Gripa la bărbați
Mă dor toți mușchii, șase sute treize'ș'nouă
De gripă zac și am putut să-i număr
Dar nu vă spun cât chin, nici nu enumăr,
Doar simt că o să mor, vă spun și vouă!
Bărbații, cei contemporani cu voi,
Nu sunt vitejii ce-i vedeți în filme
Sunt plângăcioși, mămoși, o culme
De lamentare. Ce o fi cu noi?!
Când un bărbat are virus de gripă
Și simte că-n sfârșit i-a venit ceasul
Îi cheamă pe cei dragi, își suflă nasul,
Și-i binecuvânteaz-așa, în pripă:
"Iubit auditor, v-am strâns la mine
Să vă vorbesc cu ultime cuvinte
Așa c-o să vă rog să țineți minte,
Până aici îmi fu, nu îmi e bine..."
Și le tot spune cam de-a fir a păr
Ce crede el că-i important, ce lasă
De moștenire, de averi, de casă
Și nu îl uită nici măcar pe-un văr...
Bine-nțeles că n-o să dea el ortul
Decât aceeași gripă, cam la toți
Din cei prezenți: bunici, copii, nepoți...
De-acum, de ziua lui așteaptă tortul!
pamflet de Petrică Conceatu din Epigonisme (29 decembrie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Noua gripă
Venită pe aripi funeste,
Urâtă, groaznică, murdară,
I-a zis porcină să-i ateste
Originea parlamentară.
epigramă de Nicolae Mihu din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia care așteaptă
Ce bucurie, soarele răsare
Și raza lui vestește-o nouă zi,
Poate că astăzi, pe-un cal alb călare,
Un tânăr prinț la mine va veni.
De-atâta vreme îmi păstrez speranța,
Și plină de iubire îl aștept,
Să-i aud glasul și să-i mângâi fața,
Să simt că-mi sare inima din piept.
Sunt mulți bărbați ce mă divinizează
Și-mi spun cuvinte tandre fel de fel,
Eu îi ignor, și chiar mă deranjează,
Fiindcă tot timpul mă gândesc la el.
Dar noaptea cade iar mult prea grăbită,
Oare cu ce, O, Doamne, am greșit?
Mă simt din nou profund dezamăgită,
Că nici de-această dată n-a venit.
Privesc spre cer și caut alinare
Și-aud distinct un glas divin și pur,
"Uită de prințul pe-un cal alb călare,
Privește atent la oamenii din jur".
poezie de Octavian Cocoș (10 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâni și copii
Acești bătrâni, acești copii
Ar fi, dar parcă nu ar fi,
Sunt unii nord și alții sud
Și lacrima nu și-o aud.
Ca-ntr-un complot diavolesc,
Părinții dintre ei lipsesc,
Își zic bunici, își zic nepoți,
Străinătatea strigă-n toți.
Acești copii, acești bătrâni
Sunt zilierii tristei pâini,
Fiorul dintre ei s-a dus
Și rudele, cu ei nici nu-s.
Niște copii în țarc vulgar,
Niște bătrâni în bestiar,
Furtună i-a adus aici,
Nu-și sunt nepoți, nu-și sunt bunici.
Copiii n-au ce-și aminti,
Bătrânii nu mai nasc copii,
Imaginile lor se cern
Spre paradis și spre infern.
Și pân' s-ajungă la sfârșit,
Au de trăit și de murit,
Ca vietățile-n nisip
Ei nici nu-și seamănă la chip.
Așa au fost, așa rămân,
Ce e copil, ce e bătrân
Bătrânii-n iadul propriu zis,
Copiii-n veșnic paradis.
