Dacă există un singur om pe lume care se răsfaţă în belşug, trebuie să fie undeva un altul care moare de foame.

citat celebru din Lev Tolstoi
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Des-facerea

Ceea ce este trebuie să se confirme prin sine
Căci altfel nu este;
Ce se vede trebuie să se vadă singur,
Ce se aude trebuie să se audă singur,
Ce se simte trebuie să se simtă singur,
Ce miroase trebuie să se miroasă singur,
Gustul trebuie să se guste singur,
Căci altfel de ce ar avea nevoie să fie?!
Şi din miezul tuturor acestor esenţe
Se desface Universul
Care se DES-FACE în viaţă şi moarte –
Viaţa prin ea însăşi,
Moartea prin ea însăşi,
Care se DES-FAC în fiinţe şi nefiinţe,
Separat, pentru fiecare ceea ce merită.
Şi dacă nu te voi mai întâlni
Niciodată
Înseamnă că ne-am despărţit înfricoşător
De trist
În două lumi,
Una care există
Şi una care nu există.

poezie de Bujor Voinea din Transparenţe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu există pentru altul. Nu există decât cursa fiecăruia. În clipa în care se opreşte, moare. De aceea, toţi trebuie să fie surzi.

Octavian Paler în Viaţa pe un peron
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de a da poporului preoţi, soldaţi sau învăţători, ar fi mai bine să afli dacă nu cumva moare de foame.

citat celebru din Lev Tolstoi
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Annie Hall: Alvy, tu nu te poţi bucura de viaţă. Eşti ca New York-ul, eşti o insulă.
Alvy Singer: Nu pot să mă bucur decât dacă toată lumea e fericită. Dacă undeva în lume, cineva moare de foame, mi se pune un nod în gât.

replici din filmul artistic Annie Hall, scenariu de Woody Allen
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omenirea nu dispare

În lume se moare
fie de prea mult râs,
fie de prea mult plâns.

În lume se mai moare
fie că ai prea mulţi bani,
fie că ai prea mulţi ani.

În lume se mai moare
fie că din greu munceşti,
fie că doar leneveşti.

Tot în lume se mai moare
fie că eşti încă tânăr,
fie că eşti mai bătrân,
fie eşti copil pe umăr,
fie eşti cât un gorun.

Se moare de prea mult bine,
Se moare de prea mult rău.
Moartea la oricare vine
Ca să-şi ia tainul său.

Se moare în timp de pace,
Se moare-n timp de război.
Omenirea se reface
Chiar dacă ne ducem noi.

Indiferent cum se moare,
Lumea toată, nu dispare.
Cum natura înverzeşte,
Aşa omul odrăsleşte.
Unul naşte, altul moare,
Toţi avem un timp sub soare.

poezie de Dumitru Delcă (9 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldova, Transilvania, Muntenia nu există pe faţa pământului; există o singură Românie, există un singur corp şi un singur suflet, în care toţi nervii şi toate suspinele vibrează unul către altul.

citat clasic din Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă există atâtea rele, există atât de mult Bine în această lume. Doar să învăţăm să-l găsim. Nu avem altă lume în care să trăim. Iar, pentru cea pe care a creat-o, El merită să fie iubit. O lume în care oamenii uită să-L iubească pe Dumnezeu nu mai este o lume, ci un infern.

citat din Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceas grav

Cine plânge undeva în lume,
fără rost plânge în lume,
mă plânge pe mine.

Cine râde undeva în noapte,
fără rost râde în noapte,
râde de mine.

Cine merge undeva în lume,
fără rost merge în lume,
merge spre mine.

Cine moare undeva în lume,
fără rost moare în lume,
se uită la mine.

poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Cartea cu imagini, traducere de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oră gravă

Cel care-acum, undeva, plânge în lume,
fără rost plânge în lume,
mă plânge pe mine.

Cel care-acum, undeva, râde în noapte,
fără rost râde în noapte,
râde de mine.

Cel care-acum, undeva, pleacă în lume,
fără rost pleacă în lume,
pleacă spre mine.

