
Umanitate, încotro
Ne pierdem printre rânduri,
Nu ne găsim începutul,
Nici sfârșitul,
Alunecăm de-a valma paginilor încărcate,
Dar goale de esență,
Ne scufundăm într-o vidă aglomerație,
Ne agățam de colacul de salvare, atenție.
Se distruge și ce a mai rămas uman în noi,
Codificăm până și mersul în doi.
Nu am dat update la ultimul script,
Scanăm datele din cont, nu de pe chip.
Existăm după coduri și programe,
Când întâlnim viitorul,
Ne dă la soft, eroare.
Suntem atrași de noțiunea de upgrade,
dar nu știm ce preț plătim,
Dezvoltăm exteriorul, iar pe interior murim.
Născuți să iubim,
În definitiv, ajungem să programăm
și ceea ce simțim.
Pierduți printre rânduri,
Ne îndepărtăm de noi.
Înotăm în oceanul tehnologiei,
Căutăm să găsim, ce-am pierdut din noi.
La țărm e totul lin,
Epicentrul e ca un ciclon,
Agață tot printr-o apăsare de buton.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Căutăm
Căutăm soarele când cerul e acoperit de nori.
Căutăm frumosul când grădina n-are flori.
Căutăm sănătatea după ce ne-îmbolnăvim,
Căutăm tinerețea după ce îmbătrânim.
Căutăm prietenii pe care i-am pierdut,
Căutăm înălțarea atunci când am căzut.
Căutăm totul.
Ce căutăm, nici noi nu știm.
Căutăm viața când este prea târziu.
O căutăm, dar n-o mai găsim.
poezie de Dumitru Delcă (7 ianuarie 2023)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
A fi ceea ce vrei să găsești
Căutăm un prieten
Căutăm persoana potrivită
Căutăm pe cineva care să ne înțeleagă
Căutăm un iubit sau căutăm o iubită.
Căutăm un drum perfect
Căutăm o oază de liniște
Căutăm să ajungem undeva de unde să nu mai vrem să plecăm
sau căutăm cea mai frumoasă priveliște.
Căutăm sensuri, căutăm răspunsuri
Căutăm răsărituri și în același timp căutăm apusuri.
Căutăm, căutăm, căutăm și nu găsim
pentru că noi înșine
ceea ce vrem să găsim
trebuie să fim.
poezie de Mihai Gavrilescu
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Firimituri
Pasivi în gândire, pasivi și-n acțiuni,
Nu mișcâm un deget, dar ne mișcă ovațiuni.
Îndepărtați de sine, îndepărtați de aproape,
Ne găsim dorul de noi, de ei, doar în citate.
Suferinzi în tâcere, bolnavi fără rețetă,
Ne găsim antidotul în titluri de gazetă.
Ne hrănim cu firimiturile aruncate de alții,
Scrijelim pe scoarța minții, false declarații.
Mintea e plină de tot și vidă în conținut,
Umplem conturi, dar noi ajungem la cota sub.
Nu e ca la bursă, acestea-s firimituri,
Să te redresezi printre dărăpânături.
E criză, nu de bani, ci de valoare,
Nu o căuta, nu o găsești prin buzunare.
Credem că merităm mai puțin,
Ne hrănim cu firimituri
De iubire, de fericire,
Facem tăieri de preț repetitive,
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am regăsit
Mi-am regăsit liniștea în cuvinte,
Când haosul punea stăpânire între virgulă și spațiul dinainte.
Mi-am regăsit culoarea în imagini,
Când non-culorile scrijeleau zgârieturi în cretacic.
Mi-am regăsit timpul sau doar o parte
Pierdut printre rânduri sau devieri din aproape-n aproape.
Mi-am regăsit zâmbetul în fotografii,
Acum rămas pierdut printre amintiri.
Mi-am regăsit dorul de mine,
Pe treptele abandonării de sine.
Mi-am regăsit pasiunea pentru cunoaștere,
Abilitate dezvoltată din naștere.
Mi-am regăsit chemările,
Am lăsat în urmă uitările.
Mi-am regăsit ceea ce declarăm pierdut,
Însă, tot a rămas ceva în necunoscut.
Mi-am regăsit adăpost
Când sufletul se zbătea între tăcere și zgomot.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai dă-ne răgaz
Timpule, mai dă-ne răgaz
Nu doar să stingem, ce-am aprins cu gaz.
Să facem și ce n-am făcut,
Când credeam că până la punct,
A mai rămas spațiu destul.
Timpule, mai dă-ne răgaz,
Nu doar să numărăm orele pe ceas,
Să trecem și prin ce n-am trecut,
Din spațiul de confort,
un salt în necunoscut.
