Nici un sfânt nu şi-a aruncat vreodată aureola.

aforism de Ljupka Cvetanova (2019), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba corpului nu are nevoie de traducere.

aforism de Ljupka Cvetanova (2019), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea a spus da. Deşi putea negocia mai mult.

aforism de Ljupka Cvetanova (2019), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbaţii se văd în ochii femeilor. Femeile au încredere în oglindă.

aforism de Ljupka Cvetanova (2019), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria se scrie uşor. Toţi martorii oculari au murit.

aforism de Ljupka Cvetanova (2019), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea către inima unui bărbat trece prin stomac. De aceea l-am lăsat să mănânce în pat.

aforism de Ljupka Cvetanova (2019), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfânt. Asupra unui sfânt aureola sare ca o flacără asupra unei materii inflamabile. Şi aureola îl consumă.

aforism celebru de Lucian Blaga din Elanul insulei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu nu ştie să citească şi nici nu a scris vreodată cărţi sfinte, oare se va lumina în această viaţă? I: Recomand să căutaţi şi să citiţi cartea "Despre înşelare a sfântului". A. M: Ah, dar ce vei face dacă vei întâlni un analfabet ca mine, sau ca Dumnezeu; noi nu ştim a citi, oare voi deveni vreodată un sfânt? Şi chiar aşa, cum de s-a înşelat acest sfânt?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fir de păr rebel pe capul unui sfânt poate compromite întreaga aureola.

aforism de Valeriu Butulescu din Noroi aurifer
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradoxul sinelui Destinul? Hahaha... de mai multe ori şi-a bătut joc de mine! M-a încuiat într-o încăpere, albă, fără nici o ieşire şi nici o intrare, apoi, mi-a aruncat cheia înăutru şi mi-a zis: - Descuie-te!

Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum l-ai înţeles mata, l-am înţeles toţi. Nu vorbesc numai de mine. Mă gândesc la ai mei. Niciodată, dar absolut niciodată, nu i s-a făcut nici cea mai vagă aluzie la vreo datorie pe care ar fi avut-o faţă de mine. Nu vezi mata că nu şi-a aranjat "oficial" nici interesele lui? S-a mulţumit să-mi spuie mie ce trebuie să fac, ca să fiu pe urmă întrebată de ai lui: – "Ai ceva scris la mână? Dacă nu, cine-o să te creadă?" M-au crezut toţi, afară de ai lui. Dar, ei aveau drepturi, pe care mi le-au aruncat în obraz mie, şi i le-a aruncat în obraz lui, când nu mai era.

Otilia Cazimir în Confesiunile Otiliei Cazimir, la nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-arunc aureola capilară

Dar nu mai ard produc cenuşă
să nu te bat la cap că nu e uşă
Să nu scot gheara nu-s pisică
dau din coate când mi-e frică

S-arunc aureola asta-i frunte
să merg odată dacă-s munte
Şi dacă-i iarba iarbă nu hârtie
să o cosesc nu pentru-a scrie

poezie de Iurie Osoianu (2019)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O să mai putem vreodată...

O să mai putem vreodată
Să trăim frumos şi sfânt,
Când din rouă mi se-arată
Trupul tău pe-acest pământ?

O să ne mai poarte boarea
Raiului ce l-am pierdut,
Ca pe-un flutur, fericirea,
Printre îngerii plângând

Fără să deschidă gura,
Doar cu lacrima strigând?
Să ne-ntoarcem iar în pura
Poveste de la-nceput?...

O să mai putem vreodată
Să trăim frumos şi sfânt,
Când din rouă mi se-arată
Trupul tău pe-acest pământ? (poem inedit)

poezie de Emil Brumaru din 111 cele mai frumoase poezii (şi 2 poeme inedite) (2014)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă...

