Mă doare deci știu că sînt vie
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Ca o coloană, p. 396 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Diavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu â Mihail Sebastian. Ed. a III-a" de Marta Petreu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Și ca o spadă cu muchii doare în mine scheletul
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Sînt vie, p. 402 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul cenușii
Nu știu a cui sînt, toți s-au preschimat
în mine. Nu știu cine sînt, sînt însă.
Ușoară sînt și grea ca un blestem,
sînt piatră și sînt viață neajunsă.
Nu vă jucați cu mine, ucigași,
v-alunec printre degete, sînt vie,
zvârliți-mă-n ocean; e-n van:
în cupa voastră sînt, și sînt leșie.
Fugiți! Căci sînt cenușă, pot intra
ca umbra lunecândă pe sub ușă
și să mă cern pe chipul vostru-n somn,
și să vă dau sărutu-mi de cenușă.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul: Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul cenușii
Nu știu a cui sînt, toți s-au preschimat
în mine. Nu știu cine sînt, sînt însă.
Ușoară sînt și grea ca un blestem,
sînt piatră și sînt viață neajunsă.
Nu vă jucați cu mine, ucigași,
v-alunec printre degete, sînt vie,
zvârliți-mă-n ocean; e-n van:
în cupa voastră sînt, și sînt leșie.
Fugiți! Căci sînt cenușă, pot intra
ca umbra lunecândă pe sub ușă
și să mă cern pe chipul vostru-n somn,
și să vă dau sărutu-mi de cenușă.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul meu încremenit e ca un lac de piatră
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Roata, p. 393 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă împiedici un om să viseze/ el moare pe loc
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Ulise în apele duminicii, p. 100 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă iubesc pot să umblu pe beznă
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Mersul pe beznă, p. 412
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi accept mutilările/ ca un măr merele de pe creangă
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Sub stelele moarte, p. 441 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelepciunea nu se dă în schimbul metalului curat.
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Scrisoare către dragostea unui bărbat, p. 64 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recunosc: la singurătate și la durere nu există acomodare
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Cap de costum pentru Marta, p. 153 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu o floare dacă mă atingi/ mă umplu de clopote
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Săptămâna patimilor, p. 40 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peste tot este împărăția ta/ adică durere
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Psalm, p. 403 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără sfârșit încercarea mea de a îmbrobodi existența
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Cina, p. 248 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
O mare dragoste pentru viață poate ține loc de credință
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Dare de seamă despre morile nopții, p. 272 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
E toamnă. Beznă compactă. Se-ntinde mîna Evei. Pe creangă nici un măr
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Există mecanismul funcționând, p. 283 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai pot să-mi îndur specia asta neterminată/ deznădejdea de a fi om nu mai vreau s-o car mai departe
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Socoteala, p. 341 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ea știa despre moarte tot ce poate să știe vreodată un om care încă respiră
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Legea eternă, p. 458 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ea știe că se află în război cu umanul// Dar ea stă sfidătoare îmbrăcată în înfrîngerea ei ca-ntr-o armură
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Țara singurătății, p. 453 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă doare...
Mă doare să văd oameni plângând
Mă doare să văd pe cineva suferind,
Mă doare când nu ești lângă mine
Mă doare să știu că nu-ți este bine.
Mă doare atunci când nu mă iubești,
Mă doare atunci când mă umilești
Mă doare când știu cât te iubesc
Mă doare să văd că nu te recunosc...
Mă doare tăcerea rece și grea,
Mă doare durerea din inima mea
Mă doare ș-o lacrimă ce curge pe obraz
Mă doare când știu de-al tău necaz.
Mă doare de-o frunză ce se leagănă-n vânt
Mă doare de oricine și orice cuvânt,
Mă doare că TU nu poți să-nțelegi
Mă doare... dar tu ai vrut să alegi.
poezie de Mariana Simionescu (25 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O femeie care iubește trebuie să fie o mare pacoste/ pentru bărbatul iubit dar a cărui dragoste s-a dus dracului
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Scrisoare de noapte pentru a-mi îmblânzi iuibtul, p. 189 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
aș vrea să fim înveliți într-o unică piele// Îmi ești interzis. Mi-aud vertebrele/ cum se rup/ sub bocancii negri ai durerii
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Aici, p. 314 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!