întrebări fără răspuns
Un crin galben, altul alb, or fi frați sau intâmplare
Răsăriți intr-o grădină inundată cu mult soare?
Un om alb si altul negru despărțiți printr-o culoare
Semn divin pune amprenta.... de ce oare?
Suflet bun si suflet rău, nici nu sti in care zace
Gând malefic se imbracă si-n petale si in ace?
După noapte vine zi.... după ploaie vine soare,
După viață ce-o mai fi.... si rămân cu o-ntrebare?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Așa trece viața
După soare vine ploaie,
După ploaie vine vânt.
Dar de veacuri oamenii,
Beau, râd și plâng.
După lacrimi de iubire
Vin și lacrimi de durere.
După ce gustăm din fagure de miere,
Bem și puțină fiere.
După ce ne naștem în pace,
Facem un război răzbunător.
După ce vedem o rază de lumină
Ne adâncim într-un întuneric necruțător.
Și așa trece viața
Și cu bune și cu rele.
După ploaie vine soare
Și pe cer răsar mii de stele!
poezie de Vladimir Potlog (18 septembrie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța nu trebuie ucisă
După o lacrimă
urmează un zâmbet.
După tristețe,
o bucurie.
După un prieten pierdut
vine altul neștiut.
După o dezamăgire,
apare o speranță
care nu trebuie ucisă.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Inocență
După ploaie lăcrămioara nu-ndrăznește să privească
Raza soarelui aprinsă in a cerului fereastră.
Tot in jos privirea-și lasă inspre verdele cel crud
Si incearcă să explice că are piciorul ud....
Azi pământul dă răcoare, ar fi ziua cu păcat
Să răcească după ploaie plus un triplu strănutat.
E sublimă-n dimineață.... incerc lacrima să-i fur
Să o văd zâmbind sub soare, inocentă-n albul pur!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aceeași
în reci dimineți de toamnă târzie
suspină doar vântul prin vița de vie
ce frunza pătată demult și-a lăsat
la streașina casei din margini de sat
când gândul s-așterne în raza de soare
si-n suflet pătrunde aromă de floare
pot să zâmbesc când ziua începe
nu-i Eros pierdut încă prin vreme
iarna îmi face semn de departe
cu mine vei merge peste o noapte
eu îi răspund... sunt încă în toamnă
și vise mă-mbracă cu frunze de-aramă
când haina o schimb în altă culoare
la fel voi zâmbi aceeași sub soare
de-i toamnă sau iarnă sufletul meu
respiră-n poeme ce-s scrise mereu
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Niciodată nu alerga după un bărbat sau un autobuz, vine întotdeauna altul după cinci minute.
citat din Cherry Adair
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marți e la fel
cum e luni cu soare
și picuri de ploaie pictați
de poetul plictisit
de culoarea orașului
care stă la intrarea-n voroneț
obraznic și vechi
marți e la fel cum e felia
de soare aburind după nori
vine uitând de ce a venit
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucrul dorit ne lipsește; tânjim după el mai mult după oricare altul. Ne cade în mână vrem un altul. Și setea noastră este mereu aceeași.
citat din T. Lucretius Carus
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerul meu
Șterge-mi c-un surâs tristețea
Ce se-așterne peste ochi
Curcubeu dă-mi după ploaie
Intr-o mie de culori
Adu-mi ziua cea senină
După noaptea neagră rea
Fă-mi buchet dintr-o lumină
Așternută-n calea mea
Si in zorii dimineții
Când luceferi pier pe cer
Tu rămâi bolta albastră
Cerul sufletului meu!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vatra
risipită printre pagini, adunată din poieni
viața-și duce existența trăind azi, uitând de ieri
si-n efervescența zilei toate sunt cu dus -întors
numai timpul implacabil zboară ca un albatros
vine seara, vine noaptea, înc-o dimineață iar
raze trec printr-o fereastră, zile trec în calendar
și nu-mi pasă și nu doare, răni demult s-au vindecat
vreau numai sclipiri de soare, cer albastru nepătat
vreau să văd livezi cu pomi, primăvara înviată,
lunca verde la Ampoi și pe mama lângă vatră.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Afară, în ograda casei, latră Roro. E ultimul câne al casei noastre. Vine cu noi din Moldova. Când l-a adus tata la Iași, copiii mei erau mai mari decat el. Ei au dădăcit puiul orfan. Acum însă e cânele moșneag de paisprezece ani, iar copii sunt tineri de douazeci de ani.
Intr-o zi, cânele acesta va muri și altul ii va lua locul, cum și aceasta a venit după altul, cum si acela...
Ionel Teodoreanu în Întoarcerea în timp
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "La Medeleni Vol. 3" de Ionel Teodoreanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Se duc anii, unul după altul, încet și totuși așa de iute, domol și totuși grabnic unul după altul, și fiecare-ți pare lung, dar totuși se sfârșește așa de repede! Se adaugă iute unul peste altul, lasă așa de puțină urmă după dânșii, se pierd atât ștergându-se, încât de te uiți îndărăt să vezi cât a trecut, nu vezi nimic și nu'nțelegi cum se face de-ai îmbătrânit așa de mult.
Guy de Maupassant în Adio
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Pierre si Jean Guy de Maupassant" de Guy de Maupassant este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Dor de viață
Am ieșit astăzi la rampă
Cu un gând tivit la lampă,
Cu stropi reci de ploaie-n iarnă
Si- o iubire care cheamă.
