Sunt sau nu sunt... mare?

Cică n-aş fi mare poet -
Aşa pretind maliţioşii;
Eu-i contrazic şi le repet
Că asta spun invidioşii!

N-aş putea să le reproşez,
Pot zice, după cum li-e vrerea;
Însă, ştiu pe ce mă bazez:
Văzându-mă,-şi schimbă părerea!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Palmă

De n-aş putea să mă întind palmă,
N-aş mai fi om, m-aş poticni,
Chiar vertical de ştiu c-aş fi....
Să mângâi n-aş da mâna calmă,
Nici nu m-aş ţine nou-născut,
Sau dacă aş fi ca o primată,
Nu m-aş înlănţui sărut,
N-aş avea gânduri niciodată,
Neştiind cum să străpung liane,
Aş trăi ghemuit, o valmă,
N-aş prinde braţe diafane...
Barbar aş fi, suflet de-o palmă!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părerea mea

Soaţa-mi acceptă părerea,
Cât ai zice un, doi, trei,
Nu contează care-i vrerea,
Dac-o spun exact pe-a ei.

epigramă de Anastase Popescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

ŞI EI PRETIND (Inv-L)

Şi invidioşii pretind că nu sunt invidioşi; mai ales invidioşii...
Şi ipocriţii pretind că sunt sinceri; mai ales ipocriţii...
Şi istericii pretind că nu sunt isterici; mai ales istericii...
Şi încăpăţânaţii pretind că nu sunt încăpăţânaţi.
Şi încrezuţii pretind că sunt modeşti.
Şi încuiaţii pretind că sunt descuiaţi.
Şi înfumuraţii pretind că sunt modeşti.
Şi îngâmfaţii pretind că sunt modeşti.
Şi înşelătorii pretind că sunt cinstiţi.
Şi josnicii pretind că nu sunt josnici.
Şi cei care jură strâmb pretind că jură drept.
Şi cei care îşi calcă jurământul pretind că nu îşi calcă jurământul.
Şi laşii pretind că sunt curajoşi.
Şi lăudăroşii pretind că sunt modeşti; mai ales lăudăroşii...
Şi leneşii pretind că sunt harnici.
Şi lichele pretind că nu sunt lichele.
Şi limbuţii pretind că sunt tăcuţi.
Şi linguşitorii pretind că nu sunt linguşitori.

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (19 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul timpului trecut

Cu tine n-aş putea glumi,
În lupta asta m-aş răni,
Aş sângera lacrimi de dor
Eu, biet străin şi călător.

Rămâi la margine de zi...
Tu treci şi-n urmă nu privi!
Cu tine n-aş putea glumi,
În lupta asta m-aş răni.

Când timpul meu s-ar isprăvi
Şi alte timpuri vor veni,
Zadarnic plângerea-mi vei ştii...
Nu voi mai fii, nu voi mai fii!

Cu tine n-aş putea glumi!

rondel de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ŞI EI PRETIND (M-Ned)

Şi mafioţii pretind că nu sunt mafioţi.
Şi mahalagii pretind că nu sunt mahalagii.
Şi maliţioşii pretind că sunt oameni buni.
Şi măgarii pretind că nu sunt măgari; mai ales măgarii...
Şi mârlanii pretind că nu sunt mârlani.
Şi mârşavii pretind că nu sunt mârşavi.
Şi mediocrii pretind că sunt eminenţi; mai ales mediocrii...
Şi megalomanii pretind că sunt modeşti.
Şi meschinii pretind că sunt mărinimoşi.
Şi mincinoşii pretind că nu sunt mincinoşi; mai ales mincinoşii...
Şi mincinoşii pretind că spun adevărul; mai ales mincinoşii...
Şi mişeii pretind că nu sunt mişei.
Şi mitocanii pretind că nu sunt mitocani.
Şi mituitorii pretind că sunt oameni cinstiţi.
Şi mizantropii pretind că iubesc oamenii.
Şi mocofanii pretind că nu sunt mocofani.
Şi oamenii lipsiţi de modestie pretind că sunt modeşti; mai ales cei lipsiţi de modestie...
Şi mojicii pretind că nu sunt mojici.
Şi muieraticii pretind că nu sunt muieratici.
Şi nătăfleţii pretind că nu sunt nătăfleţi.
Şi nătărăii pretind că sunt deştepţi; mai ales nătărăii...
Şi nebunii pretind că sunt oameni normali.
Şi oamenii necinstiţi pretind că sunt cinstiţi; mai ales oamenii necinstiţi...
Şi neciopliţii pretind că sunt binecrescuţi.
Şi cei necivilizaţi pretind că sunt civilizaţi.
Şi cei necuviincioşi pretind că sunt cuviincioşi.
Şi cei nedemni pretind că sunt oameni demni; mai ales cei nedemni...
Şi cei nedrepţi pretind că sunt oameni drepţi; mai ales cei nedrepţi...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (19 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu

Nu ştiu să-not în iubire,
M-am înecat de multe ori,
Ori am plutit în neştire
Spre ţărmul ce-aşteaptă cocori.