Cel care-acum, undeva, moare în lume,
fără rost moare în lume,
se uită la mine.

poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea a doua a cărţii întâi, traducere de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt antivegetarianism şi nici antiveganism, dar nu pot accepta orbeşte unele lucruri pe care vegetarienii şi veganii le susţin. De exemplu, dacă ne-am lua după vegani, animalele domestice de la care folosim lapte, carne, lână, ouă, miere ş. a., adică bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, găinile, gâştele, raţele, curcile, albinele ş. a., ar trebui să crească numai în sălbăticie, ca să nu mai fie exploatate de om. 1) Aş vrea să văd şi eu un vegan care creşte în ograda sau în apartamentul lui măcar un animal din aceste specii doar pentru frumuseţea lui. 2) De unde să iei astăzi atâta sălbăticie, de care ar avea nevoie toate aceste animale? 3) Când ai la dispoziţie tot ce vrei şi poţi să alegi orice alimente vrei, şi ai din belşug cu ce să le cumperi, cum se întâmplă în special în ţările occidentale bogate, e uşor să fii vegan, în timp ce în multe ţări, în special din Africa, se moare de foame din cauza sărăciei, a solurilor nefertile şi a climei improprii pentru producţia vegetală, a înapoierii tehnologice ş. a. 4) Dacă, prin absurd, toată populaţia Pământului (7 miliarde de oameni) ar deveni peste noapte vegană, cu ce ai hrăni-o, de unde ai lua atâtea produse vegetale? 5) E uşor să vorbeşti, e greu să oferi soluţii realiste şi să faci ce trebuie pentru ca oamenii să nu mai moară de foame şi de subnutriţie.

George Budoi în Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (17 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ai venit de nicăieri şi dacă e undeva, unde trebuie să ajungi, atunci trebuie să ajungi Aici. Dar Acum unde eşti? Pentru că atâta timp cât călătorim cu gândul care e dependent de corp, nu putem vedea că nu putem veni de undeva şi ajunge undeva, deoarece suntem veşnic pretutindeni. Dacă Sinele e veşnic, se pune problema să fi venit de undeva, există pentru el spaţiu-timp ca să poată călători undeva? Şi unde ar vrea să se ducă Întregul, când el este Totul? O imagine ar vrea să călătorească la Sine, dar Sinele nu are nici o imagine. Pentru că gândul nu se poate topi în această clipă, inventează astfel de nostalgii de rahat: "Ah, dacă aş ştii primul meu strămoş în sfârşit aş afla cine sunt eu. Odată ce ai căzut în această cacealma psihologică eşti terminat. Oare înainte ca să ştii de unde ai venit şi unde trebuie să ajungi, nu ar trebui să afli mai întâi cine eşti tu? Dacă nu eşti călătorul, dacă nici măcar nu ai fost născut vreodată?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oră gravă

Cine acum plânge undeva în lume,
fără motiv plânge în lume,
mă plânge pe mine.

Cine acum râde undeva în noapte,
fără nici un motiv râde în noapte,
râde de mine.

Cine acum se duce undeva în lume,
fără motiv se duce în lume,
se duce la mine.

Cine acum moare undeva în lume,
pentru nici un motiv moare în lume:
se uită la mine.

poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Buch der Bilderm, Prima carte, a doua parte (1902), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O căsătorie trebuie să rezulte, în primul rând, din afecţiune, din dragoste, dacă vreţi, iar când există această dragoste, numai în acest caz, căsătoria reprezintă, să zicem, ceva sfânt. În al doilea rând, orice căsătorie care nu are la bază un ataşament firesc, dragostea, dacă vreţi, nu conţine nimic care să oblige din punct de vedere moral.

Lev Tolstoi în Sonata Kreutzer (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş fi ţar, aş decreta o lege, potrivit căreia scriitorului care a întrebuinţat un singur cuvânt pe care nu-L poate explica, să i se ridice dreptul de a scrie şi să i se dea şi o sută de lovituri cu varga.

Lev Tolstoi în scrisoare adresată lui N.N. Strahov (1878)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată cu fiecare om care moare, moare o intreagă lume. Când un copil se naşte, incepe o lume nouă.

citat din Nicky Sereteanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Undeva, în interiorul meu, există o persoană miloasă, iertătoare. Undeva, există o fată care încearcă să înţeleagă prin ce trec oamenii, care e conştientă că oamenii fac fapte rele, şi că disperarea îi mână spre locuri mai întunecate decât şi-au imaginat vreodată.

