Cu blândeţe

Privind cercul eleganţei
Căutând în inimi bucuriea
Dar sub poleiala feţei
Ascund suflete vopsite

Râuri de şampanii curg
Polarizează tot ce-i rău
Luptă cu bunul demiurg
Se ascund râzând de zeu

Dănţuie cu praful morţi
Zombii umblă pe pământ
Simt placere -n mintea nopţii
Sfârşind tragic rând pe rând

Bogăţia luxul i-a isetricat
Ochii tulburi minţi bolnave
Dai bineţe eşti salată de mâncat
Cum să -i ajutăm să scape

Oameni ce nu vor să vadă
Ei sunt tineri au nevoie
Pruncii să-i aducem in ogradă
Viaţa cu blândeţe să le fie

Viaţa este una e frumoasă
Trăiţi cheltuiţi cu luciditate
Întoarceţi -vă tineri acasă
Dumnezeu ne-a dat pe toate

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea

De-ar fi să te descriu pe tine
Într-un cuvânt tu eşti destin
Oglindă a valurilor pline
Mă ajuţi eşti Marea un festin

Simt că am pierdut speranţa
Tu îmi dai tărie si putere
Vorbesc cu tine lupt cu viaţa
Răspunzi prin valuri de iubire

Eşti adusă dintr-un munte
Ai străjeri mii de pescăruşi
Simt o briza un sărut pe frunte
Mâinile valuri albele mănuşi

Paşii mei prin tine umblă
Tu-mi eşti dor si alinare
Viaţa este doar o umbră
Ce rămâne-n apă ta cu sare

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet chinuit

Greutate mai mare decât astă
Corsetul sufletului nu există
Lăsa ţi mintea dezgheţată
Inima mai liberă dezlegată
Lăsa corpul lejer să alerge
Lăsa sufletul uşor să plece
Nu l ţine strâns încorsetat
Într o piatră rece transformat
Aruncă piatra din suflet tău
Să nu loveşti cumva că i rău
Te poate bate Dumnezeu
Arunc o mişcă te din loc
Nu mai sta uşurează ţi viaţa
O viaţă ai este a ta uşoară
Sau viaţa de i grea e tot a ta!
*Vivian Ryan 10 noiembrie*

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Îmi cer ietare tristetea nu vreau s-o impun
Dar sufletul mi-e rupt în mii de frimituri
Iar viaţa îmi dă mai multe lovituri
Se spune: Dumnezeu îţi dă cât poţi duce
Dar durerea mea e pusă pe o mare cruce
Să ne ajute Bunul Dumnezeu
Să ne purtam fiecare crucea în dreptul său!

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa o aleg

Caut drumul meu in viaţă
Calc pe griji si pe nevoi
Am voinţă am speranţă
Să fim o viaţă amândoi

Luna luminează-n geam
Stelele pe rând se aprind
Luceafărul agăţat de ram
Noaptea vise ne cuprind

Intr-un loc plin cu speranţe
Obosită cad la pieptul tău
Mâna mă cuprinde-n braţe
Simt căldură sărutului său

Fluturi mi se aeaza in păr
Visul transferat încet in rai
Viaţa o aleg nu o cumpăr
Printre ei fericiti noi eram

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu că sufletul îmi cere
Scriu că Dumnezeu mi-a dat
Scriu din a inimii placere
Acest dar este minunat

catren de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim

Să ne iubim să fim mai buni
O viaţa avem este frumoasă
Pune ti zilelor de flori cununi
Să nu ne nchidem într o casă

Când tu ajungi într un impas
Iar toate par a se fi năruit
Doar Domnul ne va da răspuns
Mosorul aţa vietii n a sfârsit

Continuă ti mereu speranţă
Clipa mea bună este propice
Si n suflet fericirea e prezentă
Trăiţi iubiti vă mereu ne zice

Adultă inima pentru tine bate
Să ierti mereu dar să nu uiţi
Cu ochii minţii tu vezi departe
Inima ti străbate văi si munţi

Ascultă sufletul si fă i dreptate
Iubeşte ti viaţa până la sfârsit
Alungă dorul mergi mai departe
Mereu va fi eternul apus si răsărit

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă eşti, femeie!

