La malul mării

Când, copil, am mers la mare
Mi-au dat o spadă roşie cu care
Săpam gropiţe-n nisipul cu reflexe-aurii.

Cum toate erau goale cupe,
În fiecare venea marea – să o umple;
Şi asta până când... n-a mai putut veni.

poezie de Robert Louis Stevenson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate făpturile omeneşti pe care le întâlnim sunt plămădite din bine şi rău, pe când Edward Hyde, singurul dintre oameni, era răul pur.

Robert Louis Stevenson în Straniul caz al doctorului Jekyll şi al domnului Hyde (1886), traducere de Carmen Chirculescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricine îşi poate purta povara, oricât de grea, până când cade noaptea. Oricine îşi poate face munca, oricât de grea, pentru o zi. Oricine poate trăi fericit, răbdător, iubitor, inocent, până când soarele apune. Şi despre asta este viaţa. Să o trăim câte o zi, odată.

citat din Robert Louis Stevenson
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă-n grădini, cât vezi cu ochii până hăt în vale...

citat clasic din Robert Louis Stevenson
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu judeca fiecare zi după recolta avută, ci după seminţele pe care le-ai plantat.

citat clasic din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi hainele îi erau jerpelite şi vorba grosolană, nu aducea a marinar de rând; mai curând părea să fie un comandant sau un secund deprins să fie ascultat ori să lovească.

Robert Louis Stevenson în Comoara din insulă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa se schimbă pentru cel ce se căsătoreşte: drumul e lung, drept şi plin de praf, până la mormânt.

citat din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din punctul meu de vedere, nu călătoresc pentru a ajunge undeva. Călătoresc de dragul călătoriei. Marea afacere este să te mişti.

citat clasic din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricine îşi poate purta povara, cât ar fi de grea, până la căderea nopţii. Oricine îşi poate îndeplini munca, oricât de dificil ar fi, timp de o zi. Oricine poate trăi dulce, răbdător şi afectuos, pur până la apusul soarelui. Şi asta este tot ce înseamnă viaţa.

citat din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţinuturi străine

Sus în cireşul din curte oare cine
S-a urcat, ce copil, dacă nu mititelul de mine?
M-am ţinut de ramuri strâns, cât am putut de bine,
Şi-am privit spre ţinuturi îndepărtate şi străine.

Am văzut grădina din vecini cu ochii mei,
Împodobită cu fel de fel de fori pe-alei –
Şi multe alte locuri de pe lumea asta minunată,
Locuri pe care nu le mai văzusem niciodată.

Am văzut cum pe râu valurile se perindă
Şi cum apa-i este cerului de-oglindă;
Drumul plin de praf, galben ca o funie de ceapă,
Cu oameni tropăind către oraş în grabă.

De-aş găsi un pom mai înalt, un pom aparte,
Aş putea privi încă mai departe,
Acolo unde râul, umflat de alte ape,-n mare
Se strecoară fericit printre şalupe şi vapoare,

Unde, oriîncotro apuci, drumul cu dichis
Te duce direct spre insulele din Paradis;
Acolo copii iau prânzul când au chef
Şi toate jucăriile sunt vii, făcute din sidef.

poezie de Robert Louis Stevenson,1850-1894, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

trup

Trupul este o casă cu multe ferestre; acolo stăm fiecare, arătându-ne şi strigând la trecători să vină şi să ne iubească.

definiţie clasică de Robert Louis Stevenson
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta timp cât suntem iubiţi, suntem indispensabili; nimeni nu e inutil când are prieteni.

citat clasic din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu călătoresc pentru a ajunge undeva, ci numai de dragul călătoriei. Cea mai mare plăcere a vieţii este să călătoreşti.

citat din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există tărâmuri străine. Turistul este cel care e străin.

citat din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

sfânt

Sfinţii sunt păcătoşi care au continuat să meargă.

definiţie de Robert Louis Stevenson
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erau binevenite-n credinţa şi-n a lor părere

Durerea ar fi putut crede că era durere.
Îngrijorarea că era îngrijorare.
Ele erau binevenite-n credinţa şi-n a lor părere,
Perechea dându-şi o importanţă mare.

Nu. A fost nevoie ca toate zăpezile atârnând
De-acoperişul odăii lui să-şi picure-întristarea,
Începând de când era doar un copil plăpând,
Pentru a se-aşterne şi pe capul lui ninsoarea.

Ori de câte ori acoperişul se-albea sub geana bolţii,
Dedesupt capul lui în bezna din cocioabă
Era tot mai puţin negru decât catranul nopţii,
O nuanţă aproape de culoarea zăpezii, gri-albă.

Îngrijorarea-ar fi putut crede că era îngrijorare,
Durerea că era durere.
Dar niciuna dintre ele n-a fost tâlharul care
I-a furat părul negru, singura avere.

poezie de Robert Frost, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există îndatorire pe care s-o subestimăm mai mult decât aceea de a fi fericiţi.

citat din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea este preţul pe care trebuie să-l plătim pentru avere.

citat din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţin întotdeauna două cărţi în buzunar; una pe care să o citesc, şi una în care să scriu.

citat clasic din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

om (vezi şi fiinţă umană)

Omul este o creatură care trăieşte nu doar cu pâine, ci în primul rând cu slogane.

definiţie clasică de Robert Louis Stevenson
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autobiografie

În copilăria mea copacii erau verzi
Şi foarte mulţi. Şi fluturi prin livezi.

Vino devreme sau nu veni deloc.

Când vorbea tata parcă lovea-n copaci securea,
Iar la gât gulerul îi stătea mereu aiurea.

Vino devreme sau nu veni deloc.

Mama purta rochii de un galben stins;
Blândă, duioasă, blândeţe fără de cuprins

Vino devreme sau nu veni deloc.

Pe la cinci ani am început să am coşmaruri dese –
Şi-apoi nimic apoi nu a mai fost precum fusese.

Vino devreme sau nu veni deloc.

Întunericul le spunea celor morţi poveşti,
Cu lampa stinsă-n casă, se-aţineau umbre la fereşti.

Vino devreme sau nu veni deloc.

Când mă trezeam înfrigurat din somnul greu,
Nimeni, dar nimeni, nu venea la patul meu.

Vino devreme sau nu veni deloc.

Când din groaza-mi mută ţipăt a străpuns,
Nimeni, dar nimeni, din casă n-a răspuns

Vino devreme sau nu veni deloc.

M-am ridicat – pe cer soarele cu ochi de gheaţă
Privea cum mă petrec singur singurel prin viaţă.

Vino devreme sau nu veni deloc.

NB. Samhain-ul celtic, premergătorul Halloween-ului, se celebra făcând schimb de sau împărtăşind poezii cu tentă înfricoşătoare. Iar poezia de mai sus are legătură şi cu faptul că Louis MacNeice şi-a pierdut mama când acesta era la o vârstă foarte fragedă.

poezie de Louis MacNeice, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!