Cheamă primăvara-n mine
Ca zborul unei albine
Cheamă ochii tai căprui
Zi frumoasă să imi spui
Si-n chemarea ei ascunde
Dor de viață, dor de munte
Dor de ziua care vine,
Dor fără melancolie.
Si-am plecat râzând prin ploaie,
Am in inimă văpaie
Violetă -i zarea toată
Noaptea pleacă intunecată.
Pasul meu nu se oprește,
Peste valul vremii trece,
Dor de viață cât cuprinde,
Timpul merge inainte.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare și viață
Sunt ca un copil
Care se joacă cu literele
Le adun in cuvinte
Ce zboară ca petale de flori
In vântul primăverii
Alerg să le prind
Și să le leg
Cu firul subțire
Al gândului meu
Intind mâna...
In lumina soarelui
Scânteiază aripile
Unui fluture
-Tu cine ești? il intreb
Și-mi zâmbește
-Sunt ziua ta de primăvară
Pe care incerci s-o păstrezi
Vie-n amintire
Din fluturi, petale....
Soare si viață!
Voi fi mereu alături de tine
Imi place zâmbetul tău
Pe care timpul nu l-a schimbat.
poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia cu ie
Sub pălăria de soare
umbra
se strânge la trup
și pășește
molatic.
Femeia
cu ie colorată
o urmărește
și surâde
magnetic.
Un bărbat
se ia după ea
și-n umbră-i
devine
altul.
Dragostea,
un cărăbuș de iubire
vine
numai când trebuie.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără ploaie
Zâmbitor cu nonșalanță
Ii privești pe toți in față
Si pășești cu siguranță
Te privesc si mă intreb,
Ți se pare drumul drept
Fără un impediment?
Te admir pentru curaj,
Ai lăsat după grilaj
Supărarea tatuaj....
Ochii tăi sclipesc in soare
Si sărută cu ardoare
Răsăritul fără ploaie!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea de Frați
Scăldat în foc de soare
Cu ochii mari și Luminați
Mă-nțeapă și mă doare
Iubirea mea de frați
Iiubirea mea frățească vine
Se opintește în ființă
Cu dor față de sine
Și jale în credință
Este credința de a fi
Și a Cânta pe Cel ce Este
Și a Cânta pentru a ști
Încet, Frumos și Bătrânește
Avem pământ frumos sub soare
Avem copiii minunați
Dar cel mai mult mă doare
Că nu avem Iubire-n frați
Un dor de frate care vine
Și vine în a ta ființă
Jălește dragostea de sine
Și far', A fraților credință
Și dacă frații nu ar fi
Și-ar fi în Cel ce Este
Nimic, de mine nu s-ar ști
Și, totu-mbătrânește!
poezie de Paul Preda Păvălache din Floarea Dragostei (21 martie 2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de viață
Mi-e dor de viață ca pământului de ploaie.
Mi-e dor de viață ca cerului de soare.
Mi-e dor de viață ca poetului de poezie.
Mi-e dor de viață ca sufletului de o frumoasă melodie.
Dar nu îmi este dor de ceața care se lasă peste noi.
Nu îmi este dor de omul care îmi vorbește de pace,
Dar în suflet poartă un război.
Nu îmi este dor de străinul care mă numește frate,
Dar în gând plănuiește să mă lovească pe la spate.
Nu îmi este dor de tot ce pare frumos, dar este fals.
Nu îmi este dor de lumânarea care a ars.
Îmi este dor de o lumină lină care vine,
Dintr-o inimă de om bună și creștină.
îmi este dor de tot ce trebuie să aibă omul mai sfânt,
De viață, limbă și de al său pământ.
poezie de Vladimir Potlog (15 martie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e ploaie
Mi-e ploaie toată poezia,
În vers mă picuri cu-nțelesuri
Și-mi verși un pic din nostalgia
Tot timpului pierdut în mersuri.
Mă picuri ore-ntregi cu vorbe,
Din doi în doi iar numeri ploaia,
Împerechind doar slove ude
Sperând să ștergi din gând văpaia.
Îmi picuri șoapte peste noapte
Și visele-mi pudrezi cu ploaie,
Să-nmoi din dorul către mine
Spre dimineți scăldate-n soare.
Îmi picuri toamna să se ducă
Pe-alei de frunze-npăturite,
De ți-ar plăcea dulcea culoare,
În galben, versuri aurite.
Și poezia mi-e o ploaie
Și dragostea de picuri plină,
E tot o apă curgătoare
Și numai toamna e de vină.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroare
De ce m-as supara pe tine
Când frigul toamnei simt cum vine?
Nu -mi esti palton, nici geaca gri,
Nici felinar in nopti tarzii.
Ești trecator, din intamplare,
Cu mana-ntinsa catre soare.
De primul nor ce a picat
Tu te-ai speriat si-ndepartat.
Zâmbeste cerul uneori
Cum ma strecor printre erori
Si imi trimite-n consolare
Un trandafir udat de ploaie.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi în picături
Ce te uiți la mine, soare,
Dis-de-dimineață?
Sunt un om ca fiecare,
M-am spălat pe față.
N-am avut prosop la baie,
Și-am ieșit să mă zvântezi;
Fața mea-i ca după ploaie,
Nu ca după lacrimi, vezi?
După ce nu voi mai ține
Ochii strânși, visând o floare,
Te voi întreba pe tine:
Ce te uiți la mine, soare?!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (26 martie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!