Odată ce femeia şi-a pierdut ruşinea, ea nu mai refuză nimic.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

O dată ce o femeie şi-a pierdut ruşinea, ea nu mai refuză nimic.

citat clasic din Tacit
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când o femeie şi-a pierdut ruşinea, ea nu mai refuză nimic.

citat clasic din Tacit
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când femeia nu mai are nimic de ascuns, şi-a pierdut tot farmecul.

aforism de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruşinea

A dat ruşinea faliment
Şi-a dispărut ca sentiment;
La om o cauţi în zadar:
Mai e doar în dicţionar.

epigramă de George Budoi din Epigrame (24 iulie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capacitatea mea de a tolera ruşinea, de a compartimenta şi de a o înghiţi este direct proporţională cu mărimea taliei. Vine odată cu greutatea. Obezii trebuie să se confrunte o viaţă întreagă cu ruşinea.

citat din Edward Ugel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când o femeie şi-a pierdut pudoarea, nu mai are nimic de pierdut.

aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (15 februarie 2000)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acela care şi-a pierdut onestitatea, nu mai are nimic altceva de pierdut.

citat din John Lyly
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

şi-a pierdut capul

ca un erou din filmele de multe
milioane de dolari şi nu-i o dramă
pentru că aşa-i stă bine poetului
să lupte pe cal fără capul la îndemână
tot scenariu de film sau poate o carte
jucată dur de scriitor chiar într-un singur
poem aruncat pe hârtia din geam

şi-a pierdut capul pentru femeia
care nu era regină autentică, nu era
franţuzoaică cu secretele de rigoare
ascunse în negre pânze şi aşezate
în sipete pitite în pivniţe sau poduri

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdut în noapte...

Pierdut în noapte...
Lumini şi umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre

Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint

Pierdut în noapte...
Speranţe deşarte
Pierdut în noapte...
Eşti tot mai departe

Pierdut în noapte...
Un veşnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ţi spun

Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aş vrea să mai pot

Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri

Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...

poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul şi-a pierdut compasul

Plânge ziua, plânge ceasul
Şi-n secunda tremurată,
Pe cadrane sfărâmată,
Timpul şi-a pierdut compasul.

Plânge ora, plânge clipa
Pe-amintirea-ncremenită,
Când nădejdea ofilită,
De neant şi-a frânt aripa.

Plânge ziua, plânge ceasul
Sus, în turla veşniciei,
Ori pe pragul agoniei,
Timpul şi-a pierdut compasul.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai grijă de cap, că odată pierdut, nimic nu mai poate fi reparat!

George Şovu în Întâlnire-n oglindă
Adăugat de Melania
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Hmm... Opt ani din viaţa mea, de aşteptare, de iluzii, de speranţe... S-au dus! Aşa, dintr-o dată! Brusc... Într-o singură clipă! Cât ai bate din palme doar. Am pierdut, e clar! Totul.
Maria: Luci, nu vorbi aşa! N-ai pierdut încă nimic!
Lucian: Nu?! Oare?! Am tăcut tot timpul ca idiotul şi am amânat mereu momentul, aşa că... E numai vina mea! Eu am greşit, mereu. Ce-aş putea face acum? Nu mai pot schimba nimic. Eu... Am pierdut, totul! Ce mi-a rămas? Sunt un nimic! Zero barat! Inutil...
Maria: Luci, te bat! Nu mai vorbi astfel!
Lucian: Ah, mă baţi?! Ai vrea tu... De parcă ai şi putea!? Poate aş merita şi o bătaie. Zău... Dar am dreptate. Am pierdut, totul. Totul...
Maria: Nu, n-ai dreptate! N-ai pierdut încă nimic! Încă poţi schimba ceva. Spune-i odată! Ce tot aştepţi?! Vrei să-i spun eu?
Lucian: La ce bun?! Să mă refuze? Din nou? A câta oară? Nu m-am învăţat oare minte? N-am la ce să mă mai aştept din partea ei...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine şi-a pierdut curajul nu mai poate pierde nimic.

aforism de Publilius Syrus din Sentinţe
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie care şi-a pierdut frumuseţea emblematică şi nu a încercat să o completeze cu alte valori este ca un pianist care şi-a pierdut degetele sau ca o soprană care a amuţit.

citat din Elena Stan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mica Publicitate

PIERDUT busola ţării mele
E nulă, n-o vreau înapoi
Ne-am rătăcit în vremuri grele
Doamne fereşte de război.

PIERDUT ruşinea celor care
Ar trebui să stea la post
Mai lacomi decît nişte fiare
Ei dau exemplul cel mai prost.

PIERDUT memoria curată
A tot ce-am fost, şi noi, cîndva
Orfani de mamă şi de tată
Istoria nu ne mai vrea.

PIERDUT coloana vertebrală
Ne prostituăm, ne umilim
Străinii ne pun capu-n poală
Umblăm prin lume şi cerşim.

PIERDUT cea mai de preţ comoară:
Credinţa-n bunul Dumnezeu.
Adio, scumpa noastră ţară!
E-n bernă sfîntul Curcubeu...

pamflet de Corneliu Vadim Tudor (26 ianuarie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine a pierdut măcar odată aşa numitul "totul" a realizat că de fapt nu a pierdut nimic din ce contează cu adevărat. Pentru că "totul" este sădit în spiritul nostru nemuritor. Curajul este singura atitudine acceptabilă a omului în condiţia în care se află acum pe Pământ.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îi vezi pe unii căutând dreptatea, când ei, de fapt, şi-au pierdut ruşinea.

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul: Adică ce? Materie sau spirit! Avem de amândouă... Filozoful poate opri vântul cu câteva piei de măgar. Imanent, treacă, meargă… Dar să vedeţi ce grozavă este transcendenţa! Vorbeşti de sus, dintr-un balcon pierdut în ceaţă. Lumea nu aude nimic, dar crede. Poţi canoniza orice nebun. În fiecare aberaţie se ascunde o profeţie. Femeia idol? De ce nu? Sunt neamuri întregi care se închină unor păsări de casă. Ce e Femeia la urma urmei? Poezie cu fuste... Fermecătoare catastrofă... Şi-a mobilat inima cu cele mai alese sentimente... Femeia e o victorie a hormonilor asupra raţiunii... Nu are organ pentru filozofie. Auzi la ea, cum ţipă! Şi asta într-un parc public, într-o oază de linişte. În loc să cugete, urlă! Trestie ţipătoare. Familia este o instituţie perimată... Raţiunea suficientă derivă din raţiunea pură...

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce fiinţe ciudate sunt oamenii! Îşi caută dreptatea, când, de fapt, şi-au pierdut ruşinea!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un om putred de bogat şi omului ăstuia s-a întâmplat să-i cadă nevasta greu bolnavă. Şi când a simţit că i s-apropie sfârşitul, femeia şi-a chemat la căpătâi singurul ei copil, o fetiţă...

Fraţii Grimm în Cenuşăreasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!