Paşti

De Paşti fiecare fluture e-un mesager
Cu aripi albastre şi uşoare.
Pământul priveşte fericit spre cer
De unde primeşte binecuvântare.

poezie de Joyce Kilmer, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-nvii de Paşti...

Să-nvii de Paşti... cum altfel să mă ţiu
Aceea, ce mi- eram prin alte vremi?..
Mi-aş îmbrăca un verde pardesiu,
Din stropii florilor pătrunde- m-ar parfumul viu,
Îmbălsămându-mi liniştea printre poieni.

De Paşti, mi-aş căuta... lumea întreagă,
Şi, când bat clopotele, lăsând alte griji,
Să intru, unde crucea mi-e mai dragă,
Şi sfinţii mă apropie de-a lor sclipire vagă,
Visând la flori, să mă ating de-o frunză de măcriş.

De Paşti, când pitulicile jalea o disecă,
Prin zvonul lor primăvăratic, miruind,
Tot pomul verde de cântul lor se -ncearcă,
Iar cel salbatec rădăcinile îşi pleacă,
Spre înaltul cerului, uitând că-i suferind.

De Paşti, ce ar fi caz, şi nu-ntâmplare-
Acesta mi-ar fi trilul, din sufletul curat,
Şi îmbrăcându-i pe ai mei în strai de sărbătoare,
Mi-aş prinde aripi, din două reci izvoare,
Şi, străbătând prin şoapte, s-ajung, unde mi-i dat.

poezie de Lilia Manole din Confluenţe literare
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul care bate împotriva unei stele (pentru Aline)

Joyce Kilmer, 1886-1918

Acum, prin ce capriciu-al neşansei mereu treze
Ochii luminoşi întâlnesc atâtea zile sumbre,
Iar picioarele, care-ar fi trebuit să danseze,
Calcă şchiopătând printre neguroase umbre?

Dar razele din slavă, printr-un divin halou,
Pot pătrunde în noaptea care eşti;
Căci doar lacrimile hrănesc, în sufletul tău,
Gloria desfătărilor cereşti.

De săgeţile trudei şi-ale mâhnirii, numeroase,
Ameninţând frumuseţea ta calmă nu te teme, ele
Sunt la fel de nesăbuite şi de neputincioase
Ca vântul care bate împotriva unei stele.

* Poetul şi-a găsit moartea în Primul Război Mondial lovit de glonţul
unui lunetist. A făcut parte din faimosul regiment "Fighting 69".

poezie de Joyce Kilmer, 1886-1918, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştafeta

Bătaia, se zice, e "ruptă din Rai",
aşa c-am aflat unde creşte
şi, iute, mă-ntreb: o fi bine s-o dai
ştafetă la cel ce-o primeşte?

De ce zic "ştafetă"? Păi, mie mi-e clar
că cel ce-o-ncasează, săracu',
o dă mai departe ca, într-un final,
bătaia s-ajungă la Dracu.

Acel ce-o transmite e-un biet mesager
ce face, cu trudă, naveta,
carându-şi prin viaţă "ruptura" din cer
şi dând moştenire "ştafeta".

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluture

În salturi, sufletu-mi tresalt
La fulg ce văd în zbor penat;
E sol de vierme-n vis de-nalt,
E-un efemer înaripat.

Fragil, sublim, uşor perlat,
Este-n culori uluitoare
Sau albul pur imaculat...
E un sărut din floare-n floare.

E călător de continente,
Monarh de viţă, de elită...
Şi molie-i, eminamente
Un parazit, o găzduită.

E simplu, o lepidopteră,
E demiurgul de mătasă,
Este-o minune de pe Teră...
Este-o clipită graţioasă.

E skipper, sau e papilon
E-un ciclu, fără întrerupere...
E-un ou, e vierme, e cocon,
E-un insectar... e-un fluture!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomi

Cred că niciodată n-o să văd un om
Sau un poem mai frumos decât un pom.

Un pom ale cărui buze-însetate trag
Din sânul gliei lapte, miere, cheag...

Un pom îl priveşte pe Dumnezeu în fiece minut,
Şi îşi înalţă braţele de crengi spre-al cerului ţinut;

În pomul binecuvântat vara or să se dezmierde
Pui de măcălendru-n cuib păzit de frunză verde.

Pom al cărui piept zăpada-l va înălbi,
Iar ploaia va fi hrana lui de zi cu zi.

