
Replică la poezia "O iarnă pentru fiecare" de Violetta Petre
M-a copleșit tardivă și speranța,
Că ne vom împăca, dar cu durere,
Aud că soacra n-a-ncetat să zbiere
Și am fugit din nou, spășit, la Tanța.
Am inghițit de bună seama hapul,
Căci generos, am procedat ca tontul,
În timp record mi s-a golit și contul
Și-acum pe stradă Tanța-ntoarce capul.
Sosește iarna, e deja zăpadă
Și ne găsește rătăciți prin viață
Luatu-mi-ai și casa, ca o hoață,
Ai divorțat si am rămas pe stradă.
La tine-i cald, probabil, stai acasă
La mine viscolește iarna oarbă
Am turțuri prin mustață și prin barbă
Și mă-ncălzesc c-o sticlă de spirtoasă!
În parc pe bancă, dorm sub felinare,
Iar pernă-i bocceluța din spinare...
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

O iarnă pentru fiecare
Mai lenevesc postumele iluzii,
Pe brațe-ngreunate de tăcere;
Sunt goi salcâmii ce-au uitat să zbiere,
Doar, mai oftează-n ei, timid. Auzi-i!
Ascultă-i cum se roagă sub zăpadă,
Împovărați de-a albului cernire,
Ca tu să vii și să le dai de știre,
Că pașii ni-i încrucișăm pe stradă.
Ne-așteaptă iarna, pe-amândoi, se pare,
Să ne găsim, chiar rătăciți prin viață;
Tu ești departe, așteptări îngheață
Și-i o ninsoare pentru fiecare.
La tine ninge ca-n povești cu zâne,
La mine viscolește prin poeme
Și mi-e târziu și ție prea devreme,
Salcâmii, lângă ei, să ne adune.
Sunt goi salcâmii, dorm sub felinare
Eu car încă o iarmă în spinare...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna pe uliță
S-a așternut din plin zăpadă
Și frigul intră pân' la oase,
Căci iarna s-a ivit pe stradă...
(Pesemne c-a scăpat din case).
epigramă de Nicolae Bunduri din ziarul "Viața Buzăului" (18 octombrie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna
Iar e iarnă, frig și ger,
Veșmânt alb e peste tot;
Înnorat e-albastrul cer,
Prin zăpadă mergi-înot.
Mici cristale de zăpadă
Cad într-una, fac grămadă,
Straie albe să aștearnă
Lunga și geroasa iarnă.
Săniuțele zglobii
Duc la vale pe copii;
Omuleții de zăpadă
Se înghesuie să-i vadă.
Moș Crăciun aduce-n dar
Brad frumos împodobit;
Sărbătoare este iar,
Chiar și anul s-a-nnoit.
Iarna vine, iarna trece
Chiar dacă afară-i rece,
De ești împăcat cu tine
În suflet ți-e cald și bine.
poezie pentru copii de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Să mă trezești, eu încă dorm..." de Violetta Petre
Te voi trezi, iubite, cu zăpadă,
Când sforăi precum ursul, prin toți porii,
Să nu se-audă zgomotul din stradă,
Când vor veni la noi colindătorii!
Îți amintești, când iarna precedentă,
Venit-a capra, clămpănind cumplit,
Dar partitura ta, perseverentă,
Cu ușurință i-a acoperit!
M-am exilat în altă încăpere,
Mai rece și cu mobile mai vechi,
Dar și acolo-n semn de prevedere,
Îmi pun cu grijă, doape in urechi!
Stresați, cățeii tremură afară,
Dar înțeleg de ce în curte sapă,
Căci îngroziți, de cum se face seară,
Cînd tu adormi, se-adăpostesc în groapă.
Aștept curând, să vină noaptea sfântă,
Când, numai o minune ar putea,
Să-mi fericească așteptarea frântă:
Să dorm și eu puțin pe canapea!
.............................................
Acuma dorm iubite și mi-e bine
Și-n cimitirul colindat de vânt
Te-aud de-afară, chiar destul de bine,
Cum sforăi la doi metri în pământ!
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sosește primăvara
Sosește primăvara pe la noi
Din drumuri lungi, îndepărtate,
Stihii înfrânte pleacă înapoi
Ștergând din urmele lăsate.
Ne-a tărât iarna rece prin noroi
În zilele întunecate,
Sosește primăvara pe la noi
Din drumuri lungi, îndepărtate.
Slăbită, cu puteri secate,
Pornită din tărâmuri prinse-n sloi,
Cu răni închise, vindecate,
Prin cețuri, prin noroaie, vânt și ploi
Sosește primăvara pe la noi.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Se lasă toată noaptea...
Se lasă toată noaptea-n mine
Și iarna începu asaltul...
Gându-mi fugise către tine
Și tu fugiseși către altul...
Venise iarna între noi,
Și ninge prin mine de ieri,
Rămaseră pași tăi goi
Și azi pecete-acelei seri...
Nu dorm... și iar s-aude gerul
Din mine mușcă și trosnește
Și parcă se răstoarnă cerul
Prin tot orașul, mișelește...
poezie de Sergiu Boian (decembrie 2013)
Adăugat de Sergiu Boian

