Fie că-i explodează
capul fie că-i explodează
doar o grenadă
de mânecă undeva
departe odată cu brațul
interior amputat (?!) cu alte ocazii alți nori
noi tot vom deplânge casarea
încheieturii sau dispariția
fețelor vesele pe
care le afișa uneori
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Când privești
la mine cu coada
ochiului acela străin
și gol vorba
cântecului am vaga dar homo
faga (?!) senzație că te uiți
și mă uiți și pe mine
odată cu tine
undeva în diaspora
undeva atât
de aproape de
nicăieri de nicicât
acolo
în undeva...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai pus
ceasul să sune? și alte legume
odată
cu noi sigur se vor trezi! încă o zi
odată
începută se duce
cum nu
ar mai fi ar mai fi ar mai fi
apăsată
de grija propriei zile încețoșată
odată
abia începută puțin încordată
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decapitare prin congelare
asta se cheamă
decapitare prin congelare! spuse
tânăra soție destrăbălată
cu legumele plantate haotic sub brațul pe care
de obicei
îl ascundea la rece în corsetul bunicii
din secolul bine trecut, care nu
s-a dus decât pentru
ca timpul să vadă și el cum ar fi
să fii depășit uneori
de o pălăriuță de
duzină de serie ne
limitată în zboruri acele
boruri ușoare... plutind
printre nori
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pleca
prea departe cu capul
îmi place nespus capul tău
seamănă
cu capul de pustă maghiară hilară
al meu (?!) seamănă cu tărie
cu rachiul
de fructe din grădina prea vie
de la cenadul mai mic
dacât sea
mănul său românesc de
peste mureșul prea aproape
de peștele mult vânat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carminul
traian, ești nebun
spune un capăt de scrum
în scrumiera monumentală de-acum
dată uitării ceramice -
o fosilă
totuși sensibilă uneori la atingeri (?!)
cum și milenarii poeți
par a zvâcni fructivori
mai mult
decât fumul cireșelor: nori
de carmin
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt puține ocazii într-o viață, poate doar una singură, restul sunt doar alte ocazii.
citat din Alice Munro
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "The Moons of Jupiter" de Alice Munro este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Cântec suav
Bruma
Se afișa cu Montezuma
Cuierul
Se afișa cu Julien Ospitalierul
Amarul
Se afișa cu samovarul
Dar tu, vai,
Cu cine prin Copou te-afișai, ai?!
parodie de Constantin Ardeleanu, după Emil Brumaru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orele
1.
cineva a scris undeva
o lege prin care Soarele
doar când apune are dreptate...
o lege care îl obligă
să de-a mărturie
după ce a văzut tot ce se întâmplă.
Doar când apune și lasă din el
sângele pe cer să îl ascultăm...
Asta pentru a nu avea
coșmarul complicității atunci când răsare
La proces este văzut des cum explodează;
cum dă vălvătaia înghețului,
chiar și vara când stă târziu.
El nu mai știe de ce
nu pune odată frână să lumineze alte ceruri inerte...
Acolo unde fenomenele tăcerii de sticlă nu nasc dureri...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem interminabil
începe aici se termină undeva
foarte departe..........................
de inima mea nu au parte.......
