Am emigrat, dar nu sunt un dizident de România. Limba română îmi bate în suflet.

citat din Cornel Stelian Popa (9 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Limba Română

În limba română a sculptat Brâncuşi,
Şi şi-a vărsat tot dorul Eminescu,
A plans pe corzile viorii, a lui Enescu arcuş,
În limba română a pus viaţă-n pânze, Grigorescu.

În limba română cântă aşa duios privighetoarea,
Şi tot în limba noastră toţi stejarii povestesc,
În limba română străluceşte-n razele de soare marea,
În limba română toate florile iubesc.

În limba română lumea este mai frumoasă,
Şi tot în limba noastră rugile se înalţă către stele,
Limba română pentru mine e "Acasă"
Limba română, limba visurilor mele.

poezie de Marius Alexandru (9 august 2021)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba română

Limba română este patria mea
A zis poetul demult cândva.
Limba română e sufletul meu
Zic acuma cu mândrie eu!

Limba română e dor nemuritor
A zis pământul pe care trăieşte al meu popor.
Limba română este a doua mamă a mea
A zis un copil cu ochi ca de stea.

Limba română e dulce şi frumoasă
A zis un bătrân care stătea singur la un colţ de masă.
Limba română e tot ce v-am dat eu mai sfânt.
A zis domnul cu glasul lui curat şi blând.

poezie de Vladimir Potlog (29 august 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deosebirea dintre o limba de lemn şi o sapă de lemn: Prima bate, cealaltă nu poate fi bătută.

aforism de Cornel Stelian Popa (20 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi Gabrielei Vrânceanu Firea Pandele ş.a.m.d., membră a USR şi a PSD, primarul capitalei, care siluie limba română fără nicio ruşine: II (pamflet)

O, tu, patrie străbună,
Siluiesc limba română
Fel şi fel de agramaţi,
De inculţi, de-nfumuraţi!

Cu durere mare-n suflet,
Éu stau îngrozit şi cuget:
Cât de agramaţi sunt unii,
Spre ruşinea Uniunii!

pamflet de George Budoi din Aceşti Agramaţi care ne conduc (15 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

limba nativă

Limba nativă. Singura mamă care întinereşte pe buzele fiilor săi.

definiţie aforistică de Cornel Stelian Popa (1 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba se ascute pe asprimea cuvintelor rostite.

Cornel Stelian Popa (27 februarie 2016)
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel sărac se spală printre dinţi cu limba.

aforism de Cornel Stelian Popa (25 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu lumina nu poţi vorbi decât pe limba ei.

aforism de Cornel Stelian Popa (23 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceasul se bate pe sine, nu pe noi.

aforism de Cornel Stelian Popa (19 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătea cu limba de lemn că nu se mai auzea nici toaca.

aforism de Cornel Stelian Popa (19 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu vin din suflet, aplauzele sunt imitaţii, like-uri, rutină de spectacol.

aforism de Cornel Stelian Popa (25 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine nu gândeşte în limba maternă, şi-a uitat drumul spre casă.

aforism de Cornel Stelian Popa (5 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar pe limba ei poate prelucra albina cuvintelor cea mai bună miere literară.

aforism de Cornel Stelian Popa (28 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi iubirea-i inflaţionistă, dacă se bate prea mult monedă pe ea.

aforism de Cornel Stelian Popa (10 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

suflet

Suflet. Uleiul care ţine flacăra feştilei aprinsă în opaiţul vieţii.

definiţie aforistică de Cornel Stelian Popa (1 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba Română

Limba română sunt eu!
Am fost zămislit de părinţi
În limba română.
Fiecare celulă a fiinţei mele
Pământene,
E plămădită în grai românesc.

Până am ieşit la lumină,
Am început a-l şopti,
Odată cu prima picătură de sânge
Pornită să ducă viaţa şi limba
În celelalte alcătuiri
De le zicem celule sau inimă.

Apoi... am gângurit primii paşi,
Laptele ce l-am supt
Şi braţele de gâtul mamei
Au fost în limba română.

Limba română nu se învaţă.
Ea există odată cu mine.
În şcoală am deprins doar
S-o şlefuiesc, s-o fac să strălucească
Şi, mai ales, s-o păstrez neîntinată.

Auzit-aţi grai mai frumos
Şi mai plin de expresivitate
Decât limba română?
Puteţi spune în alte graiuri
A ogoi, a jindui, a tânji ori a doini?
Nici poveste! Vorbe asimilate!

Limba română sunt eu!
Eu sunt patria, izvoarele, munţii,
Cimitirele şi ceilalţi asemenea mie
Din cuprinsul României.

Patria e dăruită de Dumnezeu
Cu nenumărate şi felurite bogăţii.
Ni le pot fura, smulge, străinii.
Dar cea mai mare şi mai sfântă bogăţie,
Limba română,
Nimeni nu ne-o poate lua.
Smintiţii de noi, ne cam batem joc
De limba română
Şi o mânjim, netrebnic, cu
Halloween, locaţii, a aplica.
Marfă de import. Circumstanţială
De mod, de timp, de loc.

Eu sunt limba română!
Când nu voi mai fi
Şi preotul va rosti, ca la orice slujbă:
"Să se desfacă în limba din care a fost făcut!
Amin!"

poezie de Virgil Răzeşu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba se simte mai liberă în celula gurii sale decât în afara ei. La fel e şi cu gândirea robită după cortina sa ideologică.

aforism de Cornel Stelian Popa (20 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi afonii au gusturi muzicale, însă le discern cu limba. Ceva asemănător se întâmplă şi cu funcţionarii publici, numiţi politic.

aforism de Cornel Stelian Popa (16 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar neliniştea furtunilor din suflet e creativă.

aforism de Cornel Stelian Popa (12 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba română

Limba română s-a născut, n-a fost găsită,
s-a format rotundă şi bogată, nu se învaţă şi nu se uită,
e vie şi molipsitoare în faţa unui altar la închinat.

Limba română e-n doină, în vorbe cu înţelesuri adânci
şi-n cuvinte dăltuite de ţărani pe obiectele din lemn,
dar mai ales în suflet unde înfloreşte şi-n pustiu
până la sfârşitul lumii.

În limba română vorbesc semnele, tăcerea povesteşte,
pune lacrimă pe simboluri, izvorăşte din carne muritoare
şi devine prin cuvânt nemuritoare şi dulce.

La umbră ascunde minciuna în amiaza adevărului,
stelele sunt mai strălucitoare pe cerul limbii române
cu luceferi, izvoare răcoroase şi limpezi
exprimă sufletul unui popor ales.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!