Şi-a dezbrăcat frunzele toamna,
Şi-a aruncat papucii Doamna,
Nimic nu vrea să ţină-n poală,
Îi place-aşa să umble goală.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu dacă aţi trăit vreodată o asemenea stare. Nu eşti nici mort, nici viu. Te simţi ca un foc care abia mai pâlpâie, gata să se stingă. Stai cu ochii deschişi, te uiţi într-un punct fix, dar nu vezi nimic. Şi nici nu te gândeşti la nimic decât la propria ta oboseală de a trăi şi de a muri. Răstignit undeva între viaţă şi moarte, nu eşti bun pentru niciuna dintre ele. Parcă pluteşti în derivă şi aştepţi să fii aruncat pe un mal, ori al vieţii, ori al morţii, ţi-e egal.

Octavian Paler în Viaţa pe un peron
Adăugat de Rovena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de grădinar

A fost o toamnă veche, cum e un cântec vechi,
Şi eu cântam pe-atuncea şi surâdea grădina;
Luam licuriciu-n palmă şi-i reaprindeam lumina
Şi florilor brumate le sprijineam tulpina...

Şi-a fost o toamnă veche, cum este o durere...
Şi eu plângeam pe-atuncea, — grădina abătută.
Stins, licuriciu-n palmă părea o stea căzută,
Voiam să-ndrept o floare, dar putrezea tăcută.

Şi-a fost o toamnă veche, cum este o uitare...
Nici n-am mai plâns de-atuncea, nici n-am mai vrut să cânt.
Mort, licuriciul serii l-am risipit în vânt,
Şi peste flori brumate am aruncat pământ...

Şi-a fost în toamna aceea, o toamnă de mormânt!

poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

El nu m-a aruncat la pământ ca să nu mă mai ridice, ba chiar nici nu m-a aruncat, ci m-a ţinut atunci când, împins de soartă, m-am prăbuşit, şi în căderea mea, m-a aşezat la pământ cu blândeţe, cu cumpătarea mâinii sale divine.

citat celebru din Seneca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu alunga pe nimeni

Nu alunga pe nimeni
din uşa ta nicicând
— ai fost şi tu vreodată
sau ai să fii flămând.
Nici nu-ţi închide mâna
spre-un semen zdrenţuit —
ai fost şi tu vreodată
sau ai să fii lipsit.

Nici nu mustra pe nimeni
necruţător pe drum —
şi tu-ai greşit vreodată
sau mai greşeşti şi-acum.

Nu judeca pe altul
prea aspru, ci tăcut,
gândeşte şi tu câte
păcate ai făcut.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aureola

Ca-ntr-o legendă veche şi uitată
în valea noastră s-a ivit o sfântă.
În preajma ei mereu văzduhul cântă.
Şi umblă zvon că noaptea câteodată
când stă pe întuneric în chilie
văpaie i se-aprinde pe la tâmplă.

Nu bănuieşte sfânta ce se-ntâmplă.
Nu bănuieşte aureola vie
ce-njurul capului îi luminează,
zvâcnind şi înteţindu-se-n visare.
Ea simte numai şi se miră trează
cum fluturii de noapte-o cercetează,
cum sfârâind prin păr ca-n lumânare
îi cad pe rând, cenuşă, la picioare.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să nu: cerul şi-a aruncat sămânţa în pământul făgăduinţei!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce simte darul când e dăruit

Sfânt, sfânt, sfânt...
Sfânt, sfânt, sfânt este Dumnezeu,
mereu, mereu şi mereu...
şi când se răzgândeşte... şi,
din ocolul Spiritului Său,
se naşte o nouă pană de Înger
sus, sus în cer...
Sfânt, sfânt, sfânt...
Sfânt, sfânt, sfânt este Dumnezeu,
mereu, mereu şi mereu...
şi când se răzgândeşte... şi,
din ocolul Spiritului Său,
se naşte o nouă lacrimă de căinţă,
jos, jos, jos...
pe un obraz umbrit
de aripi de Îngeri Păzitori!

poezie de Dana F. Zaharia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!