Purtându-și umbrele în mâini,
Ce triști copii, fără bătrâni,
Cu ochii pătimiți de vii,
Ce triști bătrâni fără copii.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gripa
Pot spune că-s norocoasă,
Am avut tuse măgărească
Și de nu greșesc, acum o vară,
Am avut gripa aviară
Și acum, fără de-o vină
Făcui și-o gripă porcină
Și mă-ntreb, ca gospodină,
Pe când și-o gripă bovină?
poezie de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
"Infidelitate" vizibilă
Înfierbântându-mă în pripă,
De adulter îmi fu rușine
Pe când avu a naibii gripă,
Relații intime cu mine.
epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Apropos de "Aviară"
După moda asta nouă,
Care se "făcu" în pripă,
Cică vor ieși din ouă
Pui de gripă.
epigramă de Ion Tălmaciu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Joey: Bună! Nici nu știu de ce am venit. Mint. Uite, am venit aici în seara asta ca să-ți spun, ca să-ți spun că ai dat-o-n bară. Ai dat-o-n bară rău de tot. Și nu pentru că ai încălcat legea sau pentru că ai fost prins sau pentru că m-ai lăsat fără un tată. Ai dat-o-n bară pentru că nu mă cunoști. Sunt fiica ta și nu știi nimic despre mine. Deci cred că am venit doar să-ți spun că sunt bine. Am crescut destul de bine. Și o să fiu bine chiar și fără ajutorul tău. Am o singură întrebare. Mă iubești?
Dl. Potter: Mai mult decât o să îți dai seama vreodată. Și îmi pare rău. Îmi pare rău.
Joey: Te gândești la mine?
Dl. Potter: Iubito, toată ziua, în fiecare zi, oră, minut.
Joey: Și chiar mă iubești? Pentru că am 15 ani și îmi petrec fiecare zi gândindu-mă că nu mă iubește nimeni.
Dl. Potter: Nu e adevărat. Și nu sunt singurul. Dawson Leery. Te iubește, Joey. Nu ți-a spus niciodată?
Joey: Niciodată.
Dl. Potter: Păi așa este. Sunt sigur.
Joey: Cum?
Dl. Potter: Pentru că te privește așa cum se uita mama ta la mine. Și tu îl iubești... I-ai spus? Trebuie să-i spui, Joey! Nu face aceeași greșeală ca mine. Nu aștepta până persoana pe care o iubești este răpusă de cancer și e pe moarte în timp ce tu stai deoparte...
Joey: Te iubesc, tată.
Dl. Potter: Și eu te iubesc.
replici din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț Mădălina

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcina grâului
Maica zicea:
"Lasă, fată, faceți-vă, fată, copii
Să aibă și ei unde se duce, cu cine să vorbească,
Să se joace.
Că eu am fost singură și nu-mi deschidea nimeni ușa,
Să-i spun și eu o durere.
Șase frați am avut și mi-au murit toți,
De câte-o boală, așa.
Se numeau: Enache, Nicolae, Constandin, Constandina, Ioana, Dina...
Să le faceți colac, că le stăpâniți moșia colea.
(Acum să facă ăștia de le-au luat pământul.
Cercelaru și cu Ciupag și cu Balamuc, ăi de mi-au măsurat moșia.)
Maica a avut moșie multă.
- Ei, zice mama, care seamănă acum
C-o poză de-a maicăi, de e pe perete,
Le-am făcut colac.
Acum nu mai pot să-mi frământ nici mie,
Că nu mai am nici pentru mine putere.
Și baba de la vale (bunica dinspre tată) îi spunea mamei:
- Fată, când ați pune de colaci, Să vă gândiți și la cumnații mei,
O fată Stanca și-un băiat Nicolae. Erau niște copii grași și frumoși Și-au murit pe la 10-12 ani. Erau frați vitregi cu Ion Bălan.
Și mama pe toți i-a ținut minte
Și la toți le-a făcut colac, cât a putut.
Morții noștri mănâncă și ei, odată cu ăi vii,
Și dacă nu le dai colaci de pomană, e ca și când ai
Lăsa niște copii fără pâine.
Se uită și ei cum mănâncă ceilalți
Și așteaptă acolo în grâu, la rădăcina grâului.
Să-ți aduci aminte și de ei,
Că ei au ținut mai 'nainte pământul și rostul vieții.
Marin Sorescu în La Lilieci (Cartea a treia-1980)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Analfabeților
V-am spus că sunt un om periculos
Și nu mi-ați luat avertismentu-n seamă.
V-am spus s-aveți pentru persoana mea
Un plus de-ngrijorare și de teamă.
V-am spus că fac teribil de urât
De sunt călcat puțin pe libertate.
V-am spus ca sunt oșteanul credincios
Dar care doar cu inamici se bate.
