Nu vâna în somn!

dacă aş fi vultur
mi-aş permite să fiu sarcastic,
ghearele mele vor nimeri pe lângă
cel vânat îndeaproape,
cel hăituit de la distanţă
şi dinăuntru,
penele grele, o platoşă
din luxul de a nu-mi pune întrebări,
pentru că oricum
cad de la sine o bună parte,
ţeasta mea de cutezător devine-va pleşuvă
ca o lună falsă,
lipită pe partea cealaltă a ochiului mort.
până dimineaţă, atârnă-ţi aici armele vânătoarei,
prăzile dorm, umblă uşor
prin preajma sentimentului de siguranţă
cu somnifere.

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

apropiaţi imaginea
până ce redeveniţi
un punct mort

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

somnul merge pe bicicletă
şi strigă ce vechi sunt
totuşi rugina mă minte
oboseala învârte inert lumea
cădeţi pe partea cealaltă

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Olivia Wenscombe: Te-ai căsătorit cu ea. Aveţi un copil împreună.
Alfred Borden: Da. O parte din mine. Dar cealaltă parte... cealaltă parte nu a făcut asta. Partea care te-a găsit pe tine, partea care este acum aici.
Olivia Wenscombe: Chiar în acest moment ai putea fi în altă cafenea, spunând aceleaşi lucruri şi despre mine. E inuman să fii atât de impasibil.

replici din filmul artistic Prestigiul, după Christopher Priest
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

omul stă rezemat
între doua ferestre
şi rasufla
prin una intrat
prin cealaltă va iesi

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elliot: Carla, dacă ceremonia ta de nuntă va fi în spaniolă, cum o să ştiu că eşti oficial căsătorită?
Carla (sarcastic): Pentru că toţi verii mei vor arunca tortilla în aer şi vor trage cu armele.
Elliot: Pe bune? Doamne, mi-aş dori ca şi eu să fi fost de altă etnie.

replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea de sine începe cu câteva întrebări simple: Pentru ce mă admir eu pe mine? Când mi-a plăcut felul nobil în care m-am comportat? Pentru ce rele imaginate sau reale mă iert azi? Dacă aş fi un pic mai tolerant, înţelegător şi blând cu mine, ce mi-aş da voie să fac azi? Dacă aş şti că doar prezentul există şi îl pot trăi real, ce aş face azi dacă azi e tot ce am? Privind la visurile şi obiectivele mele, îmi place potenţialul a ce urmează să devin? Nu uita că imaginea pe care ai tu despre tine îţi aduce toate rezultatele pe care le ai. Nimeni nu va pune mai mult preţ pe tine decât pui tu, dacă tu ceri puţin de la viaţă, primeşti puţin. Ce crezi că meriţi, aia ai.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luke: Nu, Taylor, nu, nu, nu şi în fiecare zi de acum încolo, până la sfârşitul zilelor mele, o să vin aici şi o să spun, "Nu, Taylor". Şi când voi muri o să îi pun să mă îngheţe lângă Ted Williams şi când vor găsi leacul bolii de care am murit şi mă vor dezgheţa, primele mele cuvinte vor fi "Şi Ted cum se simte?" urmate îndeaproape de "Nu, Taylor".

replică din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distanţă

Dacă ai fi plecat, iubite, la capătul lumii,
Pentru a lupta a, iubi sau munci departe,
Eu aş sta calmă aici, învelită-n aşteptare,
Şi-aş putea-nchide ochii-n fiecare noapte.

Aş simţi durere-n piept, dar şi-o mândrie dulce,
Dacă ne-ar despărţi o mare-nspumată, largă;
Dar, oh, să te ştiu de partea cealaltă a străzii,
Asta sufletul meu chiar nu poate să-nţeleagă.

poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joacă-te şi dormi...

