Cât de bine

cît de bine poate El
să scrie cu mâinile mele împreunate
(?!)
în rugăciune în faţa Cuvântului
pe care nu, încă nu L-a rostit

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni

nimeni cu mâinile (de)legate voi mai veni
(aromele tale vorbesc despre tine)
cu mâinile bine
legate de-o parte şi de alta a nasului deplasat sincer te
voi iubi eu aşa
cum nimeni nu te-a iubit cu mâinile (de)legate
(aromele tale vorbesc limbi străine)
te voi iubi din
tr-o dată preocupat de cunoaştere şi plăcere
cu mâinile bine
înfipte în tot ce vei fi nu vei fi într-o clipă
a fumului nostru voi veni şi te voi
iubi eu aşa din
mărinimie curată faţă de simţirile mele!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orgoliul

mă întreb care parte a creierului
a renunţat într-atât la orgoliu încât
a coborât până la scrierea pe hârtie
cu mută substanţă
a poeziei vieţii (?!) - o muncă
necalificată, totuşi, gândind
cum îţi solicită muşchii-ntr-un deget
sau chiar
în mai multe, împreunate, dacă ajungi
să faci surcele creionul cinic în pumn
şi laşi văicăreala să scrie la liber

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anonimate

bine că nu mi-ai vorbit
era de trudit
la vorbirea pe care, cu îngustare,
mi-ai fi dorit... bine
că încă murim anonimi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacovialuchian

încă nu ninge
decembre în an centenar.
încă nu
se arată vreun fulg
de îngeraş preşcolar.
nu ninge
peste noi nici cu ane
monele lui
bacovialuchian –
cu femeile bune
în rugăciune
...
nu ninge:
potopul aşteaptă bătaia
de tobă –
cu flori la şosea

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei vii

e frântă în braţele mele
dar încă nu o pun în sicriu
aud zăngănit de atele
metalice – femeia e vie
dar oare şi eu sunt un viu?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că mă gândesc la ce nu am fost niciodată şi încă nu voi mai fi.

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea

e zonă de conflict
între sprâncenele tale mahon
şi ochii mei subţiri de carton
coboară
din înaltul compact în care te fluturi
încă şi încă (?!)
o după-masă în care iau plasă... uş
oară nu
poate fi o poşetă din piele
de şarpe de companie de
voiaj în stările calde

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altare albe

ce noapte albă ce noapte albă
abia acum a înţeles că e albă e albă
femeia cu albă carne şi piele prea albă
femeia
din visele mele albite sub crupele ei
sanguine (?!) atât
de albe atât de pornite pe nas ca şi sângele
femeia
ca ultim popas ca ultimă rugăciune în faţa
altarului alb cum e noaptea

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portofoliul domnului zsigmond

într-un tablou -
la care ochii tăi speră.
ce
legătură au mâinile mele păstos colorate,-n acryl,
cu picioarele amărâţilor de migranţi (?!) - numărate.
ce
vine pe bega acum
a mai udat şi-altădată
ce
rebelul românilor - co
lonizaţi în cetate.

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi aici se poate scrie

o poezie pe o factură bancară
se poate
trece pe zebră pe la parcul etnobotanic
încăleca
pe o şa de bicicletă comunală (?!) pe corso
se poate
să prinzi şi velopiste virgine - o
personală
părere ar fi să nu te mai ţii
de ghidon
ca de o cruce cromată pe vară

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că scriu

frumos despre ele
pentru că-mi plac foarte mult! poate
că ele vor fi iubirile mele
dintr-un viitor improbabil -
poate că totul e o femeie

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bravo

carmen bunaciu! adina
mea a început să înoate
la fel de bine ca tine: străbate
marea neagră până la turci
se întoarce şi încă e bine...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prind fluturi complementari

braţele mele pe umerii tăi
sau umerii tăi sub umbra plăcută
a braţelor mele?
e bine
să-ţi fiu cel mai rău dintre răi
sau te mulţumeşti cu puţin?
poate
vom pleca împreună-n america de
cord să vedem cum e să nu vezi
toate
acele cercuri de-un roşu aprins
ca de
sânge înflăcărat pe aripele
suspinelor verzi umeraşe

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

rugăciune

ai ţinut Lumina în mâinile tale
ai ţinut totul în mâinile tale
ai ţinut perfecţiunea în mâinile tale
ai ţinut veşnicia în mâinile tale
ai ţinut sori şi luni în mâinile tale
ai ţinut lumea în mâinile tale
ai ţinut gândul în mâinile tale
ai ţinut cuvântul în mâinile tale

în mâinile tale mă ţii pe mine
în sufletul meu te ţin pe tine
mulţumesc

poezie de Gabriela Marin
Adăugat de Gabriela Marin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu plânge

râurile de lacrimi întorc a miros
iarba cu vârful de verde în jos
vei şti
dacă te-am iubit despicat şi
după cum te îngrop nemilos
(?!) - vei afla
că n-a fost bine să stingi o ama
ră ţigară pe limba ce te(-n)cânta
vei şti
tot ce eu poate nu încă nu
am cunoscut cu adevărat

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faţa în ecran

o! pe faţa ta e o in
sectă care e
pe ecran
se vede acum cum
bâzâie lacrimi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asfaltul

sângele s-a scurs
pe asfalt. tu nu ai mai venit -
ce bine e fără tine
iubire
înte roţile mele!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine fac

cei care ne doresc
moartea -
aşa
se scrie istoria
tinerilor îmbătrâniţi premahmur
(?!)
gloria
nu ne revine
dar nici
cei de acum nu
vor strânge în braţele fluşturatice
vreun hoit subţire de animal
cu aromă de văduvă
beată grămadă
or
donată cuiva

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimile mele

Lacrimile mele,
numărate de Dumnezeu,
ca picurii ploilor
în verile secetoase,
mâinile noastre
împreunate,
ca pentru cea mai fierbinte
rugă,
cad pradă păcatului,
şi satana
ne arde inimile
şi ne-aruncă în iad...
plouă dincolo de noi,
pe pământul făgăduinţei,
dar
nu simţim
binecuvântarea.

poezie de Any Drăgoianu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune de dimineaţă

mamă tu ştii îmi fac rugăciunea în stilul meu şi merg pe mâna Lui prin această ceaţă
în toate zilele dar în una nu îţi voi vorbi despre
abilitatea speranţei
de a fi nevăzutul misterioasei flori de culoarea edenului
ce mă face să doresc soarele în zile
în care cu ochi de albină chiar
mă simt moale şi mă las în grija ei
iar tu îmi întinzi oasele degetelor
să mă prinzi în braţe cu o forţă impersonală
ca în ceasul din seară când m-ai scăldat în apa dintre curcubeie ascunzând complet noaptea stră-mângâiată de efluvii îndepărtate şi întărite în toate articulaţiile mele de întâmplări acoperite
cu cercuri decupate în jumătăţi şi lipite în chip de plasture
mamă nu plânge
în oasele mele e linişte
îmi amintesc exact ziua şi ora ieşirii mele din copilărie
uite pielea-mi uscată se exfoliază iarăşi
îmi aud din tine bătăile inimii
în timp ce
se scrie acest poem
să-mi facă bine lăcrimând peste cele trei degete împreunate

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!