V-am spus să vă astâmpărați și voi,
Cenzori capricioși ai vremii mele,
C-o să vă coste scump măruntul moft,
De a ne face nouă zile grele.
V-am spus să puneți mâna să munciți.
Să nu mai tot pândiți zeloși din umbră,
V-am spus că n-o să placa nimănui
Pornirea voastră, tulbure și sumbră.
V-am spus că vremurile s-au schimbat
Și că situația e mai complexă,
Nu-i intelectualul - servitor.
Cultura nu-i ceva ca o anexă.
Și lumea nu se poate cuceri
Umflând la cifre și mimind tumulturi
Cu aroganți și trindavi doctoranzi,
Cu papagali care țin loc de vulturi.
V-am spus și am puterea să mai spun
Ca nu încape muntele în seră
Ca prea-i scurt drumul de la rai la iad
Și de la căprioară la panteră.
V-am spus să nu-l fetișizați pe Marx,
Să nu-i păstrați în spirt învațătura
Și voi într-una fără să-l cițiti
Îl pomeniți până vă doare gura.
V-am spus că bătălia pentru om
Nu iartă astăzi nici o dezertare
Și voi v-ați decorat voi între voi
Când lupta este în desfășurare.
V-am spus că muzica nu-i un microb
Care amenință civilizații
E-a omului pentru a fi mai bun,
V-am spus: ceva care să-i placa dați-i.
V-am spus, concetățeni analfabeți,
Și luați aminte și să țineți minte.
Dar nu știam ca v-ați născut și surzi
Și scoateți arma când vedeți cuvinte.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Anomalii
În lumea asta mincinoasă
Dacă te uiți pe la TV
Vezi că pe locul unu e
Antena 3 cea ranchiunoasă.
Să vezi la Digi 24,
Și ei se cred pe primu' loc
Chiar dacă au dreptate... ioc
Să-i viziteze psihiatru'!
La RTV, aceeași bubă:
Au cel mai mare public, frate!
Noi știm că sunt exagerate
Aceste laude de hrubă!
Văzând acest top de extrem
Am dat rapid pe PRO TV
Mi-am zis în barbă: haida de...
Să-i mai salvăm dacă putem!
Avem o țară, numa' zgâi,
Cum alta nu-i în lumea toată,
Unde mai vedeți să se poată
Să fie toți pe locu-ntâi?
Că e partid ori candidat,
Că-i post TV sau vreo odraslă
Orișice top, domeniu, breaslă
Toți sunt pe unu'! Nu-i ciudat?
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 28 septembrie 2020 (28 septembrie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta sunt eu!
nu vreau un număr pe umăr
nici între copacii pădurii să rămân
nu vreau să număr cuvinte
de la un ieri până la un altfel
de-a fi, astăzi, chiar eu
pe stradă, pe sticlă sau în revistă
nu vreau formă
numelui meu sau un altfel de-a fi privită
nici în iatace de taină să fiu dezgolită
cu ochi de monezi atrasă și grav
apoi pe viață rănită
și totuși... viața mă obligă
să merg spre viitor și asta
o fac cum veau eu
voi nu sunteți cătușe să-mi fiți viitor
pe nici o "sticlă"
să țineți minte, asta sunt eu!
poezie de Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am gripă veche, ce bucurie!
Mă bucur că gripa-i veche,
Nu-i din aia... de purcel,
Restu-s floare la ureche,
Normale, după... cercel!
epigramă de Marius Bartiș
Adăugat de Marius Bartiș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Asta-i dragostea
Când treci pe lângă mine și nu mă bagi în seamă,
Iar eu mă uit la tine fără nici o teamă,
Și simt că-nebunesc, dar știu că este bine,
Că atunci îmi fac curaj ca să vorbesc cu tine.
Învaț mereu mai mult, mai mult ca un străbun,
Doar ca tu să vezi că eu sunt cel mai bun,
Și-mi strâng toate puterile, și mă-mbrac frumos,
Doar ca tu să vezi că nu-s cu capu-n jos.
Și mă întreb mereu, acolo-n mintea mea:
"De ce fac toate astea numai pentru ea?"
Când răspunsul îl cunosc, cine n-ar putea?
Sunt îndrăgostit, asta-i dragostea!
