dulcei noastre regăsiri
Când se asmut ispitele, firavă să-mi gusti din şoaptă numai fericiri.
Mi-e dor să-ţi simt mirosul proaspăt, fraged, asemeni clipelor de veşnicie
Unde-şi opreşte timpul pasul molcom, pe-un petic de senin şi nebunie.
Mi-e dor să te alung adânc în mine şi tot în mine să te regăsesc
Am să păstrez într-o strânsoare caldă, emoţie şi fior şă-ţi dăruiesc.
Mi-e dor să te revăd aşa cuminte în lumi pe care nu le recunosţi
Cu inimi dezlipide pe alocuri, aglomerate de actuali şi foşti
Te uit şi iar mi-e dor de tine, mă regăsesc şi iar te părăsesc
Te-aş întreba fără cuvinte:
Tu ce faci când ţi-e dor să te iubesc?

poezie de Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri şoptite

Căutam să-ţi prind privirea într-o plasă de albastru,
Să-i simt zbaterea în braţe de alinturi ce scânteie
Într-o odă-a bucuriei ridicată dintr-un castru
Care,-n pieptul meu, pulsează pentru-o singură femeie.

Încercam să-mi pun oprelişti la îndemnurile care
Îmi cereau să-ţi prind o mână, s-o sărut, s-o ţin închisă
În căuşul mâinii mele, în dorita ei strânsoare,
Să fac liniile vieţii una în cealaltă scrisă.

Aş fi vrut, cu tine-n braţe, dincolo de lumea toată,
Să mă pierd ca noaptea-n ziuă, să dispar ca ziua-n noapte,
Să-ţi fiu Soare ce răsare, să-mi fii Luna ce se-arată
Îmbătată de lumină şi lumina mea în fapte.

Aş fi vrut, dar cum poţi, oare, să ajungi ca, de prin visuri,
Să culegi şi să-ţi rămână florile de-acolo-n viaţă?
Sunt doar gânduri care-ncearcă să pătrundă-n paradisuri
Şi se pierd în umbra nopţii. Tu-mi zâmbeşti. E dimineaţă.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-I mulţumesc, mă simt dator!

Când îmi îndrept puţin privirea
La tot ce am în jurul meu,
Mă simt dator, cu mulţumirea
Să mă întorc spre Dumnezeu.
Că tot ce-am întâlnit în cale
Şi tot ce încă întâlnesc,
E opera iubirii Sale...
Eu pentru asta-I mulţumesc!

Când văd un firişor de iarbă,
O floare simplă când privesc...
Un crin din câmp în haină albă...
Mă simt dator să-I mulţumesc!

Când lanuri văd cu spice pline,
Privind la mlădierea lor,
Văd pâinea zilelor de mâine...
Să-I mulţumesc, mă simt dator!

Iar când în clipe de-nserare
Văd bolta cerului senin,
Cu candelabru-n tremurare...!
Eu vreau să-I mulţumesc deplin.

Şi pentru freamătul pădurii,
Şi pentru murmur de izvor,
Şi pentru tainele naturii,
Îi mulţumesc! Îi sunt dator!

*
Sub semnul de recunoştinţă,
'Nainte-Ţi, Doamne, mă închin...
Eu vin din suflet cu credinţă,
Pios să-Ţi mulţumesc deplin!

O, şi-ntr-o sfântă dimineaţă,
Când tainic zorii se ivesc,
De tot ce-am întâlnit în viaţă
Şi-atunci eu vin să-Ţi mulţumesc.

poezie de Emil Bulgăr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soapte in amurg

Ş_optind uşor îmi iese iar în cale vântul,
O_rbit mă simt de soarele ce-apune,
A_ş vrea privind în zare şi ascultându-mi gândul,
P_rin şoapte dulci s-adorm uitând de lume…
T_e-aştept însă pe tine şi voi privi apusul în tăcere
E_u vreau să vii să-ţi spun că încă te iubesc.

Î_n jurul meu tot plânge vântul cu durere,
N_u eşti aici şi multe-aş vrea să-ţi povestesc…

A_ştept să vii alături de ultimele reze de soare,
M_ergând tăcută pe cărarile dulci ale visului,
U_rcând spre mine ca o dulce alinare…
R_oşii, buzele tale în lumina apusului,
G_răbit să le sărut şi-apoi să-ţi cer iertare.

poezie de Sergiu Ivanov
Adăugat de Medeea Pascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa ta rămân fără cuvinte ...

