Am izbutit, fireşte,
Dar împreună cu el,
Cu bărbatul care
Mă iubeşte.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul care mă iubeşte
Îmi face castel din Soare,
Mă admiră ca pe-o floare
Şi-mi zâmbeşte părinteşte.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte toate femeile lumii,
Dar pe mine ascunde-mă în inima ta.
Vreau să fiu mereu pe raza culmii
Şi acolo să râmăn: cea mai cea.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patrulaterul conjugal (Poezia proză)

Ion o iubeşte pe Maria
Maria îl iubeşte pe Gheorghe
Gheorghe o iubeşte pe Florica
Florica îl iubeşte pe Ion
Patrulater conjugal banal
Aparent fără final, dar
Matematic s-ar putea iubii între ei
(atunci nuvela ar fi mai interesantă)
Fiecare se culcă cu fiecare
Asta este promiscuitate, nu nuvelă
Lipseşte elementul tragic.
Deci reluăm povestirea
Ion o iubeşte pe Maria
Maria îl iubeşte pe Gheorghe
Vai ce mare nenorocire!
Dar Gheorghe o iubeşte pe Florica
Deja este tragic de tot!
Pentru că Florica îl iubeşte pe Ion
Mi-e îmi vine deja să plâng.
Dar... lipseşte intriga
Reluăm nuvela invers:
Ion o iubeşte pe Florica
Care îl iubeşte pe Gheorghe
Dar Gheorghe o iubeşte pe Maria
Care în mod paradoxal
Îl iubeşte pe Ion
E deja este mai bine
S-a schimbat mersul poveştii
Dar tot lipseşte acţiunea şi intriga
Deci o facem mai interesantă
Ion o iubeşte pe Maria
(întrebarea este de ce?)
Maria îl iubeşte pe Gheorghe
(mă întreb oare ce interes are?)
Gheorghe o iubeşte pe Florica
(întrebarea este în ce scop?)
Florica îl iubeşte pe Ion
(Unde? Când? Cum?)
Deci toţi se iubesc
(întrebarea este de ce?)
Putem continua şi scrie un roman
Problema este că nu există
Intrigă, acţiune, tragism!?
Deci reluăm mai simplu
Ion o iubeşte pe Maria
Maria îl iubeşte pe Ion
(deja încep să mă plictisesc)
Gheorghe o iubeşte pe Florica
Florica îl iubeşte pe Gheorghe
(ce plictisitor)
Nu există omor
Nu există acţiune
Numai iubire
(Foarte prost scriitor)
În final cei patru se căsătoresc
Două nunţi, aceiaşi zi
Un singur local
Din lipsă de meseni
(A începe conflictul!!!....)
Îmi pare rău,... dar asta este sfârşitul.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem antagonic

Bărbatul calcă peste cuvinte
purtând bocanci înţintaţi.
Scrâşnind din gânduri
ciopleşte cu barda
crucea metaforelor
condamnate la povara agoniei lui.
Bărbatul iubeşte Femeia
precum iubeşte Hristos biserica
fiindu-i călăuzitor
şi mântuitor în toate,
îmbrăţişând-o cu paşii lipiţi de ai săi.

Femeia păşeşte alin printre simţuri.
Frivolă,
posedată estetic,
filigranează tandru,
dureros de încet,
fiecare nufăr aşezat în neant.
Femeia iubeşte Bărbatul
cu patima apei,
îi intră în sânge
şi îl întregeşte în tăcere,
lăsându-l pe El
să culeagă stelele
dăruite-I din iubirea cu iz misogin.

Bărbatul urăşte femeia poet.
Femeia iubeşte bărbatul poet.
şi Copiii
Sunt sfâşiaţi de idei.

poezie de Dara Blu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alege bărbatul care te iubeşte, bărbatul care are o inimă bună. Frumuseţea se duce, banii şi ei se duc. Doar ce are omul în suflet nu dispare niciodată.

aforism de Alina-Georgiana Drosu (1 februarie 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răul din adâncuri

Bărbatul copil mă priveşte calm
simt în ochii lui gheaţa
mă iubeşte şi vrea să protejeze

el spune rostind rar cuvintele:
"Ceva rău se ridică şi poate va cădea."
repetă la nesfârşit
îi spun să tacă să citim o poveste
să ascultăm muzica

greşesc

acum câteva minute am înţeles

el ştie ce va urma
o zbatere de niciunde
ochii lui se întunecă
şi da, răul se ridică
câteva minute luptăm cu el, cu răul
liniştea se aşterne

bărbatul copil adoarme
când se va trezi se va întoarce
el,
bărbatul copil,
care mă iubeşte

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţa Fecioarei din Orlean
Acoperă pământul
Pe care îl râvneşte un suveran
Ce-şi calcă mereu jurământul.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine mai poate supune
Crezul de care siguri suntem?
Dar prefacem nopţile-n strune
Iar strunele de uitare se tem.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine mai poate supune
Crezul de care siguri suntem
Dar prefacem nopţile-n strune
Iar strunele de uitare se tem.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aspir veşnicia: "Te iubesc!"
Şi nu vreau să întâlnesc
Momentul aspru şi subit
În care să rostesc:" Eu te-am iubit".

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita-floare

Sunt floarea,
iubita ale cărui petale le rupi, inconştient,
zicându-ţi: mă iubeşte, nu mă iubeşte,
mă iubeşte, nu mă iubeşte...
Şi zilele trec şi cu fiecare petală pierdută
mă întreb: mă iubeşte? nu mă iubeşte!
mă iubeşte? nu mă iubeşte...
Mă iubeşte!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce greu se face fulgul, care
Mă doare astăzi ca nicicând,
Îşi face-o mare sărbătoare
Mereu pe geana mea căzând.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astfel, bărbatul trebuie să-şi găsească femeia care, după părerea sa, este cea care poate să lucreze împreună cu el, în asociere, până vor ajunge în lumea spirituală superioară, încă din viaţa aceasta. Şi femeia trebuie să aspire să găsească bărbatul care poate să fie cealaltă parte spirituală a sa şi s-o ajute să împlinească scopul creaţiei. Împreună, cei doi reprezintă o putere spirituală extraordinară, care le dăruieşte posibilitatea de a ajunge la realizări spirituale enorme, la care nimeni nu are posibilitatea de a ajunge la ele de unul singur.

Michael Laitman în 1000 de sfaturi pentru viaţă, XIX - Viaţa de cuplu începe în spiritualitate
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acuma totul e absurd:
Clipa care se căzneşte
Să mă ajute s-o aud,
Chiar clipa aceasta mă răneşte.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un punct de reazem -
E tot ce-mi doresc -
In cercul perfect
Dumnezeiesc.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că trupul e din carnea cerului
De ce mă rup
Ca floarea-n dricul gerului
Şi clipele se duc?

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa e mai bine -
Sub cerul înstelat,
Să rămână o taină
Ce n-ai sărutat.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa se coace
Ca o gutuie pe ram.
De o vreme încoace
Tristeţea stă la geam.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipele vor osteni
În uitarea ca de seu,
Prea târziu vei reveni
Cu surâs de zeu.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Continuitate

Liniştit
fie cerul
morţii mei
nu trebuie să învie

ei în mine trăiesc
ne bucurăm împreună
ne plictisim împreună

iar
când mă voi muta
definitiv
în memoria fiului meu
îi voi lua cu mine

fireşte.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!