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna la oraș
A plecat bătrâna toamnă
Șchiopătând, iavaș-iavaș,
Iarna a început să cearnă
Fulgi de nea peste oraș.
E o vreme mohorâtă
Plâng copacii dezbrăcați,
Dar copiii râd și cântă
La ferestre cocoțați.
Și cu toții ies din case
Iuți ca niște spiriduși
Echipați cu haine groase,
Cu căciuli și cu mănuși.
Magazinele sunt pline
De cadouri fel de fel
Oamenii pe la vitrine
Scotocesc prin portofel.
Beculețe colorate
Atârnate sunt pe sus
Neaua cade peste toate
Și pe ele s-a depus.
Ca să scape de ninsoare
Cei ce sunt cu capul gol
S-au retras în graba mare
Și se încălzesc la Mall.
Iarna nu ne ocolește
Sărbătorile-s în toi
Moș Crăciun se pregătește
Să mai vină pe la noi.
Doar mașinile pe stradă
Se frământă și suspină
Fiindcă știu că sub zăpadă
Se vor umple de rugină.
poezie de Octavian Cocoș (21 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Felinare pe stradă
Cresc din văzduh felinare pe stradă,
Urma ta miroase a zăpadă,
Inima mea se-ntinde în ea
Desenând o vioară în formă de stea.
Gânditoare natura așteaptă
Pământul dansând pe-o lopată,
Florile se înmulțesc în neștire,
Iubiri profunde-s în pornire.
Iederi cresc în jur la felinare,
Urma și inima intră-n calendare,
Timpul poartă în veșnicie noul,
Sămânța vieții mătură ecoul!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Început de primăvară
Sosește primăvara pe la noi
Din drumurile reci, îndepărtate,
Stihii-nfrânte pleacă înapoi
Ștergând tristeți din urmele lăsate.
Ne-a târât iarna prin viscol și noroi,
Vârându-ne în zile-ntunecate,
Sosește primăvara pe la noi.
Din drumurile reci, îndepărtate.
Pocită, cu puterile-i secate,
Plecată spre tărâmuri prinse-n sloi
Se zvârcolește-adânc la ceas de moarte,
Prin cețuri, prin noroaie, vânt și ploi
Sosește primăvara pe la noi.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna acasă
Pe al iernii drum cernit
De trei zile și trei nopți,
Fulgii cad necontenit
Pe-ale văii porți.
Ninge, ninge neîncetat,
Când mai lin, când viscolit
Prin fereastră stă mirat,
Orășelul troienit.
Din povești noaptea se lasă
În tabloul fermecat,
De mâini dalbe de crăiasă
În omăt pictat.
Brazii 'nalți s-au îmbrăcat
În veșminte lucitoare,
De natură ferecați,
Cu-ale albului zăvoare.
Se văd case deghizate
În lumini de felinare,
Stând pe stradă înșirate
Albe, vechi și gânditoare.
Când și când prin neaua moale
Se afundă osteniți,
Câțiva pași, apoi ninsoare
Și sunt iar acoperiți.
Eu la geam încremenit
Printre fulgi și fum,
În vis noaptea adormit
Plec prin nea, pe drum.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea

Comentează! | Votează! | Copiază!

BALADA ADOLESCENȚEI
Erai elevă la liceu
Și te-am văzut trecând pe stradă,
Aveai un proaspăt decolteu
Pe pieptul tânăr, de zăpadă.
Privirea mea, de fel, rebelă,
A devenit, deodată-ngustă,
Și, coborâtă de pe schelă,
S-a cuibătit pe-o scurtă fustă.
Te-am urmărit o bună vreme
Să descifrez divinul har,
Prin combinări de teoreme,
Voiam să te câștig la zar...
Aveai, pe umeri, o helancă,
Și-o carte grea în mâna stângă,
În parc, ai stat pe-o veche bancă,
Și-atunci, venii spre tine, lângă...
Citeai din carte printre rânduri,
Cu ochii mari, de fel, rubine,
Și, copleșit de multe gânduri,
Eu te citeam, atent, pe tine.
Ca semn divin, precum e macul,
Că și lectura e o artă,
Tu ai luat, cu brio, Bacul,
Eu te-am luat, de-atunci, consoartă!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Merg pe stradă
Merg pe stradă, mai fac un pas,
Seara clipește peste oraș.
Umbre aleargă, gândul mi-e glas,
O rază de soare luminează-n lăcaș.
Merg pe stradă cu Dumnezeu la braț
Răsfoim amintiri, numărăm pași,
Patruzeci și doi am numărat
Și încă la atâția vom fi părtași.
Merg pe stradă cu tine mă plimb
Bucuria vieții găsită din timp,
Încă un an voi da la schimb
Iubirii de viață născută-n olimp.
Merg pe stradă privind la ceas,
O lume întreagă se învârte grăbită.
Doamne, iubesc timpul rămas!
Cum a curs timpul ca o clipită?
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!

