
Fericirea adevărată e totdeauna o clipă. Mai multă n-ar putea îndura firea omului care, deseori, într-o viață de mulți ani, nu are norocul să întâlnească nici clipa aceasta, nici măcar să se apropie de ea.
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Anamaria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Iubire și Dumnezeu, conștient sau inconștient, trebuie să alcătuiască suprema preocupare a sufletului omenesc. Fără de ele omul nici n-ar putea exista!
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă n-ar fi necunoscutul în lume, viața omului n-ar mai avea niciun farmec.
citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Doina Bumbuț

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt o clipă...
ochii tăi nu mă văd
nu mai sunt
o clipă
de timp pierdută
cineva m-a aruncat în lume
o simplă clipă
care nu trebuie nimănui
când mă vezi mă arunci
un bobârnac și gata
m-am dus
am fost oare dată ție?
eu cu sufletul meu
transformat în clipa
nici măcar colorată
doar simplă și incoloră
nu spun nimănui nimic
nici măcar o clipă
iar în final tu sufli
în timp să mă duc
departe
gata ai scăpat de mine
de inutila clipă
care nu are ce căuta
în viața ta!
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!

Asumare
Eu nu voi ceda
Nici o zi
Nici o noapte
Nici măcar o clipă
Toate mi le voi asuma
Alături de poeme
Și aforisme și stihuri
Nu voi ceda nimic
Din cuvinte și din expresii
Nici din partea
Nevăzută a lunii
Pentru că în univers
Este prea multă
Materie neagră
Și mai multă energie neagră
La care nu avem acces
Nici nu le putem defini
Nu voi ceda nimic
Până în ziua de azi.
poezie de David Boia (19 august 2020)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea adevărată, mare, necondiționată, e taina tuturor fericirilor pământești și cerești. Numai iubirea apropie pe om de Dumnezeu.
citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Marianne

Comentează! | Votează! | Copiază!

- om (vezi și ființă umană)
- Omul e un univers închis cu legile-i proprii care-i comandă viața efemeră, tot atât de departe de ceilalți oameni ca și un astru de ceilalți aștrii, fără nici un mijloc de comunicare reală cu nimeni. Iluzia cumunității cu alți semeni te înșeală numai până în momentul unei mari zdruncinări sufletești, când, deodată, îți dai seama că nici părinții, nici frații, nici prietenii, nimeni nu te poate nici ajuta, nici măcar înțelege...
definiție celebră de Liviu Rebreanu în Jar
Adăugat de Alexandra Mihai

Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanul este o viață de ficțiune izvorâtă dintr-o viață adevărată: a mea!
citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum, când va sfârși scrisoarea, va ști că mâinile care au scris-o nu vor mai rupe-o și nici ochii nu vor mai vedea-o, pentru că mâine, pe vremea aceasta, corpul lui va fi îngropat în pământ sau va atârna undeva, iar mintea lui, care își dă seamă de toate acestea, mâine nu va mai naște nici un gând, ci va fi o grămăjoară de creieri morți; năpădiți de sânge închegat
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Tudosa Mihai

Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa mea clipă...
Clipa mea, clipă ruptă din soare,
frântă aripă, ce mă tot doare...
Clipa mea, clipă scursă din stele,
buchie-n pripa genelor mele.
Clipa mea, clipă - ultim tezaur,
strigăt la stripa frunzei de laur.
Clipa mea, clipă, trista mea floare,
soi de tulipă fără culoare,
clipa mea, clipă rece la față,-
fir de risipă scurt ca o viață.
Clipa mea, clipă, ferma mea soartă,
vezi cine țipă, colo, la poartă?!
Clipa mea, clipa, vezi, parcă-n tindă
se infiripă prosop pe oglindă...
poezie de Iurie Osoianu (27 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte vieți terestre alcătuiesc o viață adevărată?... Șapte! De ce tocmai șapte? O, Doamne, Doamne, de ce șapte? Dar pentru că șapte e numărul sfânt! A fost sfânt totdeauna, în toate sufletele!
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet pentru Rodica
În caz cā dragoste nu este,
În viațā, n-ar mai fi nimica,
N-ar exista, vai!, nici Rodica,
Nu s-ar mai scrie vreo poveste...
N-ar exista nici nopți celeste,
Nici cutezanța și nici frica,
N-ar mai cânta nici turturica,
Pentru iubite și neveste.
Nu ar mai fi nici cerbi în rut
Și nici izvoare cristaline,
Ah!, nici sfârșit, nici început
Și nici ochi verzi, nici coapse fine,
Nici relativ, nici absolut,
Ar fi doar inimi în ruine...
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Apostol: Mi-e scârbă de civilizație, căpitane! Zece mii de ani de civilizație nu prețuiesc cât o singură clipă de adevărată împăcare sufletească!
replică din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Tudosa Mihai

