Replică la replica lui Valentin David

Eu nu-mi aduc aminte, să fi zis,
Că-s goală, în parcare, Valentine.
M-oi dezbrăca în casă, ţi-am promis.
Aştept să rupi cămaşa de pe mine.

Pe cracă n-am cerut să mă iubesc.
Aşa zici tu că i-ar plăcea lui Gârda?
Am să-l convoc, ca să mă sfătuiesc
Cu el. Dar, mi-e că ne condamnă ciurda,

Că ne expunem nudurile-m târg.
Aşa nerăbdători îmi sunt hormonii,
Că parcă prin toţi porii mi se scurg
Dorinţele. Şi zici să-l chem pe Noni?

Că are bani, cu banii ce să fac,
Dacă i-s sculele atât de ruginite?
Zici, că Stelică îmi va fi pe plac
Şi are scule nemaiîntâlnite?

Pe CUCI, mă sfătuieşti să îi provoc
La o partidă de amor, mai lungă.
Bag seama, că tu vrei ca să mă joc
Cu focul. Cred că eşti cam într-o dungă!

Concluzia ţi-e bună şi-o accept,
Da'-n patru labe n-oi veni la tine.
Pe tine,-n patru labe, te aştept,
Aşa, cum te-ai mai dus pe la vecine.

Se pare că-i o potriveală mare,
Şi tu şi eu, ''ne ţinem'' de picioare...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Din cap până-n picioare..." de Violetta Petre

Te-aş învăţa din nou ca să iubeşti,
Cu pasiune forţă şi ardoare,
Dar cum n-aş vrea afară să răceşti,
Nu sta în pielea goală în parcare!

Doi guguştiuci ce nu au ce să facă
Se tot iubesc şi-şi dau fervent osârda,
Pentru amor nebun, de vrei pe cracă,
Ca un codoş ţi-l recomand pe Gârda!

Şi fluturii în prag de primăvară
Se pare că-au probleme cu hormonii...
Pentru amor în zbor, de vrei afară,
Ca bun amic ti-l recomand pe Noni!

Pisicile perverse urlă tare
Atenţie te rog la păsărică,
Că-i tânăr pensionar, cu rentă mare
Şi mult mai slab, e potrivit Stelică!

Pornită pe iubit, incandescentă
Tot eu te sfătuiesc un' să te duci,
Porneşte pe straduţa-adiacentă
Ce duce fix la un cuibar de CUCi!

Dar cum toţi au putinţele cam slabe,
De scapi în parc, în tufe, de vântoasa,
Te-aştept să vii, chiar şi în patru labe,
Să facem cuib de nebunii acasă.

Epigramiştii sunt, aşa se pare
Specialişti în rime şi picioare...

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică lui Petru Ioan Gârda

Zici să m-abţin şi să te-aştept pe tine,
Dar, cât să mai aştept, că am albit?
Neprihănită-s, zău, şi mi-e ruşine,
Că n-am şi eu, pe lume, un iubit.

Cu rimă mică, mare, mijlocie,
Nu are importanţă ce şi cum.
Mă mulţumesc cu orice-ar fi, să fie,
Că, dacă-aştept, mă vei iubi postum.

Văd, că te lauzi cu-ai tăi porumbei
(Să ştii că am şi eu trei păsărici)-
Te las s-alegi, pe care ai s-o vrei,
Dar, vezi că una e ca un arici.

E drept, că-s neiubită cam demult,
De geniu nu mai zic, că-i lipsă mare.
Am să golesc piscina, te ascult-
Hai, vino, pe cal alb, să-mi vii, călare!

Să stingem focul ce ne arde-n piept,
''Să ne iubim pe tunuri'', ca nebunii,
Chiar şi-n copac, cu tine, eu accept
Şi chiar mai sus, în cer, deasupra lunii.

Dar, indecent îmi ceri să fac amor,
Chiar cu prietenii comuni. Ce îndrăzneală!
Nu te gândeşti la mine, cât mă dor
Picioarele, în sus, pe verticală!

De vrei să te compar cu cineva,
E musai, să trag tare la măsea...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cap până-n picioare...

De nu vrei să mă-nveţi iubirea ce-i,
Vor flămânzii genunchii de-aşteptare
Şi vor ploua, albaştri, ochi ai mei,
Tot aşteptând, iubite, în parcare.