E miez de vară şi mă pierd prin lanuri.
Văpaia soarelui mi-o fac cunună.
Aş vrea s-ating cu tine noi limanuri,
În seara asta, pe sub clar de lună.

Mă-mbie cântec de privighetoare
Să-ţi dovedesc noian de simţăminte,
Dar orb mă simt, am în obraji paloare
Şi-n faţa ta rămân fără cuvinte.

În lan de maci, când vântul dă năvală,
Sărutul tău hulpav pe loc mă frânge.
Cât luna spelbu-i chip în lac îşi spală,
Fiori de dor mi se strecoară-n sânge.

Furtună de trăiri mă răscoleşte.
Pe strunele nestăvilitei lire,
M-or răsfăţa, pân' ziua se iveşte,
Neîntrecute cânturi de iubire.

poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta-i clipa ce aştept

Oare ochii tăi să-i cânt,
Părul răvăşit de vânt,
Mâna să-ţi binecuvânt?!

Gura ta să ţi-o sărut,
Glezna ta cu pas pierdut,
Zâmbetul neprefăcut?!

Ori genunchii să ţi-i strâng
Până coapsele-ţi se plâng
Că mă port ca un nătâng?!

Oare sânii să-ţi mângâi,
Să-mi fac din ei căpătâi,
Ori din creştet în călcâi?!

Cuibărind torsu-ţi la piept
Noi fiori să redeştept,-
Asta-i clipa ce aştept.

Şoldurile să-ţi cuprind
Pielea-ţi fină netezind
Sufletu-mi tămăduind.

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot

Pentru tine nu–i mult,
Pentru mine e TOT
Că pot să fiu struna aceea
Încordată dar blândă,
Dintr-o harfă ce mângâie norii,
Ce stau gata să toarne
Ploaia târzie peste pământu-nsetat.
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT.

Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT
Că pot s-ating obrazul curat
Al cerului tău,
Că atingerea mea
Îti va aprinde toate stelele,
Una câte una,
În noaptea ta grea...
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT.

Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT
Că pot să-ţi mai văd o dată chipul,
Să-ţi mai mângâi o dată pleoapele obosite
Cu degete aspre de tot lutul din mine,
Că pot să-ţi mai şoptesc,
Cu glasul meu omenesc: Te iubesc!
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT.

Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT,
Până când sunetul Şofarului
Va zgudui Înaltul,
Şi-atunci, ceea ce-a fost
Prea puţin,
Sau prea mult,
Va fi TOT.

poezie de Daniela Reghina Onu din Paşi printre pietrele Sionului (iulie 2011, Bucureşti)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ţi şoptesc amintiri...

Lasă-mă din nou să-ţi şoptesc
că eu încă te mai port în minte,
vocea ta s-o aud şi eu din nou reuşesc,
căldura ta îmi curge lin prin vine...
fericită sunt că-n gând eu te păstrez,
deşi am renunţat demult la tine,
în ierburi pline de-amintiri m-aşez
acum să le aştern îmi pare bine...
chipul tău l-am afişat sub pleoape
şi-l văd de câte ori ochii-mi închid
habar n-ai cum te simt de-aproape
nicicând nu voi ridica-ntre noi un zid.

poezie de Eugenia Calancea (8 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi doi

Tu ai putea să fii şi fără mine,
Însă nu poţi să fii şi fără noi,
Fără iubirea ce ne curge-n vine
Şi ne menţine-n viaţă pe-amândoi.

Eu aş putea să fiu un singuratic,
Dar singur, doar cu tine vreau să fiu,
Să ne iubim cu patos şi sălbatic,
Apoi să te iubesc aşa cum ştiu.

Eu îmi doresc să-ţi fiu orice dorinţă,
Nu trebuie decât ca tu să vrei,
Mă lasă să-ţi alin din suferinţă,
Iubire să-ţi ofer şi tu s-o iei.

Tu m-ai făcut să fiu ce nu-s cu tine,
Un visător ce scrie fericit,
Iubirea ta m-a vindecat pe mine
Şi tu-n a mea din nou te-ai regăsit.

poezie de Adi Conţu din Dansul emoţiei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!