Veronica Roth în Divergent (25 aprilie 2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine moare

Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei,
urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii;
cine nu-şi schimbă existenţa;
cine nu riscă să construiască ceva nou;
cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-i cunoaşte.

Moare câte puţin cine-şi face din televiziune un guru.

Moare câte puţin cine evită pasiunea,
cine preferă negrul pe alb şi punctele pe "i" în locul unui vârtej de emoţii,
acele emoţii care învaţă ochii să strălucească,
oftatul să surâdă şi care eliberează sentimentele inimii.

Moare câte puţin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său;
cine nu riscă certul pentru incert pentru a-şi îndeplini un vis;
cine nu-şi permite măcar o dată în viaţă să nu asculte sfaturile "responsabile".

Moare câte puţin cine nu călătoreşte;
cine nu citeşte;
cine nu ascultă muzică;
cine nu caută harul din el însuşi.

Moare câte puţin cine-şi distruge dragostea; cine nu se lasă ajutat.

Moare câte puţin cine-şi petrece zilele plângându-şi de milă şi detestând ploaia care nu mai încetează.

Moare câte puţin cine abandonează un proiect înainte de a-l fi început;
cine nu întreabă de frică să nu se facă de râs
şi cine nu răspunde chiar dacă cunoaşte întrebarea.

Evităm moartea câte puţin, amintindu-ne întotdeauna că "a fi viu" cere un efort mult mai mare decât simplul fapt de a respira.

Doar răbdarea cuminte ne va face să cucerim o fericire splendidă.

Totul depinde de cum o trăim...

Dacă va fi să te înfierbânţi, înfierbântă-te la soare.
Dacă va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul.
Dacă va fi să plângi, plânge de bucurie.
Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale.
Dacă va fi să furi, fură o sărutare.
Dacă va fi să pierzi, pierde-ţi frica.
Dacă va fi să simţi foame, simte foame de iubire.
Dacă va fi să doreşti să fii fericit, doreşte-ţi în fiecare zi...

poezie de Martha Medeiros
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este posibil ca o persoană să fie prea spirituală? Sigur că da. Dacă stai toată ziua în camera ta şi meditezi sau te rogi să ai viaţa pe care-o visezi, nu aşa vei obţine viaţa pe care-o visezi şi a crede altceva înseamnă să te angajezi într-o gândire magică. Să te amăgeşti singur. Ţi-am spus că eu cred că există un plan general pentru destinele noastre, a fost scris înainte ca noi să ne naştem în această lume. Acestea fiind spuse, oamenilor le-a fost dat liberul arbitru cu un anume motiv: ca să facă paşii necesari pentru a da viaţă destinului propriu. Există multe spaţii libere pe care avem puterea să le umplem şi multe puncte pe care putem să le unim. Trebuie să facem eforturi şi sacrificii pentru a trăi viaţa la care visăm. Trebuie să fim disciplinaţi şi să facem alegeri înţelepte. Acţiunile au consecinţe şi, ca să culegi roadele la care visezi, trebuie să semeni seminţele.

Robin Sharma în Descoperă-ţi destinul (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ne mai solidarizează azi? Există vreun ideal care să ne lege pe toţi, să ne facă să privim în aceeaşi direcţie, chiar dacă nu ne iubim unii pe alţii? Mai există vreo valoare pe care s-o respectăm? Mai există ceva neatins de ură, de disoluţie, ceva care să nu te facă să te simţi insuportabil de singur?

citat celebru din Octavian Paler
Adăugat de ioanisis
Comentează! | Votează! | Copiază!

Undeva

Undeva e un banchet de bucurii
Undeva tăcerea e un zgomot adormit
Undeva fructe exotice distilează în alambicul visului
Undeva culori fragile lunecă printre roci fierbinţi
Undeva cântecul alungă spinii cotidieni
Undeva zace pergamentul care a înfruntat Timpul
Undeva (departe) e copilăria poetului secerată iremediabil
(dar nu abil)
Undeva fiecare pas e un semn al mirării
Undeva neliniştea e ca marea neobosită
Undeva aşteaptă un buchet de bucurii
Undeva...
Dar unde?

poezie clasică de Saşa Pană din Culoarea timpului (1977)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!