Poezii poate scrijeli pe hârtie-orice om,
Dar numai Dumnezeu poate face-un pom.

poezie de Joyce Kilmer, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copaci [Trees]

Nu cred că voi vedea în veac
Poem frumos ca un copac.

Copac ce suge înţelept
Din pământescul dulce piept;

Copac spre Dumnezeu privind,
Cu ramurile proslăvind;

Copac purtând vara uşor,
Prin frunze, cuiburi de prihor;

Pe care cade şi zăpadă
Şi picături de ploi grămadă.

Poemele de proşti se fac,
Doar Dumnezeu face-un copac.

poezie de Joyce Kilmer, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binecuvântare irlandeză

Fie ca Dumnezeu să vă dea...
Un curcubeu pentru fiecare furtună,
Un zâmbet pentru fiecare lacrimă,
O promisiune pentru fiecare grijă,
Şi o binecuvântare în fiecare încercare.
Pentru fiecare problemă din viaţă,
Un prieten credincios căruia să i-o împărtăşeşti,
Un cântec dulce pentru fiecare oftat,
Şi un răspuns pentru fiecare rugăciune.

poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Doina-Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturele

În cer albăstriu
Zboru-i e zglobiu
Fluture de aur
Fluture ceresc
Ce mult îl iubesc
Chiar de nu e faur!
Aripi argintii
Îi dau raze vii
Zboară spre hotar;
Formă luminoasă
Trece bucuroasă
Şi scânteie iar.

poezie celebră de Iulia Hasdeu din Poezii (februarie 1885), traducere de Ciprian Doicescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primeşte nedreptatea ca pe o mare binecuvântare, pentru că din aceasta îţi învistiereşti binecuvântare cerească. Însă nu urmări anume să te nedreptăţească, pentru că asta ascunde o răutate politicoasă.

Paisie Aghioritul în Părinţi Aghioriţi. Flori din Grădina Maicii Domnului (2004)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un arbore mi-e mai drag decât un om, în pădure mă simt fericit - fericit în pădure unde fiecare copac grăieşte prin tine. Doamne ce minunăţie! În păduri, pe dealuri e linişte, linişte spre a te slăvi!

citat celebru din Ludwig van Beethoven
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Paşti

Acasă, toţi în jurul mesei,
Ca albinuţele roiesc.
Cu bucurie, azi, ciocnesc
Ou roşu!
E Paşti, e Ziua de Înviere!
Lumini s-aprind
Şi flori, se duc în cimitire,
La cei dragi.

De poţi să crezi
Că înviezi cândva,
Speranţa e divină
Şi nimeni nu-i de vină,
De nu-i aşa...
Ne închinăm la un altar,
În fiecare an.
Pământ şi flori
Şi sufletul din noi
Învie iar de Paşti!

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pungile

de la ochi deranjează estetic
dimineaţa în faţa oglinzi
retrovizoare unde arunci mistice
priviri spre siluete ce te fac
să oftezi pe stomacul gol
cu aripi de vultur te-ai avânta
spre sânii nu prea mari nu
prea mici cu jăratec umpluţi
pungile stau albastre sub privirea
ce sfârâie pe carnea tânără

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus e cerul, jos pământul

Sus e cerul, jos pământul,
din cer ne priveşte Sfântul.
Dumnezeu ne ocroteşte,
iar pământul ne hrăneşte.
Cerul ne este lumina,
pământul ne e grădina.
Cerul, sufletul ne-adapă,
pământul de boli ne scapă.
Din cer am primit fiinţa,
tot din cer avem credinţa.
Noi ştim de unde venim,
ştim şi unde vieţuim.
Bun e cerul, bun pământul,
bine-i că rostim cuvântul.
Totuşi,
ceva rămâne un mister.
De ce urcăm scara la cer?
Ne cheamă oare, începutul?
De-aceea revenim la Sfântul?
La astfel de întrebare
răspunsul îl poate da,
doar timpul în derulare
şi-n eternitatea sa.
Şi cerul, dar şi pământul
sunt părţi ale vieţii noastre.
Când ne vine la toţi rândul
călătorim printre astre.

poezie de Dumitru Delcă (18 iulie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oceanul

Oceanul îşi are peşterile lui sub ape,
Singuratice şi-adânci, unde se tace.
Deşi pe val zburdă zgomote şi furii cât încape,
Dedesubt e linişte şi pace.

