* * *
dimineață de dimineață
găsesc în cutia poștală
un fluture origami.
după ce scriu
pe aripile lui
poemul
tresare.
câte cuvinte
aș putea să înșir
cu o rază de soare?!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cântec de zece
pe sârma de rufe
atârnă zece cârlige colorate.
în palmele mele
zece degete adună lumina
din primele zece raze de soare
ce proptesc cerul.
printre ramuri
zece frunze îngălbenesc
văzând cu ochii.
crizantema își deschide zece petale
și zece boabe de rouă
se rostogolesc în privire.
această dimineață
ar putea fi una de zece stele
dar nu e decât
o dimineață de toamnă!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineață
În fiecare dimineață
mă trezesc a mirare.
În fiecare dimineață
fac cunoștință cu mine.
În fiecare dimineață
cafeaua are zaț.
În fiecare dimineață
îmi verific amintirile.
În fiecare dimineață
umbra este mai grea
poezie de Vasile Ghinea din Lutul unui pumn de vise (2009)
Adăugat de Vasile Ghinea
Comentează! | Votează! | Copiază!
E dimineață
E dimineață...
Isuse blând,
spre Cer se-nalță
întâiul gând.
Cu prima rază
Te regăsesc.
Te știu de pază
și-Ți mulțumesc.
E dimineață!
Iubit Isus,
somnul mă-nvață
să fiu supus.
Și iar sub soare
când mă trezesc,
mă uit în zare
și-Ți mulțumesc.
Și-odată-n viață
mă voi trezi
privind în față
eterna zi...
Salvat prin cruce
prin har ceresc,
Isuse dulce,
Îți mulțumesc!
AMIN
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pustiu de dimineață
Era o după-amiază de dimineață
când ne priveam în față
ca rufele pe ață
ce se strângeau de ațe
Ce viață!
Câte brațe!
Și cine ne agață?
Ce viață
să îți scriu
cu degetul pe frunte
și-atât de mort dar viu
să-ți trec a punții minte..
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
11
chircită în uterul strâmb al zilei
ca într-o deltă de respirații și angoase
scriu
scriu ca și cum poezia mea ar fi pâinea mucegăită
pusă porumbeilor înfometați pe un pervaz ruginit
scriu ca și cum aș putea schimba cursul lacrimilor
să nu mai plâng înafara mea
să plâng în uterul strâmb al timpului strâmb
e primăvară
și parcă zilele au lumina mai efervescentă
angoasa își ia pastila de soare în fiecare dimineață
după care
se culcă în patul ud
tremură
țipă
transpiră
moare
fuge
revine
cât bukowski mi se arată pe cearcăne
un mic întuneric ca o mireasă uitată
poezia
cu degetele tremurânde scriu pe oglindă
mesaje de dragoste unui prunc avortat
tu, copil
ai fost salvat de o deltă cu ochi de pește
ce plânge fără lacrimi
mon amour, hai să ne naștem unul pe altul
dimineață
într-un ochi de Dumnezeu ce ne privește
și plânge...
poezie de Erika Bloj
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranțe de dimineață
Azi vreau să-ți văd privirea veselă
ș-apoi un zâmbet încântător,
să poți traversa spațiul cu el
cu o bătaie lină de inimă,
ca o minune unde revigorarea,
aduce speranța unui prieten trist,
pentru a-i regenera gândul
și uite așa se împletesc
niște cuvinte crocante,
ce în dimineață vindecă inima.
Razele soarelui amplifică
această putere și impuls pentru inimă,
ca și aripile unui fluture,
care se tem de vântul puternic,
dar dacă sufletul este frumos,
întotdeauna va fi o stea
protejată de Dumnezeu
și astfel el ne va ghida mereu calea.
poezie de Eugenia Calancea (19 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt fluture de-o zi...!
E dimineață...
Încă pe trandafiri
Mai sunt boabe de rouă.
Zbor...
Culeg nectarul vorbelor
Și vouă...
Vă dăruiesc iubiri!
E ora nouă
Și aripile mi le-ntind spre cer...
Iubesc...
Ce mister!
La prânz,
Sunt învăluit în flori de migdale...
- Ah! Ce petale!