Deci ca să-ți demonstrez că sunt un cineva
Care ține mult la tine și doar cu tine-ar sta,
Îți ofer un trandafir, ca să-ți dovedesc
Că sunt îndrăgostit, tre' s-o spun: te iubesc!
Iar când toți îmi sar în cap și mă-ntreabă-asa:
"De ce faci toate astea numai pentru ea?"
Nici n-apuc să spun că le spune inima:
Sunt îndrăgostit, asta-i dragostea!
Dar dragostea se-mparte, se-mparte doar în doi.
Ce părere ai? Nu vrei să fim noi?
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine vrea să-i spun povestea cerbului cu cornul rupt
alerga pe-un drum abrupt
când se prăvăli în râpă
și se pricopsi cu-o gripă
verde-n față rânjind pe sub mustață
cu aroganță se puse în clanță
cu cei de la distanță
mi-ați pus bețele în roate
dând din coate pe la spate
mi-ați umblat la gps
ca să nu văd drumul șes
vinovați de-acest imens
complot vă informez
vă avertizez
când voi fi în formă
de-această enormă
greșeală veți fi răspunzători
nu veți scăpa nici în nori
și se lamenta săracul
în timp ce-și umplea sacul
cu amărăciune
cui să-i pese de gânduri nebune
pamflet de Crina Albu
Adăugat de Fericire

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bogat... sărac... cum o fi bine?
Dezbaterea nu-i chiar recentă, zic
Datează tocmai din placentă, mic,
De când e omu' pe pământ, de la Adam
Sau de la Neanderthal, preț de un gram,
De nu mai știm, progres, regres, ce e?
Ne deșteptăm ori ne prostim, ori ce?
Cunoaștem din trecut ori din prezent,
Bogați ce nu par fericiți, ci complezent
Își pun o mască să-și ascundă plânsul
Și de-i privești atent, amar li-i râsul,
Înconjurați de-același fel de inși
Stăpâni de o secundă, fals distinși,
Îngrijorați de soarta bogăției, terni,
Se cred furați de "sclavii" lor moderni.
Sunt permanent într-un concurs prostesc
De care-i mai "bazat", se înghiontesc
S-ajungă-n Forbes în top pe-un loc mai sus
Sunt fără scrupul, asta li s-a tot indus...
N-au sentimente, n-au compasiune,
Ce-i Dumnezeu, moralitate, astea-s glume!
Până și divele ce-i gâdilă în coarne,
Ce le ajung amante, apoi doamne,
Le toarnă-n grabă plozi, să-i prindă bine,
Că-i moștenire ori divorț, lor le convine!
La fel ca dânșii sunt și ele: false!
De unde dragoste? De-aici miroase!
E clară ca lumina zilei, evidentă,
Ori ca ținuta doamnei, prea stridentă!
De-aceea-i bine să tot fii sărac,
Să ai izmene cu numa' un crac,
Iar de n-ai casă, bani în bancă, ce mânca,
De ai o fată de iubit... tot ai ceva!
poezie de Petrică Conceatu
Adăugat de Petrică Conceatu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragi copii
Dragi copii din lumea toată,
Luați-vă de mâini și înălțați o rugăciune
Către îngerii cei divini!
Căci Moș Crăciun cu inima plină de bucurie
Și cu sufletul împăcat la voi o să vină,
Ca să vă aducă cadoul de sub brad.
Dragi copii din lumea toată
Fiți mai cuminți și spuneți o rugăciune
Pentru-ai voștri dragi părinți.
Dragi copii din lumea toată
Cu ochi frumoși și zglobii
Să nu uitați niciodată,
Că printre voi sunt și sărmani copii.
Care nu au nici o bucățică de pâine,
Sunt flămânzi și goi!
Să-i ajutăm să aibă și zile mai senine.
Și să nu-i alungați de lângă voi!
Dragi copii din lumea toată
Vreau ceva să vă mai spun
Să nu uitați nici de carte,
Căci cartea este un prieten bun.
poezie de Vladimir Potlog (8 decembrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt cel mai bun [Rondou... de candidat]
Sunt cel mai bun și vreau să vă supun
Dorința mea: de-acum să fiu imun...
(Așa-s de bun, că mă uimesc pe mine
Că pot să mă prefac atât de bine
Și pot în jurul meu să vă adun).