Acolo-şi au lăcaşul spirite crâncene, duhuri,
Acolo, vii, ţin sfat cei care pentru noi par ireali,
Şi-acolo-s cei pe care-i plângem, în adâncuri.
Cei tineri, cei frumoşi, cei buni şi cei leali.

Marinari trudiţi se odihnesc la umbră şi răcoare
În apa vie-a împărăţiei lor albastre,
Singurătatea oceanului li-i binecuvântare
Şi-s vegheaţi de raza blândă-a miilor de astre.

Pământul are griji, pământul poartă vini,
Neliniştite sunt mormintele din cimitire,
Dar somnul marinarilor e lin şi patul fără spini,
Sub valuri de velur, îmbrăţişaţi de prima lor iubire.

poezie de Nathaniel Hawthorne, 1837–1842, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măiestria clipelor noastre

Pământul mângâie tangentele timpului
Cu aripi de albi porumbei,
Oamenii curbează orizontul înaltului
În parfumul florilor de tei.

Poetul îndeamnă Floarea Albastră
Să vină la lacul împodobit cu stele,
Scriu cu sânge pe cerul iubirii
Punând în clepsidre nisip şi pietricele.

Pământul mângâie, universul încântă
Sferele invizibile, albastre,
Muzica printre aripi de albi porumbei
Înalţă măiestria clipelor noastre!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oceanul

Oceanul îşi are peşterile lui sub ape,
Singuratice şi-adânci, unde se tace.
Deşi pot zburda furii şi zgomote pe valuri cât încape,
Dedesubt e linişte şi pace.

Acolo îşi au casa spirite crâncene, duhuri,
Acolo, vii, ţin sfat cei cei care pentru noi par ireali,
Şi-acolo-s cei pe care-i plângem, în adâncuri.
Cei tineri, cei frumoşi, cei buni şi cei leali.

Marinari trudiţi se odihnesc la umbră şi răcoare
În apa vie-a împărăţiei lor albastre,
Singurătatea oceanului li-i binecuvântare
Şi-s vegheaţi de raza blândă-a miilor de astre.

Pământul are griji, pământul poartă vini,
Neliniştite sunt mormintele din cimitire,
Dar somnul marinarilor e lin şi patul fără spini,
Sub valuri de velur, îmbrăţişaţi de prima lor iubire.

poezie de Michael Ryan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bere (parodie a poeziei "Copaci" de Joyce Kilmer)

N-am citit vreun un poem care, după-a mea părere,
Să fie la fel de drăgălaş precum o bere.
Una, curgând de la robinet direct în halbă,
Cu-umbre aurii şi spumă ca zăpada, albă;
Beau lichidul parfumat din zori şi până-n seară,
Când un somn bun şi dulce spre alte zări mă cară.
O, berea făcută din malţul verii, pârguit,
Care intrând pe gură sfârâie ca un chibrit!
O, gustă, după ce drojdia s-a depus uşor,
Minunea rece, limpede ca apa de izvor!
Poeme fac nebunii cu suflet de muiere,
Dar numai un bărbaţii-adevăraţi pot face bere.

parodie de autor necunoscut/anonim, după Joyce Kilmer
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii

Ti-ar conveni să fii ce-ai vrea să-ţi fie
Tratându-te în băşcălie cu ironie
Maree să nu atingi luna cea prea arămie
Fluture legat cu mărăcini de câmpie

Să promiţi prin şoapte clipe de feerie
Primind doar trăirea lacrimei ruginie
Cuiva ce te iubeşte-n multă smerenie
Fi un suflet plin de tandrete, omenie

Şi vei fi icoană şi candelă ei vie
Pe genunchii fericiti de sfinţenie
Va fi ţie, iubire senin şi prietenie
Topire nisipului în spovedanie

Mereu cu sufletul fericit în mătanie
Pentru a ta sănătate multă bogăţie
O binecuvântare cu heruvimie
A vieţii spre adevărata veşnicie

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şterge-ţi ochii şi abia apoi priveşte...

citat celebru din James Joyce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţa fundamentală dintre o persoană obişnuită şi un războinic este că războinicul priveşte totul ca pe o provocare, în timp ce omul obişnuit priveşte totul ca pe o binecuvântare sau ca pe un blestem.

citat clasic din Carlos Castaneda
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!