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ai înțeles că nu este nimic degradant în a fi fost îngenunchiat de iubire, deja în tine s-a născut ceva care nu îți va putea fi smuls niciodată. Nici tortura, nici decrepitudinea bătrâneții, nici moartea violentă, nici măcar senilitatea nu pot anula demnitatea fundamentală a omului care a fost iubit, și care a dăruit iubire.
Horia-Roman Patapievici în Zbor în bătaia săgeții
Adăugat de ANA-MARIA BOTNARU

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici o alta
Niciodata alta dragoste n-ar putea fi
niciodata alta dragoste.
Nici o alta frunza muscata
de talpa ta, trecuta peste umbra,
n-ar putea fi niciodata
alta frunza.
Nici un alt ochi cu retina
nestrapunsa de lumina durerii
n-ar putea fi alt ochi.
Nici tu n-ai putea fi,
in nemarginirea timpului,
in zborul cuvintelor,
niciodata alta.
poezie de Cristi Zamfir
Adăugat de Sanddy

Comentează! | Votează! | Copiază!

În adolescența mea, o dragoste nefericită și apoi experiența mizerabilă a serviciului militar mi-au dezvăluit ce n-aș fi crezut niciodată că zace-n mine: multă ură, frustrare și lașitate, dar și multă putere de a îndura. Nu-mi mai fac de-atunci atâtea iluzii: nu sunt cu adevărat nici bun, nici frumos sufletește, nu pot fi un "model" pentru nimeni, așa cum nici eu nu am modele în viață. Experiențele ulterioare m-au învățat și ele să nu mă păcălesc pe mine însumi. E tare bine să știi ce zace cu adevărat în tine.
Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Măcar, din când în când, oprește-te din agitația ta zilnică, ascultă sunetul care provine din interiorul formelor de viață, respiră liniștit și spune-ți: sunt fericit cu desăvârșire. Nu căuta nici un motiv pentru această fericire pentru că această fericire nu ar mai fi decât dependență și s-ar sfârși odată cu sursa ei. Dar fericirea care este una cu viața tuturor formelor de viață nu se va sfârși niciodată pentru că atunci când s-ar sfârși viața în univers de fapt s-ar sfârși și timpul și n-ar putea exista nici o secundă fără viață. De aceea, oricât de mult ar părea să dureze posibila lipsă a vieții din nivers, ea nu va dura deloc și mereu va fi viață și mereu va fi Dumnezeu și mereu tu vei fi una cu el.
Constantin Luntraru în Om înspre înger (2006)
Adăugat de Sanda Mures

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea adevărată nu moare nicioadată în sufletul omului, ba îl însoțește și dincolo, până în sânul nemărginirii... Dar iubirea nu poate prinde rădăcină în inima mânjită de ură.
citat celebru din romanul Ion de Liviu Rebreanu
Adăugat de Georgiana Crăciun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea adevărată nu moare niciodată în sufletul omului, ba îl însoțește și dincolo, până-n sânul nemărginirii... dar iubirea nu poate prinde rădăcină în inima mânjită de ură.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Vasloban Monica

Comentează! | Votează! | Copiază!

A șaptea viață aduce de-abia fericirea unirii cu celălalt suflet. De aceea a șaptea moarte cuprinde revelația. Fiindcă moartea a șaptea înseamnă sfârșitul existenței materiale și începutul întoarcerii în lumea spirituală, sufletul retrăiește într-o străfulgerare toate viețile anterioare pentru a se putea bucura mai deplin de strălucirea vieții noi, eterne, ce-l așteaptă.
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi fac impresia, când mă uit înapoi, c-am purtat în mine viața unui străin... Totdeauna mi-am închipuit sufletul omului ca o visterie cu odăi multe, unele pline de comori, altele deșarte. Mulți oameni, cei mai mulți, trăiesc toată viața în cămăruțele cele goale și veșnic deschise, căci celelalte sunt zăvorâte cu lacăte grele, și cheile lor zac tăinuite în focul chinurilor. Pe mine golul m-a înfricoșat ca și întunerecul. De aceea m-am străduit să găsesc cheile comorilor mele. Dar și comorile sunt înșelătoare. Îndată ce ai descoperit una, râvnești pe cele mai ascunse? Poate cea mai de preț nu ți-o dezvăluie decât moartea, și totuși o dorești cu lăcomia avarului? O fi deșartă chiar râvna aceasta? Fără ea însă viața n-ar mai avea nicio valoare și nu s-ar deosebi întru nimic de viața unei gângănii!? Azi simt c-am descoperit o comoară nouă și trebuie s-o apăr cu orice jertfă!
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Musat Cristina

Comentează! | Votează! | Copiază!