Joacă-te şi dormi, sete bună, aici asupritorii noştri nu sunt aspri.
Ei, bucuroşi glumesc sau bucuroşi ne ţin de braţ
Ca să străbată mai uşor primejdiosul anotimp.
Pesemne că otrava a aţipit în ei
Până-ntr-atât încât le-a mai slăbit din lanţ barbara dispoziţie.
Şi cum ne-au hăituit până aici, o, setea mea,
Cum ne-au silit să vieţuim în părăsirea dragostei redusă la o mortală providenţă!
E oare pentru voi aceasta, mirodenii?
Sau plante ce luptaţi sub zid de secetă, e oare pentru voi?
Sau nori din largul depărtat, luându-vă de la coloană bun rămas?
Cum să ghiceşti aceasta, în nemărginit?
Ce trebuie făcut, prietenă, s-o ştergem de lângă tirani?
Tu, joacă-te şi dormi, să chibzuiesc eu şansele.
Dar, dacă mă ajuţi, va trebui să te târăsc cu mine
Şi n-aş dori să te expun.
Să mai rămânem, deci... Şi cine ar putea să ne numească laşi?

poezie clasică de Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

prin poduri
e plin de îngeri
cărţile ploii
se răfoiesc uşor
la ultima atingere

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

zori de lapte
ca o vacă neagră
noaptea dă înapoi
iarba stelelor
poeţii scriu eternitatea
dinăuntru

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eli "Weevil" Navarro: Ar trebui să mă aştept la o vizită din partea lui Lamb? Dacă ştiu că voi fi arestat, atunci îmi voi pune lenjeria cea bună, înţelegi?
Veronica Mars: Ar fi bine să faci asta oricum.

replici din filmul serial Veronica Mars
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretul constă în a-i pune regulat întrebări minţii. Cu cât îi vei pune mai multe întrebări, cu atât mai uşor o vei putea controla.

Rhonda Byrne în Puterea, Cheile Puterii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Poate... Ştii, fiecare avem ascunsă în noi atât o parte bună, cât şi una mai puţin bună, ca să mă exprim astfel. Iar eu caut mereu să găsesc şi să scot în evidenţă partea frumoasă şi bună a fiecărei persoană, oricât de neadaptată ar considera-o ceilalţi, care cred că se încadrează într-un anumit tipar al "normalităţii". Ştiu bine că nimeni nu e perfect, nici măcar eu, dar pot găsi în oricine, oricât de rău ar fi, acea parte bună, ascunsă în interior şi atunci nu-mi rămâne decât să o scot la suprafaţă, să-şi dea seama şi cel în cauză de existenţa ei. Poate că nu voi reuşi întotdeauna, dar măcar o să încerc tot posibilul.
Lucian: Mda... Deci fiecare avem şi o parte bună şi una rea. Important e pe care o considerăm prioritară şi de care ne folosim mai mult în viaţă. Şi care ar fi partea mea cea rea?
Lia: Hmm... Ţi-ai arătat-o destul în ultimul timp.
Lucian: Aia crezi că ar fi?!
Lia: Aia şi altele... Ascunde-le cât mai curând şi scoate la suprafaţă tot ce ai mai bun.
Lucian: Bine, domnişoară consilier. Am să încerc, pe viitor, să-ţi ascult sfaturile. Oricum, cred că eu pot să fac diferenţa dintre bine şi rău şi să aleg ceea ce e bine; poate uneori mai calc pe alături, dar nu e condamnabil... În plus, îmi place să fiu înţelegător şi să ajut, urăsc violenţa, deci nu cred că pot fi clasificat drept un tip "rău". Cât despre tine, faptul că vezi în oricine partea bună, oricât de ascunsă ar fi ea şi că vrei să-i ajuţi pe ceilalţi, vorbeşte de la sine; e clar că nu poţi să fii rea. Şi totuşi, mă întreb, oare care ar fi partea ta cea rea?
Lia: Nu cred că ai vrea să afli vreodată.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Restart

Fac curat în inbox, şterg mail-uri nevinovate
şi spam-uri
şi mi-aş dori
să fie la fel de uşor
să trimit la recycle tot ce-mi
virusează mintea, să păstrez
doar calmul şi fericirea,
fragmentele
de memorie care încă-mi electrizează
pielea,
ar fi mai simplu
să fiu
un haos legat cu şuruburi
şi piuliţe, cabluri şi metal
rezistente,
noaptea să-mi sting
toate luminiţele
şi să plutesc
în eter, să te iubesc
matematic şi să-ţi dedic
ecuaţii, să mă poţi deschide
şi să vezi singur
dezastrul pe care ştiu
să-l ascund atât de bine,
ar fi mai simplu, ar fi
mai
adevărat,
oricum mâinile mele
sunt tot timpul
la fel de reci
ca o
bucată
de metal,
oricum suntem cu toţii
absorbiţi
în universul artificial,
criptic,
şi cablurile
cresc prin noi
ca nişte rădăcini,
pune degetul aici,
apasă pe buton
şi dă-mi
restart.

poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine vrea să capete un răspuns la problema răului, aşa cum se pune azi, are nevoie, aşadar, în primul rând de o cunoaştere temeinică de sine, adică o cunoaştere cât se poate de bună a totalităţii sale. Trebuie să ştie fără menajamente de cât bine şi de câte fapte ruşinoase este capabil şi să se ferească s-o ia pe una drept reală şi pe cealaltă drept iluzie. Ca posibilitate, ambele sunt adevărate şi el nu va scăpa total nici de una, nici de cealaltă, dacă - aşa cum ar trebui s-o facă de fapt de la sine - vrea să trăiască fără a se minţi şi fără a se amăgi pe sine.

citat clasic din Carl Gustav Jung
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

toţi căutam ceva
dar întotdeauna
pe partea opusă

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu-ţi mai pierde vremea cu nimicuri
vei fi important câteva clipe
atunci când ceilalti se vor pune de acord
in ceea ce te priveste
tu esti mort ei sunt vii
dar si clipele astea se vor duce repede
din neunde un convoi întreg de morti
vine căatre cei presupusi a fi inca vii
şi astia multi si ei putini

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar nebunii

Mai pune mă' mâna pe-o carte
Rafturile gem, uite se rup
Viaţa e ca o închisoare şi la zdup
Nu poţi să ai de alta parte

Tainiţele se desprind din tine
Uită-te nisipul cum îţi cură
Acadelele car îţi ies din gură,
Mai bine le-ai fi înghiţit, mai bine

Ia cartofii de pe jar că trag în lună
Doar nebunii pot să scrie poezii
Uită-te în oglindă, nu te mai hlizi
Când lumina umbrele-şi adună

Pune întrebări, află cine eşti
Semnele coboară peste noi de sus
De ce eşti în stare, cine te-a adus
Aici unde plouă noaptea prin fereşti

Lasă-le să zboare celelalte trebi
Toacă-le mărunt până se pierd
Vorbele cu care crezi că te dezmierd
Vin de la străinii despre care întrebi

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absenţe

Deşarta voluptate şi sărmanul mister
De-a nu fi văzut.

Te ştiu, culoare a copacilor şi-a oraşelor
E între noi obişnuita transparenţă
Dintre privirile scăpărătoare.
Ea se rostogoleşte pe pietre
Aşa cum se leagănă apa.
De-o parte a inimii mele fecioare se-ntunecă,
De cealaltă parte mângâietoarea mână se-aşază
pe coapsa colinelor
Curba unui fir de apă dezlănţuie această cădere,
Această-nvălmăşire de oglinzi.
Lumini de precizie, nici nu clipesc din ochi,
Nu mă clintesc,
Vorbesc
Şi-atunci când dorm
Mi-e gâtul un inel cu parafă de voal.

II

Ies la braţ cu umbrele,
Sînt jos cu umbrele,
Singur.
Mila e mai sus şi poate rămâne foarte bine acolo,
Virtutea îţi dă ei înşişi sânii de pomană
Şi graţia s-a-ncurcat în plasele pleoapelor ei.
E mai frumoasă ca statuile de pe marginea treptelor,
Mai rece
E jos cu pietrele şi umbrele.
Am ajuns-o din urmă.

Aici lumina dă ultima ei bătălie.
Dacă adorm, adorm ca să nu mai visez.
Care vor fi atunci armele triumfului meu?
În ochi-mi larg deschişi mijeşte soarele.
O, grădină a ochilor mei!
Sunt toate fructele aici ca să închipuiască flori,
Flori ale nopţii.
O fereastră de frunze
I se deschide fără veste-n obraz.
Unde-mi voi pune buzele, natură fără ţărmuri?

E mai frumoasă o femeie ca lumea în care trăiesc
Şi închid ochii.
Ies la braţ cu umbrele,
Sînt jos cu umbrele,
Şi umbrele m-aşteaptă.

poezie de Paul Eluard din Cele mai frumoase poezii, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!