Nu-mi rupeți aripile la ora două...
Mi-e dor!
Și...
Vreau să zbor...
Sunt fluture.
Călător...
Pe la chindie,
Poate iubita o să știe
Cumva...
Undeva...
De dragostea mea.
Când întunericul mă va cuprinde,
Cineva mă va vinde...
Poate pe treizeci de arginți...
- Iubita mea,
Să nu mă minți...
În palma sufletului tău,
Sunt EU.
Să nu-mi faci rău,
Eu sunt al tău.
Sunt fluture de-o zi...
Așa va fi...
Poate-oi trăi
Mai mult de-o zi
ȘI IARĂȘI VOI IUBI!
poezie de Coman Vasile (4 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu te-am cunoscut niciodată
deschid fereastra
în fiecare dimineață
o dimineață oarecare
îți simt parfumul
când privesc un fluture rătăcit
soarele strălucește uneori
atunci știu că zâmbești
alteori plouă
presupun că e doar lacrima ta
nu te-am cunoscut niciodată
iubito
poate doar într-un vis fără țărm
dar când deschid fereastra
în fiecare dimineață
o dimineață oarecare
îți simt parfumul
poezie de Florin Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roua
Pe iarba verde nouă,
Căzut-au picături de rouă.
Rotunde, pline, lucitoare,
Parca-r fi margăritare.
Am eșit să le culeg,
Ca să-mi fac un obereg.
Le înșir pe-o lungă ață,
Chiar în zori de dimineață.
Ca să-mi fie cu noroc,
Am pus și din busuioc.
Busuioc din țări străine,
Bazilic cu frunze fine.
Ziua azi e cu mult soare,
Hai să-i dăm pic de valoare.
Iarba de acum e creață,
Vă spun buna dimineață.
Analizând un strop de rouă,
Am văzut pe frunze plouă,
Ploae fără asemănare,
Plouă cu margăritare.
Vă salut din depărtare...
Aprilie 2019
poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Ludmila Maciuga
Comentează! | Votează! | Copiază!
Testament în lucru
Din cutia mea poștală
Pică foi, facturi grămadă,
Niciodată n-a fost goală,
În ultima perioadă.
Și ca semn că-i toamnă iar,
Așteptând prima ninsoare
Peste ultimul frunzar,
Vântul suflă-n buzunare.
Galben și picat la față,
Răsucind un pix în mână,
Stau, încă de dimineață;
E sfârșit de săptămână
Și-nceput de vreme rea,
Căci am primit într-un plic,
Scadența la viața mea;
Stropii bat în geam: pic, pic!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum ați putea voi bănui câte lumi mișună într-o rază de soare, câte lupte se dau într-o gaură de furnici, câte dureri ascunde o inimă de mamă trudită și câte daruri se pot naște într-un suflet de copil!
Panait Istrati în Cum am devenit scriitor
Adăugat de Gabico
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Set: Biroul de Plasare Casa Thuringer In lumea Mediteranei La stapan" de Panait Istrati este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Iarăși dimneață
O casetă goală și...
amintirile mele pe-afară,
dănțuiesc libere și strengare
cu gust de cireșe amare.
Ca o insulă pustie,
cutia uitată de timp
îmi face semn cu ochiul,
să-i dau din mine
amintiri și suspine,
ba chiar și bucurii.
O deschid, să închid
tot ce a fost și nu vreau să mai fie.
Acum e totul în cutie,
încuiat, sigilat,.....
trecutul înoată în siropul amar
al cireșelor din calendar.
De pe raft
zâmbește o rază de soare.
E iarăși dimineață.