Nu ştiu să calc pe durere,
Mă-mpiedic şi mă prăbuşesc,
Dacă iubirea o cere,
Durere respir... nu crâcnesc!

Nu ştiu să zbor printre vise,
Mă tem, simt că mă rătăcesc,
Zac cu aripile-ntinse,
Totuşi, n-aş vrea să mă trezesc!

Nu ştiu să lunec prin viaţă,
Slalom să fac prin probleme,
La răutăţi nu fac faţă,
Încontinuu am dileme..

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire necondiţionată

Oare ce suflet am eu,
De-ncape-n el sufletul tău?
Dar iubirea, cum ne-mpleteşte
Nici nu separă, nici uneşte?

Şi gândul meu cel aiurit,
Ba te-a iubit, ba te-a hulit!
Inima mea bate aşa:
Aş vrea- - n-aş vrea, n-aş vrea – aş vrea!

Când viaţa ca o avalanşă,
Nouă nu ne-a dat nicio şansă,
Am inventat la repezeală,
Iubirea neconvenţională!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Luci, nu trebuie să te simţi jignit! De fapt, ai dreptate! Am exagerat. Îmi pare rău, nu ştiu ce m-a apucat. Uneori spun chestii pe care n-ar trebui să le rostesc.
Lucian: Îţi pare rău?! Zău că nu ştiu ce să mai cred.
Lia: Totuşi, Luci, despre tine n-am de spus decât două cuvinte, care te definesc şi te caracterizează, ca persoană: Don Juan! Asta spune totul, nu?!
Lucian: Asta?! Cum?! Grozav! Încă... Tot asta-i impresia ta despre mine? Atât ai înţeles? Doar atât sunt eu? Don Juan? Asta reprezint? Şi nimic altceva? Nu ţi-am dovedit nimic în toţi aceşti ani? Absolut nimic?
Lia: Nu ştiu ce-ai vrea să-mi dovedeşti, dar din comportamentul tău actual, doar asta reiese acum, nu altceva!
Lucian: Acum?! Comportamentul actual? Deci, în continuare am un comportament necorespunzător, după părerea ta, mai ales faţă de domnişoare. Ştiu, n-am uitat; sunt indisciplinat. Şi restul anilor nu contează?! Îi consideri cumva inexistenţi?
Lia: Nu înţeleg, la ce te referi!?
Lucian: Păi, am fost mereu doar un Don Juan şi-n toţi aceşti ani, cât am călătorit cu "Pacifis"?! Şase, cel puţin?!
Lia: Nu. N-ai fi avut cum!
Lucian: N-aş fi avut?! Pe naiba, n-aş fi avut cum! Aş... Nu contează; mă enervez degeaba. Mă întreb, ce-ai scris oare despre mine în raportul tău; probabil e un dezastru total! Dacă domnii din Comisia Disciplinară nu m-au sancţionat deloc înainte de plecarea în misiune, când ai depus acea reclamaţie, foarte probabil că mă vor sancţiona sever la întoarcere, după ce le vei prezenta acel raport al tău.
Lia: Aşa crezi?
Lucian: Uff... Repet: Nu contează! N-am nimic de pierdut!
Lia: Oare?!
Lucian: Ce vrei să spui?
Lia: Îţi dai seama, sper, că n-am de gând să-ţi dezvălui.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De n-aş muri...

De n-aş muri, n-ar fi nimic.
Un om mai mult, neînsemnat,
Din cercul lumii decupat
Şi mic, din ce în ce mai mic.

De n-aş trăi, un singur gând
M-ar tulbura peste măsură:
Că n-aş vedea cu ce figură
M-ar pune dracii în pământ.

poezie de Mihail Mataringa (19 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definiţie

Greu să spun ce este barza,
Căci rimează doar cu varza,
Însă n-aş putea să-i zic,
Niciodată: "Ciocu' mic!"

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aş fi ştiut...

De n-ai fi fost în viaţa mea, iubite,
N-aş fi ştiut ce-i zborul spre înalt,
N-aş fi ştiut ce-s marile ispite
Şi nici noian de fluturi în asalt...

N-aş fi ştiut că-n ochi adânci ca marea
Se-aprind scântei pe irişi de azur,
Că ai furat din cer senin culoarea
Când m-ai cuprins cu braţul împrejur

N-aş fi ştiut cât foc aveai pe buze
De n-ai fi pus, pe-a" mele, flori de mac
Ce semăna cu freamătul de frunze
Când vântul viscoleşte prin copac

N-aş fi ştiut nici dorul ce înseamnă
De nu m-ar duce paşii în pustiu
Când vocea dinăuntru mă îndeamnă
Să te găsesc... Dar unde eşti... nu ştiu...