În căutarea mătușii Tamara
Am scotocit prin gropi și prin cenușă
Ca un miner, de iarna până vara,
Dar ce păcat, nu am găsit mătușă
Și nici un cont pe numele Tamara.
epigramă de Valentin David (12 februarie 2013)
Adăugat de Valentin David

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fetița și iarna
A ieșit fetița afară
Cu obraji trandafirii
Să aștepte iarna-n poartă
Poate iute va veni!
Au trecut câteva ore
Nu mai vine? se întreba
Înghețase deja bine
Când simți pe nas ceva...
Își atinge blând năsucul
Și sub mânușița ei
Simte un firișor de apă
Cât grăuntele de mei.
Uite altul! Acum cade
Și-apoi altul... Sunt o mie!
A sosit, înseamnă, iarna?!
Ce prilej de bucurie!
Să ieșim, copii pe stradă;
Săniuțele să luăm!
Să facem om de zăpadă
Și cu bulgări s-aruncăm!
poezie pentru copii de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna pe uliță
Pe patul unde bolesc
Îmi pun o ultimă dorință:
Duceți-mă să mă-ncălzesc
Iarna pe uliță.
epigramă de Alexandru Truță
Adăugat de Alexandru Truță

Comentează! | Votează! | Copiază!
Medicului meu oftalmolog
Mai văd doar puțin, ca prin ceață,
Pe stradă când merg mă împiedic,
Dar am, mai departe, în viață
Încredere... oarbă... în medic.
epigramă de Ștefan-Cornel Rodean (2011)
Adăugat de Ștefan-Cornel Rodean

Comentează! | Votează! | Copiază!
O poveste mult prea tristă
E iarnă.
De sus,
continuă să cearnă.
În miez de noapte,
când n-auzi șoapte,
vezi rătăcind pe stradă,
înotând prin zăpadă,
prin vânt și prin ger,
un om stingher.
Oare ce-l mână de-acasă
pe așa vreme geroasă?
Foamea.
Lihnit de foame,
cu disperare,
prin tomberoane
caută mâncare.
Nimic nu găsește.
Șade ce șade,
iar scotocește.
Obosit, se oprește.
Lângă tomberoane
omul adoarme.
Nu-i mai e foame.
Până-n dimineață,
bocnă îngheață.
Prefăcut în stană,
printre stricăciuni,
el devine hrană
la sălbăticiuni.
poezie de Dumitru Delcă (6 ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

În iarna ta eu nu mă vreau
Când arunci cu flori de gheață, peste primăvara-mi verde
Plânge floarea de durere și pe frunte am zăpezi;
Pui povară grea pe umeri și de iarnă nu mă vezi,
Troienită de-a ta lume-n care dragostea se pierde.
În chilia ta nu-i soare și luminii-i este teamă
Să se-așeze pe icoane îngropate-n hibernări;
Bate ruga pe la geamuri, tu aștepți alți vestitori
Nu auzi, nu vezi cum viața în vâltoarea ei te cheamă.
Cine-ți otrăvește visul, cine nopțile-ți umbrește
Când, pe cer, atâtea stele se îmbracă-n simfonii?
A-nflorit și iasomia și exultă-n reverii,
Dar în tine, doar amurgul, o escală își găsește.
Eu, nu-mi dau poemu-n floare pe tăcerea-ți maladivă
Doar ce-am început să caut în miresmele de nard
Pașii rătăciți în ceață, și acum, în mine, ard
Ca o flacără albastră cu speranța mea, tardivă...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când copiii sunt cu mine
Când copiii sunt cu mine
și cu drag la piept îi strâng,
Am tot aurul din lume,
de nimic nu mă mai plâng.
De ninge sau viscolește,
ori o boală grea mă-încearcă,
Zâmbetul lor mă-încălzește,
cu sănătate mă-încarcă.
Când îmi urează de bine
mă răsfață sufletește.
Fericirea e cu mine,
speranța de viață crește.
Copiii-s muguri de viață
care-n timp vor înflori.
Care mie-mi dau speranță
că prin ei, voi dăinui.
poezie de Dumitru Delcă (25 decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Hoții
... au furat o bancă - bine c-au furat
au furat mai multe, hai că tot nu-i rău
a rămas în țară numai un... pătrat
și în jurul lui pupcuristi de-un leu
am fugit departe, pe meleag străin
și trimit acasă pentru cei rămăși
dolari de culoarea verdelui venin
pentru-ai mei părinți, pentru copilași...
și prin bănci furate curg și curg parale
și rămân procente - pentru-a lor sudori
și economia fuge-ncet la vale
harnice albine zumzăie prin flori...
poate-n altă viață alt strigoi de soartă
îmi va pune-n palmă boaghe de noroc
căci în viața asta ultima chișoarcă
guvernanții ăștia cu sughiț mi-o storc...
poezie de Iurie Osoianu (17 noiembrie 2013)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!