Am poftă de viață!
poezie de Maria Udrea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsărit de ocean
azi dimineață îmi păreai senină
nu știam de unde să încep să te am
te jucai cu o rază de soare
de-a iubirea
te-ascundeai
după zâmbetul tău diafan
pe la amiază te-ai înnourat a furtună
tocmai când aș fi vrut
picătură cu picătură să te beau
miroseai încă a sâmburi de gutuie
a nisip sărat
a mărgean
mai spre seară te dezbrăcai de cuvinte
mă împresurai cu tăcerea
trupului tău
niște șoapte înroșeau răsăritul
cu un geamăt adus
de ocean
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pot să-ți povestesc dorul
cine se pricepe să traducă
fiecare literă a sa
e ca și cum te-aș iubi
într-o limbă de jale
dragostea nu se scrie
niciodată cuvintele nu sunt de ajuns
așa că nu te-aștepta să-ți desenez
urmele trecerii
prin muzica vieții
nu iubito
nu-ți pot desface trupul cu dalta
nu te curăț de ideal
cu nicio dimineață
cu nicio mângâiere
nu te aștepta să-ți scriu iubirea
nici măcar partea văzută nu pot
cum să-ți scriu adâncul
cum să cuprindă cuvintele
patima buzelor
cum ar putea biata mea minte
să gândească cărările neîntoarse
dintre inimii
cum aș putea să-ți scriu
ceea ce nicio lume nu poate
cine sunt eu să te iubesc în cuvinte
printre fraze cu subînțelesuri
ori mirări interpretabile
chiar așa
cum aș putea să-mi scriu iubirea
decât în limba dorului
știe cineva un translator de dor?
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liniștea
în fiecare dimineață pe stomacul
gol, pentru liniștea orașului, scriu
o poezie liniștitoare
și e bine și pentru mine și pentru
liniștea mea, din cauză că
în fiecare
dimineață scriu o poezie liniștitoare
în liniștea
tuturor străzilor, și așa liniștite și goale (?!) atunci
cum să nu
scriu în dimineța zilei de azi
o poezie cu gândul
la orele de liniște pronunțate în chip
natural
pe căile noastre, ah, de
comunicare
unul cu unul și altul cu altul?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapta unei raze
Azi, dis de dimineață,
O rază se-odihnea
Timidă pe-a mea față,
Duios, mă mângâia.
Și lin îmi spuse-n șoaptă:
"Am un mesaj de sus,
În ziua ce te-așteaptă
Trăiește cu Isus!
Fii rază, ca și mine
Să răspândești lumină,
În jur, tu fă doar bine,
În ziua ce-o să vină.
Să mângâi cu căldură,
Obrazul necăjit
Chiar și cel plin de ură,
Să simtă că-i iubit.
În inimi pune... soare,
Tristețea o alungă,
În suflete, cântare,
Când ziua-i grea și lungă.
Dansează-n stropi de rouă,
Fii raza lucitoare,
Și-n Dimineața Nouă,
O să te-ntorci în Soare!"
poezie de Marius Alexandru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineață
pisica mea pândește
un fluture alb
haiku de Letiția Iubu din Pași pe nisip (2013)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Fulgii acestei ierni să te bucure
Lla mulți ani fericiți soarele să iți fie dimineață
inima un fluture ochii o pasăre zburând lacrima un zâmbet
O mare de inimi să te îmbrățișeze copilasi cu zimbetul lor și când te trezești să fii fericită
inundată de iubire si de soare
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu, poemul meu
Tu, poemul meu, îmi crești sub piele
și îmi cânți în fiecare dimineață
la ora când Dumnezeu
trece prin ochii mei desculț...
Îmi beau cafeaua cu tine
până la ultima înghițitură,
apoi, îmi iei inima în palme
și eu îti sărut buzele,
simțind cum sângele îmi mustește-n cuvinte
ca rugăciunea în călugări,
îmi trezești teii de sub tâmple
într-un râs limpede de copil
și mă înveți cum să dansez pe apele
din care îngerii culeg luna.
Tu, poemul meu,
mă înfiori la fiecare foșnet prin carne,
iar de când timpul nu-și mai trece coasa
prin iarba ta înaltă
nu mai dezbrac rochia de mireasă,
în care mă descompun în păsări.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vrăbii în iarnă
ieri dimineață spuneam că ar ninge... azi
spun tot așa dar nu pricep ce
caută autobuzul 33 pe bulevardul cetății
întreg
universul se retrage-n depou la... ciocanu? dar
cine mai duce intelectualii la munca de sus
în folosul comunității de vrăbii în iarnă?
nespus
e poemul: hibernează-n laringe
încă de ieri dimineață când vrăbii pe cioc
dădeau că ar ninge... ar ninge...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!