Poezie interactivă

Cartea mea cică e marfă
şi-au pus-o deci sus pe raft
de-acolo cântă la harfă
al meu înger pus pe caft

N-am ce căuta pe raft
raftul meu poftim e mâna
ea-mi şterge visul de praf
potrivind pe ceruri luna

Raftul meu poftim e mâna
ea poate cânta la harfă
prietena mea limba româna
prieteni nu este marfă

Luna doarmă sus în rafturi
poezia mea zguduie paturi

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consecvent în alb

Totuşi între naşpa şi marfă
poezia mai rămâne la harfă

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (31 octombrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amănuntul de a exista

(praf de raft)

degete de umbră, arătătoare de eternitate
în lăuntrul noţiunii de raft,
în şa de nemoarte,
galopul miezului clipei în interior
sub ochii lucind de a vedea

poeţii nu cunosc
amănuntul de a exista,
ei plutesc pe praful de raft
înveliţi în coperţile veşniciei
în interiorul unei singure clipe,
neîncepută şi fără sfârşit

muream uneori acolo,
stihul mă trăda de vieţuire
praful raftic îmi înconjura coperţile vieţii
eram un microb neînsemnat, fără apărare
alungat din trupul eternităţii de lacrimile
nevăzătoare de mine

uneori scot raftul din ţâţâni
izbind cu el de toţi pereţii mormântului
praf în ochii sângelui, iubirea
aşez pe raftul
vinovat de a fi

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Saturn
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legendă

Când orice se vinde,
Când orice e marfă -
Trezeşte un sunet bătrân
Din antica harfă.

Din cupe, vin de uitare,
Fie-a virtuţii eşarfă -
Trezeşte un cântec bătrân
Din antica harfă.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gloria

Spunea Balzac, cântând din harfă,
Că "gloria-i o tristă marfă";
Atât de mulţi la ea visează,
Dar "costă mult şi nu durează".

pamflet de George Budoi din Gloria în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (4 februarie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora Unirii-n doi

Hai iubito şi dă-mi mâna
mâna ta ca o vioară
să traduc iarăşi româna
într-un susur de izvoară

Mâna ta ca o vioară
pare vers de Alecsandri
mângâind iar mă omoară
într-un veac fără Dridri

Pare vers de Alecsandri
nu traduc iarăşi româna
nici pe-a fi în a nu fi
hai iubito şi dă-mi mâna

Mâna ta ca o vioară
îmi răstoarnă munţii iară

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (23 ianuarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino iarăşi pe la moară

Vino iar odor de veacuri,
Pe drumeagul de la “moară”,
Să-ţi văd chipul să-ţi simt gura,
Dorurile mă doboară.

O tu zeu cu chip de faur,
Vino! Nu mai am răbdare,
Simt că luna şi pământul
Mă vor spulbera în zare.

Viaţa este atât de scurtă,
Nu te iartă nici o clipă,
Vino! Deci, te aştept întruna
Şi în mine te-nfiripă.

Iartă-mi insistenţa oarbă,
Sunt totuşi raţional,
Simt că dorul va învinge
Spumegând spre ideal.

De aceea te chem întruna,
Cât trăiesc te voi chema,
Vino! Şi întinde-mi mâna
Până-n” ceruri” voi pleca.

Şi de-acolo din neanturi,
“Drac” sau “înger” ce voi fi,
Iţi voi cere mâna blândă
Poate acolo... vei veni.

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnal de bibliotecă

Toate cărţile sunt acasă

eroii stau cuminţi în raft

şi singurătatea mai apasă

şi câteodată firele de praf

Eroii stau cuminţi în raft

toate aventurile-s la colţ

învelite iată în cearceaf

stele mă izbesc de bolţi

Toate aventurile-s colţ

şi singurătatea mă apasă

dar poezia-i tot cu moţ

toate cărţile sunt acasă

Eroii stau cuminţi în raft

Shakespeare şi el e-n staf

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (octombrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnal de bibliotecă

Toate cărţile sunt acasă

eroii stau cuminţi în raft

şi singurătatea mai apasă

şi câteodată firele de praf

Eroii stau cuminţi în raft

toate aventurile-s la colţ

învelite iată în cearceaf

stele mă izbesc de bolţi

Toate aventurile-s colţ

şi singurătatea mă apasă

dar poezia-i tot cu moţ

toate cărţile sunt acasă

Eroii stau cuminţi în raft

Shakespeare şi el e-n staf

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (octombrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venera: Simt că turbez! În sfârşit, ne-a picat din cer un bărbat! Unul cam trecut, dar adevărat! Nu ne rămâne decât să-l împărţim în mod egal între noi! (Ia un cuţit de pe tejghea). Lăsaţi-mă pe mine să-l tranşez...
Elen (se opune, speriată): Venera, ai înnebunit? Doamne, ce poate face abstinenţa dintr-o femeie!
Venera: Da, cred că am înnebunit! De patru ani ne rugăm, şi individual, şi în echipă... Şi acum, cerul ne trimite în sfârşit marfă! Cam expirată, vedem şi noi! Dar avem marfă de genul masculin! Marfă! Marfă! Marfă!