Stau singură pe banca dintre nuci,
O cioară se aşază lângă mine,
Mai sunt şi vreo trei-patru guguştiuci,
Ce se iubesc ardent, fără ruşine.

Doi fluturi se ating pasional,
Confuză îmi iau ochii de la scenă,
Şi mă cuprinde un frison carnal
Şi mi se-aprind urechile de jenă.

La câţiva metri un motan parşiv
Se-nvârte, mieunând lâng-o pisică
Îşi intră-n rol şi-aproape obsesiv
Se mlădie pe glezna-mi... şi ce frică,

M-apucă-aşa deodată, când privesc,
Cum, lângă mine, zburdă toţi hormonii,
Iar eu nu am pe cine să iubesc-
De ciudă-mi explodează neuronii.

Şi, de nu vii mai repede, să ştii,
Că m-oi preface-n aprigă vântoasă
Şi-atuncea, fără voie, ai să-mi vii
În patru labe, chiar la mine-acasă.

Să mă iubeşti pân' la epuizare,
Aşa cum ştii, din cap până-n picioare...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine, bine, să nu zici

A venit vara din nou!
Stai, bre!
Ce te grăbeşti?
Ploaia va veni părău
Şi-o să stai iarăşi în casă,
Popândău,
Ca să ştii că mai trăieşti.
Puşchea, mă, pe limbă,
Dar,
Vara dacă vine, vine!
Nu te-ntreabă ea pe tine,
Că nu eşti vrun zeu
Cu har.
Bine, bine, să nu zici
Că eu nu ţi-am spus că plouă!
Mai bine...
Ia-ţi o umbrelă
Şi te du după urzici,
Vezi că ploaia nu e rouă!

Prietenilor care iubesc ploaia

poezie de Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te-ai priceput

Nu te-ai priceput!
Singur tu nu mi-ai plăcut,
Că eu tot fugeam de tine?
O, nu-i drept, nu-i drept, Sorine!
Ţi-am fost dragă, ştiu eu bine,
Dar, să-mi spui, tu te-ai temut.
Şi eu toate le-am făcut,
Ca să poţi să-mi spui odată,
Să mă-ntrebi: Mă vrei tu, fată?
Şi plângeam de supărată
Că tu nu te-ai priceput.

Nu te-ai priceput!
Zici că-s mândră şi n-am vrut
Ca s-ascult vorbele tale?
Dar de unde ştii? În cale
Ţi-am umblat şi-n deal şi-n vale,
Şi-orişiunde te-am ştiut.
Zile lungi mi le-am pierdut,
Să mă-mprietenesc cu tine:
Tu-mi umblai sfios, Sorine,
Şi plângea durerea-n mine,
Că tu nu te-ai priceput.

Nu te-ai priceput!
Am fost rea şi n-aş fi vrut
Să te las, ca altă fată,
Să mă strângi tu sărutată?
Dar m-ai întrebat vrodată?
Mă-nvingea să te sărut
Eu pe tine! Pe-ntrecut
Chip cătam cu viclenie
Să te fac să-ntrebi, şi mie
Mi-a fost luni întregi mânie
Că tu nu te-ai priceput.

Nu te-ai priceput!
Zici că de m-ai fi cerut
Mamei tale noră-n casă,
N-aş fi vrut să merg? E, lasă!
Că de-o fată cui-i pasă,
Nu se ia după părut!
De-ntrebai, ai fi văzut!
Tu să fi-nceput iubitul,
Că-i făceam eu isprăvitul
Tu cu pâinea şi cuţitul
Mori flămând, nepriceput!

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un dor

Mi s-a făcut un dor nebun
De-o dragoste curată, nu oricum,
De-una adevărată şi de bunătate,
Crezi, Doamne, oare că se poate?

Mi-e dor, aşa, de-o caldă-mbrăţişare,
De-o mângâiere şi de-o sărutare,
Or fi prea multe, oare, astea toate?
Tu ce spui, Doamne? Crezi că se mai poate?

Tare mi-e dor ca seara să aştept
Să-i stau iubitului, acolo, lângă piept,
Ca inima bătând să i-o ascult,
Tu ce zici, Doamne? Oare cer prea mult?

Mi-e tare dor să simt că mă-nfioară
O dragoste, precum aceea de fecioară:
Curată, blândă şi adevărată,
Crezi, Doamne, c-o să se mai poată?