decât păsările de curte (?!) de
venite subtil omnivore cândva
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puțin întuneric
noaptea e singurul anotimp
când e liniște-n cartier
stelele nu
sunt frunze nu cad
decât odată cu capul
poetului rătăcit
printre blocuri de texte
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu departe
când te apropii te
apropii iar biserica ortodoxă stă chiar în mijlocul drumului
să știi călătorule
că te afli la Șandra - școala
o vei face din nou
să înveți
ce însemnă familia Știole, familia Prodaniuc
alte familii în clasele
pregătitoare puțin prin profesorii
care plângând au plecat
nu
foarte departe
nu
atât de aproape pe cât
vă
mai aștept
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înspre
în poezie să nu
treci cu vederea vreun vers mult prea tăios
ce ar tranșa poezia
dinspre interior
înspre interior (?!) înspre
steroizii
de conjunctură
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poet pe cale de dispariție
Ești o bombă de cuvinte
păi atunci hai explodează
nu mai fi așa cuminte
și aruncă-le o rază
Hai odată explodează
schije să-ți arunce versul
poezia stă de pază
să nu fugă universul
Doar o schijă asta-i versul
nu mai fi așa cuminte
tăcerea dacă-i reversul
fii o bombă de cuvinte
Și-nc-o dată explodează
fii cu moartea hai pe fază
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (20 mai 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Frate
poate crezi că papa de la roma
e un tip oarecum normal
ei bine
nu, papa nu
e un tip trimenstrual
francisco
la vremea când, uite, avea doar 7 anișori
umbla
ca viitor papă sau nu
francisco
cu capul în nori
în plus
era îndrăgostit de o plută
papa francisco
dar nci
eu nu eram cardinal
și nici
nu speram
frate!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încrucișarea
tineri care aleargă. se încrucișează. nu
se salută. gâfâie: în patru
săptămâni doar
sarcina care părea absolut
normală devine odată cu miligramele în
surplus - în campus - vag
extrauterină
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori
relația cu mine
se zice
dă un emblematic tetanos
mai ales în zone sexibile, spun vânzătoarele de
anemone luchian înfipte în rănile foarte
recente precum clarobscurul în ochii
abia răvășitului uneori
rembrandt, ratat de puțin
în chip de colorist comestibil (?!) divin
la pat
cu o saskie iluzorie
sufocată
cu anemone compacte
clădite
cu brațul aproape legat de corsetele ei
coordonate de astre
poate potrivnice
poate amice
poate nicicum
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Undeva
Undeva e un banchet de bucurii
Undeva tăcerea e un zgomot adormit
Undeva fructe exotice distilează în alambicul visului
Undeva culori fragile lunecă printre roci fierbinți
Undeva cântecul alungă spinii cotidieni
Undeva zace pergamentul care a înfruntat Timpul
Undeva (departe) e copilăria poetului secerată iremediabil
(dar nu abil)
Undeva fiecare pas e un semn al mirării
Undeva neliniștea e ca marea neobosită
Undeva așteaptă un buchet de bucurii
Undeva...
Dar unde?
poezie clasică de Sașa Pană din Culoarea timpului (1977)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
O ceață
Dincolo de cuvinte e o ceață
în care uneori mă cufund.
Acolo, doar cu mine mă-n frunt,
cu muntele meu ursuz, călător, de ceață.
Ca niște păsări pierdute în nori,
cuvintele zboară uneori departe de mine.
E o toamnă, atunci, câd soarele-i singur cu mine,
și aștept marii, negrii tăi nori.
Întinde doar mâna, și mă găsești.
Întinde doar mâna, fără cuvinte.
Pe cărări ce înca n-au început să se zvânte,
dincolo, la rădăcina cuvintelor mă găsești.
poezie clasică de Mihu Dragomir din Dor (1969)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vidul violet
își scrie poezia ca fiind
singura crimă în stare să făptuiască
ghemuit în scrisoare
pândește din umbra încheieturii
mâinii drepte: așteaptă
momentul metaforei
(?!) -
balta de sânge doveditoare
tâmpla sau fruntea cu gaură de intrare
a glontelui cât un vârf
de acces de tuse violetă cu sub
înțeles... cu trimitere la
stelele mult vidate - își scrie
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost ocrotită viața
locuitorilor unei țări
al cărei nume începe cu r
de un înger care începe
să se numească emil
iar ei n-au știut
doar s-au văzut peste nopți
luați în brațe de poezie
drept perne umplute cu fluturi și flori
(?!)
pe scară de nori
coboară și ocrotește și-acum
viața oamenilor neștiutori
poetul care începe ușor
să-i... plutescă, plătind
pentru asta un preț uneori
greu de-nțeles
dintr-o dată anterioară
facerii lumii din răni
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!