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imparţialul discipol al diavolului şi al bunului Dumnezeu

Bună dimineaţa Singurătate
ziceam să-ţi zic că ţi-aş mai zice
că sunt un om cu greutate
mai penetrant ca falsele alice

Ziceam că-ţi zic că ţi-aş mai zice
că după ce se-aude-mpuşcătura
mă face mai puternic Nietzsche
că tot nu ştiu să-nchid tăcerii gura

Şi după ce se-aude-mpuşcătura
şi fiind un om cu greutate
nu pot să-mi eludez natura
la revedere Singurătate

Ziceam că zic o n-aş mai zice
tot ce-mi şopteşte ăla micu Nietzsche

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părerea mea este că un studios ar putea găsi în cărţile mele filoane pe care eu n-aş mai avea răbdarea să le dezghioc.

Mihai Şora în Despre toate şi ceva în plus
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aş putea...

Ce-aş putea eu oare, oare ce-aş putea
Dacă n-ai fi, Doamne, Tu de partea mea
Ce-aş putea eu una pe acest pământ
Daca n-ai fi, Doamne, lângă mine, Sfânt?...
Cum aş face faţă ceasului cel rău
Dacă nu m-ar ţine un cuvânt de-al Tău?
Ce comori de vise aş putea să-adun
Dacă n-ai fi, Doamne, Tu atât de bun?...

Ce-aş putea eu, oare, să zidesc aici
Dacă n-ai fi, Doamne, Tu ca să ridici...
Care flori din câmpuri le-aş culege eu
Fără indurarea Ta de Dumnezeu.

Şi prin ce putere aş putea lupta
Dacă n-aş primi-o chiar din mâna Ta?
Aş putea-n lumină să mai cresc un pic?
Fără Tine, Doamne, n-aş putea nimic...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea mea a decăzut atât de mult din cauza ta, Claudia, deja s-a distrus extrem de mult datorită ţie, încât n-aş mai putea să te plac nici dacă ai fi cea mai bună dintre femei, - şi n-aş putea să nu te mai iubesc, indiferent ce-ai face.

citat din Catullus
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aş fi crezut

N-aş fi crezut

Când ai plecat

N-ai spus la revedere,

Şi ai lăsat

În urmă-ţi doar tăcere,

Şi-un gust amar,

Tivit cu neputinţă;

Odăi, îmi par

Căzute-n suferinţă...

Dar e târziu

Şi tu departe eşti,

Zadarnic ştiu

Acum, cât îmi lipseşti,

În van, acum,

Din greu te preţuiesc...

Când totu-i scrum

Zadarnic te doresc,

De mi de ori

Mai mult ca înainte...

Îmi dă fiori

Cea de pe urmă minte,

Şi-aş vrea să ştiu,

De-a ta înstrăinare,

De ce-i pustiu

În jur, atât de mare?

N-aş fi crezut

Preţ maxim să plătesc:

Când te-am pirdut

Mai mult să te iubesc...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O! Darul meu...

De ce-ai fost mamă negândită
Şi nu m-ai dat la carte?
Să fiu şi eu mai fericită
Să am pe lume parte.

De zile mai cu mult noroc
Şi mai cu veselie,
Iar nu să-mi ard sufletu-mi foc
Şi inima pustie.

N-aş mai ciocni de atâtea ori
La uşile închise,
Ci-aş fi cu adevărat poet
Iar nu-n plâns să mă-nărui.

N-aş suferi atât de crunt
Urgia soartei mele,
Şi n-aş fi azi ceea ce sunt
Un chin de lacrimi grele

Aş fi aruncat şi eu cu drag
Un bob literaturii,
Din a diamantelor şirag
Sublim dar al naturii.

poezie de Elena Andrieş
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilării înainte de-a mă trezi

Ce-am
vrut
să fac
cu
viaţa asta

Păi
aia
asta
şi
cealaltă

Şi

Şi
unii
chiar
au făcut
şi aia
şi
asta
şi cealaltă

De ciudă
am vrut
să-nvăţ să mor

Însă
respectivii
chiar
au murit
în
numele meu

(N-aş putea
spune
dacă
de
ciudă)

Aşa
că

Ce-aş
mai
putea
să vreau
pardon
visez

Am vrut
mi-au
făcut-o

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (31 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cine?!

Musai cică să votez,
Candidaţi o sută cinci,
Care-n frac, care-n opinci.
Şi mă jur, chiar de-aş fi treaz,
Tot n-aş şti care-i mai breaz,
N-aş şti, zău, vă garantez,
Pentru cine să votez!...

pamflet de Constantin Tănase (1920)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pietà

Acum mi se-mplineşte restriştea, şi fără de grai s-o spun
mă umple tot. Sunt împietrită, cum miezul stâncii-mpietreşte.
De piatră cum sunt, ştiu numai una:
Te-ai făcut mare
... şi te-ai făcut mare,
ca o prea mare durere,
peste puterea inimii mele
să stai în afară de ea.
Acum, îmi zaci cruciş în poală,
acum eu n-aş putea
să te mai nasc.

poezie de Rainer Maria Rilke din Viaţa Mariei, traducere de Ion Pillat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!