Mi-e dor de omu-acela bun şi iubitor,
De omul demn, şi cald şi răbdător,
Ştiu, Doamne, Tu eşti înţelept!
Dacă există, ce zici? Oare să-l aştept?

Mi-e dor să vină omul meu cuminte,
Un om care iubeşte, ce nu mă minte,
Tu ce zici doamne? Ce spui? Îmi promiţi
Că dacă-l merit, o să mi-l trimiţi?

04.02.2017

poezie de Florentina Mitrică (4 februarie 2017)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Poţi să-mi explici şi mie ce este asta, frumosule?! Sunt convinsă că ţi-e foarte cunoscut acest obiect. Iar tu, lunganule, dă-te mai încolo! Deci, ce ai de zis în apărare, frumosule?! Hmm... N-aud nimic! Te ascult, comandante!
Lucian: Ce-ai vrea să-ţi spun?!
Stela: Adevărul. Ce-ai zice despre asta?
Lucian: Adevărul?! Bine, recunosc... Am luat câteva pastile de acolo, să mă ajute să dorm. Nişte somnifere...
Stela: Câteva, zici?! Doar câteva?! Atunci, explică-mi, te rog, de ce cutiuţa asta, care până în urmă cu câteva zile, era plină ochi, e acum aproape goală?! Nu lipsesc deloc doar câteva, cum zici tu!
Lucian: Bine, de acord, am luat mai multe, poate. Dar nu pe toate deodată. Câteva doar. Le-am luat... în etape; două sau patru, la câteva ore distanţă...
Stela: Asta ar mai fi lipsit, să le fi luat pe toate deodată! Şi acum... Poţi să-mi spui sincer, ce naiba se petrece cu tine, pentru că eu nu-mi dau seama!? Eşti cumva inconştient când procedezi astfel, ţi-ai pierdut complet minţile, sau ce?! De ce taci, comandante?! Te rog, spune-mi, ce naiba e cu tine?! Eşti anormal, sau cum?!
Lucian: Nu ştiu...
Stela: Nu ştii?! Nu te simţi bine până nu faci câte o boacănă din asta, mare de tot?! Desigur, n-ai mai fi tu dacă ai renunţa la toate prostiile astea... Vorbeşte odată! De ce taci?! Încă aştept explicaţii din partea ta... Să te aud, comandante! Ce ai de zis în apărare?
Lucian: Ce-aş putea spune?! N-am ce explica! Îmi pare rău...
Stela: Ah... Îţi pare rău, nu?! Şi cu asta crezi că ai rezolvat totul?! Eşti complet nebun! Nebun, nu glumă!
Lucian: Nu ştiu; probabil...
Stela: Probabil?! Nu probabil, ci foarte sigur!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua îndrăgostiţilor 2012

Ştiam, ştiam cândva să zbor
Şi numai ştiu.
Ştiam, cândva să mor
De ce sunt încă viu?

Visez, visez că zbor
Şi mă trezesc.
De tine... mi-este dor
Şi te doresc.

Văd, sau poate că visez
Văd o luminiţă.
Doresc, să mă distrez
Doresc a ta guriţă.

Te văd, îţi văd guriţa
Eşti tu, eşti minunată.
Te chiamă... Luminiţa
Departe-ai fost plecată.

Spune-mi, de ce-ai venit
De ce mă vizitezi?
Cumva, ţi-ai amintit
Şi vrei să te distrezi?

Spune-mi, şoptind uşor
Spune-mi, dacă mă placi.
Şi dacă, ţi-a fost dor
O vizită să-mi faci?

Spune-mi, cum o mai duci
Cu sănătatea, banii.
Spune-mi, că te usuci
Mi te usucă anii?

Spune-mi, tu, ce mai faci
De mult, n-ai mai vorbit.
Şi spune-mi, de ce taci
De ce m-ai părăsit?

Ştiam, că nu-mi vorbeşti
Ştiam, ştiam.
Ştiam, că-ţi aminteşti
Şi nu greşeam.

Şi eu, mi-am amintit
Mi-am amintit de tine.
Şi eu, m-am tot gândit
Că Luminiţa-mi vine.

Ia loc te rog, şi stai
Statul, e gratuit.
Poate îţi vine grai
Şi poftă de iubit.

Nu vrei, stai în picioare
Şi cred că oboseşti.
Îţi creşte... aripioare
Şi sper să te trezeşti.