Frumoasă eşti, femeie,
Flacăra-ţi arde-n privire,
Eşti muză pentru condeie
Tulburătoare plăsmuire.

Frumoasă eşti ca mamă
Când pruncii pe lume-i aduci,
Îi creşti fără a ţine seamă
De sacrificii şi de răscruci.

Frumoasă eşti ca bunică
Când nepoţilor le citeşti poveşti,
Îi răsfeţi în fiecare ziulică
Ce ţi-a rămas din cele lumeşti.

Frumoasă eşti ca iubită
Când pe bărbat îl răscoleşti,
Cu patima-ţi într-o clipită
În necunoscut îl ademeneşti.

Frumoasă eşti, femeie,
Tulburi inimi şi minţi,
Cu tine începe şi se-ncheie
Viaţa-ntr-o lume de sfinţi.

poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti frumoasă

Fluieră vântul subţire
Dă ocolul la căsuţă
Tu mi-l-ai trimis iubire
E oprit acum pe clanţă

El mă cheamă afară
Să văd cerul luminat
Nori grei au şi plecat
Nu văd raza soarelui

Căci privirea m-a lăsat
Simt mirosul cerului
Ochi mei s-au scuturat
Sau e cânt al cucului

Doar cu gândul eu privesc
Iar auzi-mi este subţirel
Greu este îmbătrînesc
Cucul e ca mine singurel

Câte lacrimi am vărsat
Pentru dor pentru iubire
Ochii mei au şi secat
Nu mă tem nici de orbire

Pot vedea cu ochii minţii
Iubire tu eşti frumoasă
Gândul poate trece munţii
Simt iubire şi sunt viguroasă

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te sărut

Ascultă-ţi inima şi iartă
Iubeşte nu e un păcat
Vezi gândul unde te poartă
Du-te unde eşti aşteptat

Eu te întreb de-ţi este bine
Îmi răspunzi că tu exişti
Lasă sufletul să vină la mine
Viaţa trăieşte-o să rezişti

Când noaptea vine te-apasă
Şi dorul este mai profund
Visează-mă de-ţi sunt aleasă
În zori să te trezeşti râzând

Tu faci un pas eu te urmez
Eu te sărut tu mă îmbratişezi
Să fii mereu iubit eu îţi urez
Râzând lângă mine te aşezi

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colectiv

Ce tineri, Doamne
si-au venit la tine
lăsând in urma lacrimi si durere
au renunţat la noi
au renunţat la lume
la tine, Doamne
ingeri fa-i, nu-i pierde

Ce tineri, Doamne
părinţi si fraţi ii plang acuma
de peste zari ii plângem cu durere
si in genunchi noi ne rugam la Tine
i-ai Doamne, i-ai pe lângă ingeri
nu ii lasă sa ardă ca in lume
nu ii lasă da ardă-n focul gheenei

Ce tineri, Doamne
ne-ai lăsat săraci in lume
ai luat la Tine suflete si inimi
acum in Bucureşti sunt râuri de suspine
si lumânări aprinse-n rugăciune pentru morţi
si pentru cei ce-aşteaptă de la Tine
iubirea Ta, ridica-i, fa-i mai bine

Ce tineri, Doamne
paturile-s pline
repara-i, vindeca-i, caci au văzut destule
le-ajunge câte-au pătimit
si iartă-i de-au greşit, sunt tineri
sunt frăţii noştri
noi in genunchi si-n rugăciune ne rugam la Tine
fa-i bine!

poezie de Mihai Ristea Corneanu din Drum la cer (noiembrie 2015)
Adăugat de Mihai Ristea Corneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul vieţii

O viaţă am agonisit
Anii tineri sau tot dus
Viaţa mult mi-a oferit
Drumul vieţi e un curs

De anii bătrîneţii mei
Eu m-am ascuns
Ştiam că ei sunt grei
Într o zi ei m-au ajuns