Timpule, mai dă-ne răgaz,
Nu doar să ne "împiedicăm" de ambalaj,
Să privim și ce n-am privit,
Fiind orbi de strălucirea
Unui bling-bling.
Timpule, mai dă-ne răgaz,
Să punem virgula unde am rămas,
Nu doar puncte-puncte,
Când între distanța de la A la B,
Întâlnim doar necunoscute.
Timpule, mai dă-ne răgaz,
Din scutul tăcerii să prindem glas,
Să apărăm ceea ce iubim,
Să avem bunătatea, ca și monedă de schimb,
Convertită într-un zâmbet pe chip.
Timpule, mai dă-ne răgaz,
Să mai putem face popas,
La locurile ce prindeau glas,
Nu doar într-o fotografie,
Să nu pierdem și culoarea din noi,
Să fim doar pagini de tipografie.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Interiorizare
Uneori sunt prea multe gânduri
Și preferi să le interiorizezi,
Decât să le așterni rânduri, rânduri
Pentru că reproiectează momente,
Ce ai vrea să le ștergi.
Mulți poate n-ar înțelege,
Ce-ai simțit tu, sufletul prin ce trece,
Un zbucium interior, ce arde mocnit,
Chiar dacă tu la suprafață
Vezi un chip, aparent fericit.
Și încă nu ai vazut nimic,
Dar mai bine tac, decât să explic,
Reconstruiesc prin liniște un zid,
Dacă nu mi-ai auzit tăcerea,
Nu mă vei auzi, nici atunci, când strig.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci când citești printre rânduri, să citești ceea ce scrie printre rânduri.
aforism de Cristinel Mortici (8 august 2019)
Adăugat de Cristinel Mortici

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Căutăm pietre. Căutăm flori. Căutăm fluturi. Căutăm adevăruri. Dar întotdeauna trebuie să ne amintim că important e ce căutăm, nu ce găsim. Ce găsim e numai o scuză...
citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâna relansării
Dă-mi mâna să te trec apa!
Peșteri ne surâd la amiază
Inima bate ca un calibru redeschis
Tu ne conduci cu drag peste dealuri
Suntem pierduți în văzduh și ne pierdem
Avem o rază de soare, o zare de vis.
Ne e descris un magic respiro
Suntem abstracți, lipsiți de sens sau adierea dragostei frumoase Suntem pierduți în locuri fermecate
Alunecăm printre duiete, pentru o noapte de lumină
Strigăm iubirea cicatrizantă
Vom pierde spiritul într-o nouă speranță
Vom zidi albele morminte din flori de artă.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te...!
Nici nu știu ce!
Cum mai ești!
Pe unde... ești!
Mai trăiești?
Ce întrebare!
Mai ai o clipă...
Să-mi vorbești?
Unde ești?
În ce povești?
Tot ratăcești!
În care vieți?
Mi-aluneci
Printre clipe!
Eu printre...
Vremuri!
Îmi tremuri,
Printre rânduri!
Îmi bați în gânduri,
Începuturi!
Tu ști?
Unde-am rămas!
Când te-asteptam,
Doar printre lacrimi!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Antologiile ne dezamăgesc mereu: atunci când găsim ceea ce căutăm, pentru că îl cunoșteam deja. Și când nu-l găsim, pentru că lipsește.
aforism celebru de Giuseppe Pontiggia din Aforismul în Italia. Antologia Premiului Torino in Sintesi (septembrie 2011), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Love story IV
Te caut în ce-ai fost și-n ce vei fi,
Mă cauți în ce sunt și-n ce nu sunt,
De jos și până sus, în amănunt,
Te caut, voluptos, Anabell Lee...
Ne căutăm din zoriori de zi,
Până târziu de tot, după amurg,
Ne pierdem pașii prin bătrânul burg,
Ah!, pașii tăi pierduți, Anabell Lee.
La Miazănoapte și la Miazăzi,
Năuci, ne căutăm unul pe altul
Și poate știe Cerul, preaînaltul,
De ce nu ne găsim, Anabell Lee...
Te caut peste tot, până-oi pieri,
Mă cauți și în gaură de șarpe,
Ne căutăm pe muzică de harpe
Și, dacă ne-om găsi, Anabell Lee,
Cu patimă cerească ne-om iubi,
Pe clar de stele și pe clar de lună,
Pe clar de soare, dar și pe furtună,
Pe-a fi sau a nu fi, Anabell Lee...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino!
Mi te plimbi printre gânduri
când m-apuc s-aștern rânduri,
când te chem în eter,
între apă și cer
și te caut în vise
cu zeițe convinse
de mărunți muritori
rătăciți printre nori.
Mă auzi, te trezești,
înspre mine pornești
și mă afli cântând,
sărutând al tău gând
ce pierduse dorință
de-a mai vrea să fii Ființă...