Acum, te-ai răzgândit
Te-ai aşezat pe pat.
Citesc al tău privit
Priveşti îngândurat.

Acum, tu, ai clipit
Şi-o lacrimă îţi vine.
M-atingi, ţi-ai amintit
Ţi-ai amintit de mine.

Acum, şi eu te simt
Eşti sinceră şi rece.
N-aş vrea să mi te mint
Şi un fior îmi trece.

Acum, te-ai răzgândit
Şi vrei să te ridici
Îmi dai, ultim, privit
Şi-ai vrea, ceva, să-mi zici.

Să-mi zici... că ai venit
De mine ţi-a fost dor.
Ai lăcrimat, privit
Şi n-ai făcut amor.

Şi te-nţeg... prea bine
Ai fost a mea soţie.
Porţi, amintirea-n tine
O amintire vie.

Şi te-nţeleg... cum eşti
Cum eşti, şi cum vei fi.
Cu timpu... 'mbătrâneşti
Şi vom îmbătrâni.

Şi te-nţeleg... acum
Acum sau niciodată.
O vizită, un drum
O zi, îngândurată.

O zi, care o ştiţi
O zi... deosebită.
O zi, de-ndrăgostiţi
O zi, sărbătorită.

poezie de Paul Preda Păvălache (14 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De 9 martie, misiune posibilă

Cu patru-ş'patru de pahare,
Se bat de zici că-s ieniceri.
Pot şi recordul să-l doboare,
Că au dat start... de-alaltăieri

epigramă de Mihaela Banu din Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

9 Martie, ziua bărbaţilor...

Se zice, azi, că-i sărbătoare
Şi toţi bărbaţii-s obligaţi,
Să bea, cu pofta cea mai mare
Un număr fix de ţoi, şi laţi,
Să îi cărăm tot noi acasă,
Care, pe unde s-or găsi,
Să îi primim cu masă-aleasă
Şi să le dăm ce-or mai pofti.
-Iubita mea, nu vrei tu, dragă,
Să pleci la mă-ta, la Hurez?
Chiar dacă crezi că n-am o doagă,
Aş vrea, doar azi, să mă distrez,
Cu cine-mi place, că de tine
M-am săturat şi tare-aş vrea,
Doar azi, în braţe să pot ţine
Un trup frumos de catifea.
-Te las, bărbate-o săptămână,
Să bei şi să iubeşti ce vrei.
Dar, când mă-ntorc să fie lună
Că, de ciocănitori şi gaiţe
M-am săturat până în gât.
Înconjurat de cotoroanţe,
De viaţa, zău, mi s-a urât.
-Aşa, deci, care va să zică,
Ţi s-a urât cu mine, zici?
Atuncea, nu te duci, Mitică,
Nicunde. Stai cu mine-aici!
Şi poţi să bei, că după-aceea,
Mă vei vedea o tinerică.
Şi-aştept, să-ţi mulţumeşti femeia,
Că-i vai de tine, măi, Mitică!
La mulţi ani tuturor bărbaţilor! Şi luaţi aminte!

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logicianul (către Domnul Bătrân): Iată, deci, un silogism exemplar. "Pisica are patru labe. Isidore şi Fricot au fiecare câte patru labe. Deci Isidore şi Fricot sunt pisici."
Domnul Bătrân: Dar şi câinele meu tot patru labe are.
Logicianul: Atunci e pisică.

replici celebre din piesa de teatru Rinocerii, scenariu de Eugene Ionesco (1959)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zici că la război

Zici că la război, iubito,
Vii cu mine fără preget...
O, dar cum plângeai asară,
Când te-ai înţepat la deget!

epigramă de George Topîrceanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virtualul mărţişor, dăruit cu dor, scumpului meu cititor