Vedeți, eu nu mă-ncred ca un păun,
Și nici nu țip spre voi ca un nebun,
Mănânc sarmale, nu mâncări străine,
Sunt cel mai bun.
Vă jur că n-am să fiu un căpcăun
(La unele, nu știu de m-aș abține,
Măcar puțin, în brațe, de le-aș ține)
Să mă votați, eu asta vă propun,
Nu fac promisiuni, dar pot să spun:
Sunt cel mai bun.
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturia chibritului
Sunt un tip cam irascibil.
Mă aprind tare ușor
Și pot deveni teribil
În mâna copiilor.
Port în mine o putere
Ce, ținută sub control,
E o binecuvântare
În folosul tuturor.
Focul ce vă încălzește
Și v-ajută să gătiți,
Iarna el vă ocrotește,
Înghețați să nu muriți.
Sunt un băț cu gămălie.
Dragi copii, atât vă spun:
Cât mă țineți în cutie,
Eu vă sunt prieten bun!
Dacă m-aprindeți în joacă,
M-aruncați la întâmplare,
Flacăra-mi poate să facă
Tragedie foarte mare!
Vă poate-amenința viața,
Transformând totul în scrum.
Poate mistui chiar casa
Să rămâneți toți în drum.
Mă vedeți slăbuț din fire,
Acolo... un bețișor.
Dacă vă jucați cu mine,
Aș putea să vă omor!
Ascultați-mă pe mine:
Cu focul nu-i de glumit,
Deci, ca să vă fie bine,
Nu v-atingeți de chibrit!
poezie pentru copii de Valeria Moroșan din Vrăbiuța norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-mi sunt dragi oamenii care-mi spun că așteaptă o viață nouă cu aceeași plictiseală cu care așteaptă un tramvai.
citat din Ignazio Silone
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste în versuri
Mi-a trimis mama scrisoare pe la miezul nopții-n vis... îmi cerea un cal de mare să se mute-n paradis...
-Dar, nu ești în rai, Anică, că păcate n-ai avut? Nici măcar n-ai plâns vreodată, cât de mult te-ar fi durut...
-Ba am plâns pe-ascuns, măi, mamă și-am și suduit, să știi... de unde să știți voi asta, erați doar niște copii...
Și mai am păcate multe, mi le știu eu, nu se spun.. doar la vreme de spovadă, de prin minte mi le-adun...
-Nu cred, mamă,-n astă lume, toți păcătuim cumva... dintre toți, mai vinovată nu ești tocmai dumneata...
-Atunci, de ce m-a luat moartea, când doream să stau cu voi? De-aș avea bilet de voie să vă văd și plec 'napoi!
-Știi că asta nu se poate, însă vom veni curând, să ne-aștepți la miez de noapte, nu-mpreună, ci pe rând...
-Pe acasă ce mai este, toate sunt la locul lor? Că mi-e tare dor de casă și de voi îmi este dor...
Flori mai sunt pe la morminte, sau uscatu-s-au de vânt? Pe cine întreb mă minte, sau nu spune un cuvânt...
Sunt pe lista de-așteptare, să mă ierte Dumnezeu, să-mi dea drumu-n Raiul Mare, că-n cel mic e mult mai greu... Și trimte-mi înc-o carte, ''Dincolo de cer'' e gata, poate ai mai scris poeme... dă-mi și una pentru tata!
-Toate-s bune și frumoase, mamă, cum ni le-ai lăsat, doar de dorul dumitale-n chinuri mai mereu mă zbat...
Am mai scris, scriu ca nebuna, dorul să mi-l ostoiesc, când privesc în noapte luna și în ea nu te găsesc...
Cum să-ți spun că nu e bine și că iadul e aici? Mi-e necaz și mi-e rușine că te mint... suntem furnici...
Nu avem nicio putere, n-avem pâine și bolnavi ne târâm printre ruine cu pași zdrobiți ca de sclavi...
A venit vremea aceea când spuneai că ne-om ruga să ieșiți voi din morminte și noi viii vom striga
Să intrăm în locul vostru, schimb să facem de iatac... cum să-ți spun eu toate astea? Mai bine mă-nchin și tac...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!