Chipul era îmbătrânit
L-am văzut în oglindă
Ridat obosit m-a privit
Singur eram în tindă

O haină îmbătrânită
Tânără era strălucea
O inimă acum rănită
Din oglindă mă privea

Copii sunt la casa lor
Eu să-i ajut aş vrea
Nu au tip de un muritor
Viaţa pentru ei e grea

Dor îmi este de feciori
Nu ştiu să-i găsesc
Vor veni că mă iubesc
Îi astept mereu în zori

Piciorul care alerga
Acum se miscă greu
Mâna ce te mângâia
Îmi tremură mereu

Prieten mi e toiagul
Cu el călătoresc
Lumină să trec pragul
Lumânare tot găsesc

Lumina din loc efemer
Cu stele mici lucitoare
Atât eu timpule îţi cer
Pregătit sunt de plecare

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O doină insulară

Sufletu ţi-e cânt închis în gând
Nu lasă durerea de el să te despartă
Si voalul vieţii din nouri coborând
Cu suliţa trădării spre tine îndreptată

Doineşte si iubeşte mai departe
Nu te întorce din mers clepsidră
Nisipuri scurse doar la jumatate
Si cerne viaţa toată într-o firidă

Se aude cânt în laga departare
Clateste-ti ochii in zarea din amurg
Se sparg talazuri repezite-n mare
Din spumă apare albul demiurg

Creator al sufletelor frumoase
Coboară acuma printre muritori
Ne spune taine cântând din oase
Doineşte jeluind privind spre nori

Tot ce este bun sau rău e viaţa ta
Iubeste-o ca pe o zi de vară
Soarta cât am vrea n-o vom schimba
Este un cânt o doină insulară

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete nemuritoare

Eu sunt aceea
Care te-am citit
In miez de noapte
M-am si îndrăgostit
De atunci noi...
Eu tu... tu eu
Ne întâlnim mereu
Ne facem viaţa
Mai frumoasă
Si sufletul si inima
In corp la noi
Vibreaza
Tu mai strigat
In poezie
Mi-ai pregătit
Un aşternut
Frumos din flori
De păpădie
De-i noapte sau zi
Mâinile noastre
Sufletele noastre
Vesnic vor trăi
Se vor găsi!

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună plină

Ai mersul domol, uşor
Pasul te poartă de dor
În a timpului fereastră
iubire, pasăre măiastră

Tu eşti oceanul meu
Oglindă a sufletului
Tainică iubire la greu
Mesaj divin al cerului

Eu simt câte o unduire
Reflectă raza de iubire
Pe soclu cu iubire plin
În faţa ta eu mă înclin

Doar un cuvânt: mă iartă
Pe veci eu sunt legată
Şi dăruită cerul din vest
Sfinţit cu soare din est

Aici iubirea a cuprins
Universul sigur a învins
Suntem suflete pereche
Iubiţi de Luna străveche

Tu raza mea de lumină
Eu noaptea cea divină
Tu eşti sărutul pe obraz
Iubirea în clipă de răgaz

Când dorul meu este profund
Stele printre nori se ascund
Te aştept iubire pe înserat
Când Luna plină s-a culcat

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ard case oameni visele-adunate

e vremea să îmi strâng
penarul
şi pana de la pălărie
s-o ascund
în vânt se duc şi vise aromate
şi păsările toate
din cuvânt

ard case oameni
visele-adunate
decenii secole milenii arse
într-un pumn de ticălos

se-aruncă-n ceruri
cu iluzii fărâmate dinainte
din rai în iad transformă omul
bulzu-n care stă

apoi
pe tăvi de aur închipuit
şi-aşterne iar şi iară
iadul din sine
transformându-l iar în rai

ce păcăleală-i omenirea toată
şi cum i-o fi lui Dumnezeu
în cer acum,
privind înţelepciunea violată
prostiei haină
învelind minciuni pe rând?