Virtuale mărţişoare, cadouri am dat
Într-o zi cu soare, până pe-nserat.
Rămâne anul următor, să mai dăruiesc
Tot aşa... un mărţişor, dar să-l tipăresc:
- Uite câte mărţişoare; cumpără-mi un mărţişor
Aş dori această floare, sau un porcuşor...?
- Lasă-mă să mă gândesc, ştii că sunt zgârcit
Un cadou îţi dăruiesc, cred că l-am zărit...
- La ce esti un zgârcioman, ia-mi un lănţişor?
Mai trece un an, şi poate că mor.
- Aoleu, ce rea mai eşti, nu-ţi mai iau cadou!
Râzi, şi vrei să mă prosteşti, şi gândeşti că-s bou?
- Tare prosticel mai eşti, eşti tare zgârcit
Într-o zi, mă părăseşti, şi nu-mi eşti iubit?
- Sunt iubit, dar nu sunt prost, nu mă cicăli!
O să ne facem un rost, şi ne vom iubi!
- Râdeam, uite, de-un... băiat, poate că îl ştii,
Dă cu banii, şi e beat, vorbeşte prostii...?
- Orbească, cine îl ştie, este-un beţivan
Râde, de a lui prostie, este un golan!
- Uite pe cine-am văzut, ce mai faci Marine?
Într-un birt noi am băut: mi-amintesc de tine!
Taci din gură... Mihăiţă, că nu mă cunoşti!
Că-ţi închid a ta guriţă... vai, cât sunt de proşti!
- Unde zici, mă... c-ai băut, de ce m-ai minţit?
Dar când bei, şi ţi-a plăcut, nu mai eşti zgârcit?
- O, fă, stai că îţi explic, eram supărat,
Rătăceam pe-aici... un pic, şi m-am îmbătat!
- S-a-mbătat de supărare, de mai multe ori!
Cumpărase, cred, o floare, sau mai multe flori...
- Uite pe cine-am iubit, şi-ncredere am avut:
Minţi, şi te-am descoperit, ce durere mi-ai făcut...
Pentru ce, tu, nu mi-ai spus, că-ţi place să bei;
Unde, cadoul l-am pus, înapoi să-l iei!?...
Luaţi-vă-amândoi de braţ, duceţi-vă, vă-necaţi!
Urcaţi-vă într-un laţ, şi vă spânzuraţi!
Iar dacă, mai îndrăzneşti, un cuvânt să-mi zici
Mă supăr, şi te trezeşti, peste faţă: plici!
- Eu mă scuzi, că n-am ştiut, de ştiam: tăceam;
Un necaz că v-am făcut, şi suntem, şi... neam.
*
Cel ce bea şi chefuieşte, casă-n viaţă nu va face
Într-o zi, tot sărăceşte, şi nu îi va place:
Tot ce el agoniseşte, la gunoi, va zace;
Ia aminte dacă vrei, nu iubi beţia:
Tu te vei trezi că bei, şi-ţi pierzi căsnicia!
Orişicine-i beţivan, casă, nu va face:
Rămâne, fără un ban, şi, sărac, va zace.

poezie de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense... (22 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graham: Mai am un scenariu pentru tine.
Amanda: Ce bine.
Graham: Te iubesc. Îmi cer scuze pentru dezvăluirea foarte directă, dar oricât de complicat ar fi acest lucru, sunt îndrăgostit. De tine. Şi nu simt asta doar pentru că pleci, şi nici pentru că e un sentiment plăcut – care, că veni vorba, chiar este, sau era înainte să te înfurii aşa. Nu-mi pot da seama de logica acestui lucru, ştiu doar că te iubesc. Nu-mi vine să cred de câte ori spun asta. N-am crezut că voi mai simţi asta vreodată, aşa că e aproape incredibil. Dar îmi dau seama că vin cu o ofertă – 3 la preţ de 1. Şi poate că la lumina zilei ambalajul meu nu este chiar aşa de minunat, dar, în final, ştiu ce îmi doresc, iar asta e un miracol în sine. Şi tu eşti ceea ce îmi doresc.
Amanda: Nu mă aşteptam la "te iubesc". Poţi să nu mă mai priveşti aşa? Încerc să găsesc cuvintele potrivite.
Graham: Cred că dacă răspunsul evident nu îţi vine imediat în minte, atunci am putea vorbi despre altceva. Cum ar fi despre cât sunt eu de ridicol. Îmi aduc aminte faptul că mi-ai promis că nu te vei îndrăgosti de mine. Ar fi trebuit să fiu mai atent.
Amanda: Nu am mai întâlnit până acum un tip care să vorbească la fel de mult ca mine. Dar pentru moment, nu mai vorbi.

replici din filmul artistic Vacanţa, scenariu de Nancy Meyers
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin urmare nu mă mai iubeşti

Prin urmare nu mă mai iubeşti,
nu mai vrei comori înflăcărate,
vrei de-acum comori adevărate,
fapte, nu himere şi poveşti.

Zici acum că toate-au un sfârşit,
zici acum că toate-au fost doar daruri,
vrei pesemne dincolo de geamuri
să mă faci să cred că ai murit.