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

LUPOI: Alo? Da, Georgică!... Poftim? A venit iar maşina cu marfă? Descarc-o! Şi să faci proces verbal de recepţie! Vreau ordine în gestiune! (Pauză). Ce-am primit? Citeşte foaia de coletaj! (Pauză). Una bucată ţăran înstărit?... Perfect! Bagă-l în beci!... Un popă, doi moşieri şi trei ofiţeri în rezervă! Foarte bine! La beci cu ei!... (Uimit). Poftim?... Una bucată filozof?! Nu se poate! La noi, după eliberare, nu mai există filozofi în stare de libertate! Alo! Alo!... Na, că s-a întrerupt!...(Pune telefonul în furcă).
VULPESCU (profund mirat): Au arestat un filozof?

replici din Procesul, scenariu de Valeriu Butulescu (21 septembrie 2019)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansând pe muchie de cuţit

Poezia ar putea fi
şi-un joc extrem

Poftim

Cine are
curajul
să-i
scriu
un
poem

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre femei: Atunci când eşti un produs pe cale de dispariţie, prezinţi interes, toată lumea se aşază la coadă. Dacă eşti marfă de raft, te pipăie toţi, dar nu te vrea niciunul.

Simona Catrina în Codul nebunelor maniere (2008)
Adăugat de elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi: Alo?... Da, Georgică... Poftim? A venit iar maşina cu marfă? Foarte bine! Citeşte-mi foaia de coletaj... (Pauză). Aşa... Una bucată popă greco-catolic?!... Nu! Aşa nu se mai poate, Georgică!... Să se hotărască! Ori grec, ori catolic... (Pauză). Da, da... Până se decide, la beci cu el... Mai departe! Doi ţărani, patru ţărănişti... Una bucată chiabur... Nu mă interesează... La beci... Mai departe... Poftim? (Entuziasmat). Una bucată poet?! Poet mistic?... Mistic, ai spus? Ei, drace! Trimite-l imediat la mine... Trebuie să-mi dea o declaraţie... (Închide telefonul entuziasmat). Bravo, Vulpescule! (Tare.) A venit Mistică!

replică din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia mâinii drepte

Porneşte absenţa spre noi demarează

în trombă singurătatea marea singură

tate zeroul absolut

Aşteptat(ă) de toţi

Hulit(ă) cu harfa şi flautul fermecat

Suflet somnambul cărat cu trenul de

marfă al disperării Totuşi creaua de

transmisie a divinităţii

pe la

hopurile etice

îşi mai face simţită prezenţa

luminoasă

Cad din pat în pat

din

lac

în

puţ

Brusc

din crăpăturile inexistenţei

ies la suprafaţă

primii monştri ocazionali

marfă ieftină promoţională

Picioare pline de noroi stelar

bâjbâiesc după ajutor

Cadavrul lui Dumnezeu duhneşte a nemurire

cale de-o poştă

Doamne unde duce mâna mea dreaptă

Roua îmi fierbe pe buze

Soarele răsare printre dinţii înleştaţi de ură

poezie de Costel Zăgan din Evadaţi din zăpadă , Editura Inspirescu (2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românul e marfă!

calambur aforistic de Costel Zăgan din Inventeme (1 iunie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile la îndemâna mea, raftul din care trăiesc, acolo, lângă patul meu, raftul acesta, alcătuit la voia întâmplării, îl privesc, această claviatură a gândirii mele, acest ceva ca o paletă...

citat din Jules de Goncourt
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea-ţi luminează mintea

Copile,
Cartea care-ţi stă în faţă
nu-i un maldăr de hârtii.
Este cea care te-învaţă,
lucruri multe ca să ştii.

Luna-ţi luminează puntea
ca să vezi unde păşeşti,
Cartea-ţi luminează mintea,
te-ajută să nu greşeşti.

Precum luna luminează
nopţile în întuneric,
La fel cartea luminează
universul tău feeric.

Prin imagini şi cuvinte
cartea-ţi dă învăţăminte.
Şi,
Ca să străluceşti ca luna,
cartea îţi întinde mâna.

poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesor pe ultima treaptă

Neavând
încotro

şi

Hărţuit
de
toate
băncile
posibile

Profesorul

se
înalţă
la
ceruri

Cu
ajutorul
pungii
sale
de
plastic

Umflate
de
toate
datoriile

Scrise
şi
ne(pre)scrise

Ale
tranziţiei
universale

A
drepturilor
omului

Bucuroşi

Cu
gingaşe
ode
şlefuindu-i
treapta

Elevii
aplaudă

În
raftul
din
dreapta

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i catalogaţi pe scriitori, indiferent de valoarea lor, pe rafturi. Ca tăzlăuan, nu accept ca Mironescu să fie considerat de raftul al doilea. Nu te hazarda cu clasările, măi Minorescu!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dio trăieşte într-o ţară de mâna a doua. Asta numai dacă-i dă mâna! Dacă nu, poate pleca în alta, cu amândouă mâinile!

Costel Zăgan în Deşertul de catifea, Excurs în imaginarul contemporan (28 mai 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!