i-o gaură prea neagră
omenirea
probabil spune Dumnezeu
plângând

se vede-n ploi cenuşa
visului său galben
cum umple cearcăne de iarbă
fumegând

simt braţele cum cad
a neputinţă
am obosit şi-n viaţa mea
şi-n tot
la nuntă am primit
o invitaţie
refuz să merg
aleg o alta-n gând
plecând

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privesc în vid

Un abur cald
Mi-atinge faţa
Privesc în vid
Apare viaţa

Asez în gând
Frânturi pe aţă
La gât un nod
Se ia la harţă

Gânduri ce trec
Din ceaţă plouă
Geam mat şi sec
Lacrimă de rouă

Te-am întâlnit
Lapte matern
Viaţă m-ai călit
Timp eşti teren

Cu tine am trecut
Eşti o frumoasă
Călcat necunoscut
Eşti o furtunoasă

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doliu în cer

curg lacrimi de-a valma din univers
mor stelele pe rând nespovedite
moartea întruchipată în înger pervers
ademeneşte lumea cu dulci ispite.

câteodată vreau să mă ascund în vers
între litere albastre fericite
curg lacrimi de-a valma din univers
mor stelele pe rând nespovedite.

acele timpului nu se rotesc invers
să fiu iarăşi copil pe negândite
să fie jocul vieţii doar un fapt divers
trăiri nevinovate de îngeri ocrotite.

curg lacrimi de-a valma din univers
mor stelele pe rând nespovedite.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete

Cum este sufletul meu
Un sentiment o trăire
Văd în noapte mai târziu
Durere şi multă iubire

Suflet albastru purpuriu
Rază de lumină sclipitoare
Printre stele eu te înscriu
Vibrantă undă vrăjitoare

Pieptul loc de aşezământ
Călător până în bolta de cer
Cu aripi ce zboară cu avânt
Ca un abur ce a ieşit din eter

Dezlegarea iubirii de carcasă
Transformă durerea-n dorinţă
Suflete tu la mine eşti acasă
Loc de răgaz suspin şi odihnă

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima prezentului

Pruncii noştri sunt prea tineri şi mor, Doamne, prea curând.
Ce pedeapsă viaţa asta! Ce orori pe-acest pământ!
Sufltul mi se-nfioară şi ca clopotul se zbate...
Boli şi suferinţe, Doamne, iar ne adâncesc în noapte.

Ni se-mpiedică privirea, ne sunt paşii tot mai stinşi,
Dar visăm la fericire - robi păgâni, cu ochii-nchişi.
La tot pasu-auzi de crime, suicid, bătăi, violuri...
Şi-au pierdut credinţa-n Tine şi în suflete au goluri.

Sunt roboţi plătiţi de diavol, nu au dor şi sentimente,
Nu mai ştiu să se închine, le dă Iadul dividente.
Sunt promisiuni deşarte, îşi duc viaţa în noroi
Şi îşi vând eternitatea pe un pumn de euroi.

N-au monedă în iubire, sexul este lait-motiv,
Îşi trăiesc viaţa prin cluburi - modul lor recreativ.
Emit legi contra naturii, strică legile umane
Şi-s săraci, săraci cu duhul... Oameni simpli, prin canale,

Pentru-un colţ uscat de pâine sau o haină ruptă-n coate,
Stau cerşind la colţ de stradă. Îi ascunde-aceeaşi noapte.
Şi chiar de le este sete, chiar de drumul le e greu,
Chiar de merg aduşi de spate, se grăbesc spre Dumnezeu.

Trec cu toţi aceeaşi vamă, sunt aceleaşi legi divine,
Tu-i alegi de pleava lumii şi le dai nemărginire...
E-o furtună viaţa asta, vremuri tulburi, de-ncercare,
Căci murind, trăi-vom veşnic. Dar trăind, muri-vom oare?!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii fără să ştie se ascund după ceva ce-i mai mic ca ei, alţii se ascund fără a fi nevoie. Ei toţi sunt prea mici ca să se mai ascundă.

Viorel Muha (noiembrie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!