Ai dreptate, alte limbi vorbeam
şi-alte zări ţinteam cu-aceleaşi vorbe
sub tristeţi şi lacrimi monocorde
două frunţi străine-ncrucişam.

Şi cu toate-acestea am să-ţi port
o frumoasă aducere aminte,
printre zeci şi sute de cuvinte
număr azi cu tine încă-un mort.

Prin urmare nu mă mai iubeşti.

poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi acum, cum...

Şi acum, cum să ne-ntâlnim,
Să-ngrijim iubirea noastră,
Dacă anii au trecut,
Dacă nu-i loc pentru asta?!

Şi-apoi, cum să ne vedem,
Să sperăm la zări albastre,
Dacă ochi-ţi s-au pierdut
Printre florile sihastre?!

Cum să-i spui dorului dor,
Când ţi-e inima tăciune?
Cum să mai gândim la noi,
Unde nu-i loc pentru mine?!

Ţi-am cerut atâta doar:
Să fii om, cum se cuvine,
Ţi-am cerut... dar, în zadar,
Nu mă auzeai pe mine!

Poate eşti, cu adevărat,
Suflet bun ori cine ştie?..
Şi tot zici: ai regretat...
Poate! Dar nu pentru mine!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Cad suflete" de Valentin Petre

Cum bate vântul prin copaci
Şi cum mai cad frunzele toate!
Şi nu ştiu de ce plin de draci
Eşti şi rămâi mereu în spate?

De mână-aş vrea să te mai ţin,
Dar, mă refuzi, că ţii umbrela,
Înjuri şi sudui din senin,
Că ţi-a udat ploaia flanela.

În papură-mi tot cauţi nod,
Că merg prea iute nu-ţi convine,
Misterul nu pot să-l deznod:
De ce-ai mai vrut să mergi cu mine?

Suntem bătrâni şi e firesc,
Să ne cărăm mai greu carcasa.
Îmi vine, zău, să te plesnesc,
Sau s-o invoc pe-aia cu coasa,

Dacă tot zici că nu mai poţi.
Rămân să calc eu frunze moarte
Pe-alei, de mână cu nepoţi
Şi-o să te plâng, prin ploaie, foarte...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă trebuie să mă despart de cineva, mi-l imaginez mergând în patru labe şi astfel reuşesc să-mi provoc o reacţie de dezgust.

Stalin în conversaţie cu Kaganovici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de tine

Mă duc la gară în orice zi
Să te aştept, pân-ai să vii,
Dar trece tren, coboară lume,
Îşi strigă toţi amor pe nume
Şi pleacă, tandru se lipind,
Din ochii lucii se sorbind,
Doar eu rămân, înec suspine...
Ce dor, ce dor îmi e de tine.

Trec de cu zori unde-ai lucrat,
M-ascund de toţi, îngrijorat
Să nu fiu luat în râs că-s trist,
Neştiind să joc, nu-s vreun artist.
Am pleoapele şi gât uscate,
Nici inima nu simt de bate
Şi tremur, cât serviciul ţine...
Te aştept, mă prăpădesc de tine.

Privesc din colţ de ochi, la bloc,
Când trec, sperând să am noroc
Să te văd dacă ieşi pe scară,
Să-mi mai zâmbeşti o dată, iară,
Ori poate în geamul de balcon
Să te văd umbră, în pas molcom,
Dar mă feresc de ai tăi, de oricine...
Somn tu mi-eşti vis, mi-e dor de tine.

Alerg pe aleile păşite
Ce tot treceai şi-s părăsite,
Nu-ţi mai aud pasul ştiut,
Asud uscat, sunt orb, sunt mut,
Doar minte am frazele şoptite
De buze în roşu împletite
Şi m-anin tot cu ce sunt mine...
Mi-e un dor nebun, mi-e dor de tine!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crispare

mi-e dor, bună dimineaţa, să-ţi spun.
acum, în întuneric.
aştept ore,
lungi şi pline de vise,
cu tine.
mi-e dor de eul meu pur
cu înfăţişarea ta,
crispată.
pe tine aş vrea să-l infăşor
în jurul tău, eu-l meu.
să te sufoc.
mi-e dor de iubire nebună
cu lacrimi şi jale,
cu moarte,
cu tremur şi râsete.
eu pentru tine...
mi-e dor.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!