Vino să te răsfăț,
vino să te învăț
ce înseamnă păcat,
în extaz îmbrăcat,
ce înseamn-a simți
și IUBIRE-a-mpărți!
Azi te-nvăț să trăiești
fără să te-osândești!
Vino să TE IUBESC!
Doar cu tine trăiesc!
Ne-ntâlnim printre gânduri...
când m-apuc s-aștern rânduri...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci când ne simțim pierduți, uneori găsim cei mai buni prieteni.
citat din Cynthia Rylant
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceea ce găsim depinde de ce căutăm. Ceea ce pierdem depinde de ce ignorăm.
citat din A.M. Viglianti
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenie modernă...
Patetic ne scanăm,
Mutual ne comparăm,
Ieftin rânjim,
Când ne întâlnim,
În spate ne bârfim,
Altceva nu știm,
Prietenia latent o știrbim,
Dacă n-o plătim...
De ce frumosul prieteniei să îl construim?
Când n-avem înterese,
Mai bine îl stârpim,
Vicios modernism...
Cu un viitor plin de regrete.
poezie de Valeria Mahok (16 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdut în noapte...
Pierdut în noapte...
Lumini și umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre
Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint
Pierdut în noapte...
Speranțe deșarte
Pierdut în noapte...
Ești tot mai departe
Pierdut în noapte...
Un veșnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ți spun
Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aș vrea să mai pot
Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori ne simțim goi, simțim un vacuum, marea lipsă de ceva. Nu știm care-i cauza; este foarte vag, dar acest simțământ de a fi goi pe dinăuntru este foarte puternic. Așteptăm și sperăm ceva mai bun astfel încât să ne simțim mai puțin singuri, mai puțin goi. Dorința de a ne înțelege pe noi înșine și a înțelege viața este o sete profundă. Există, de asemeni, setea adâncă de a fi iubiți și de a iubi. Suntem gata să iubim și să fim iubiți. Este cât se poate de natural. Dar întrucât ne simțim goi, încercăm să găsim un obiect al iubirii. Câteodată, nu am avut timpul necesar pentru a ne înțelege pe noi, dar găsim totuși un obiect al iubirii noastre. Când ne dăm seama că toate speranțele și așteptările noastre nu pot fi împlinite, desigur, de acea persoană, continuăm să ne simțim goi pe dinăuntru. Vrei să găsești ceva, însă nu știi ce anume să cauți. În oricine există o continuă dorință și așteptare; adânc înăuntru, aștepți totuși să se întâmple ceva mai bun. De asta îți verifici emailul de mai multe ori pe zi!
citat din Thich Nhat Hanh
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dedicație... printre rânduri!
Bântuie-n mine mii de gânduri
La tot ce-a fost cândva, demult...
Citiți-mă, doar printre rânduri:
Cât v-am iubit și... nu de mult!
Prin alte lumi cutreierând
Mi-a fost alean de dumneavoastră...
Regret a fost la mine-n gând
Și-n cugetu-mi... risipa noastră!
Adastă-n mine tot ce am strâns...
Tot ce v-am luat și ce v-am dat,
Silfida-mi ființă mi-e nod de plâns
Și-n dumneavoastră a evadat!
Cât timp avem să ne certăm...
Fără să știm: cum și... de ce?
Dar, printre rânduri... ne iertăm?
Urmașii-or să ne judece?
Mai este timp de implicare
În spațiul nostru-ngust, acerb?
Se-aude zumzet de-mpăcare?
"Iubește" - e proverb? Sau... verb?
Tot ce a fost cândva, demult,
Ițește-n mine nimb de gânduri...
Cred că v-ați prins că, printre rânduri,
Vă mai iubesc... la fel de mult!
Prin alte lumi cutreierând
Mă-ntorc la unicul meu Soare
Din inimă-mi, subtil, pe rând,
Să vă dedic... micuța-mi floare!
poezie de Iulia Mirancea (26 octombrie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc gândul și cuvântul
Tu numele mi l-ai strigat
Eu am venit în mare grabă
În țara nemuririi am pășit
Iubire-mi pun la gât o salbă
Iubim un cer, iubim pământul
Intersectăm vise cu gânduri
Iubim zarea, nesfârșitul, vântul
Viitorul scris așezat în rânduri
Cerul își scutură greoii nori
Iubire printre oameni și slavă
Alunecăm în uitarea de noi
Reflecția vieții este convoacă
Corpuri transformate-n aburi reci
Zboară prin lăcașul fermecat
Rămâne galaxia iubire pe veci
Iubiti-vă pe acest pământ unicat
Cu părinți prințese, regine si regi
Iubirea aici în cer rămâne un gând
Dragostea si iubirea sa nu o negi
Te iubesc pe pământ, în vis si gând
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!