Desprinderea

balonarea de sărbători
încă din era păgână a dus

la prima tentativă a omului de-a se... desprinde (?!)

prin mijloace proprii de pântec
de solul credinţei cu bălării

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul care

a trecut cu bine de sărbători
e de plâns
el nu ştie ce înseamnă să mori
de râs: e
o întreagă plăcere în cele - ştiute -
ce nu, nici
odată-ţi vor subţia smalţul privirii (?!)
în gol şi în
spiritul amuzant al... orbirii
de sine de
milenii încoace-încolo,-ncepute
dinspre ma
rea de hohotehotote în culori
chiar acum
în zilele de doliu - în fo
arte vesele
sărbători sărbători sărbători

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi place

cum te tăvăleşti prin zăpezi
în prima lună din an
de parcă ai putea să nu vezi
în prima lună din an
ochii mei numai flăcări în prima
înfăţişare în faţa
copacilor verzi - cu
împodobire de iarnă (?!)... de-ai şti
nebunia cum sfarmă
gingiile frunzelor îngheţate
da
atunci ai înţelege ai pricepe că-mi place
cum tăvăleşti prin zăpezi
un corp minunat, îngheţat
încă-nainte de-a se
naşte cu tortul cu lumânări
ră-puse simetric
si
metric

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ignoranţa e păgână, nu-şi crede proprii ignoranţi...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2021)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chibritul în apă

dacă n-au reuşit să-l convingă să
renunţe până acum
înseamnă că încă adună-n chiuveta enormă
cât un crater de referinţă meteoritic
obiecte diverse (?!) dar nu
înainte de-a pune fosforul în catargul
viselor sale sub formă
de cutie de chibrite de rezonanţă, de buzunar de
sigur inflamabil plutind pe mările trase
ca degetul prin inel prin
sifonul ce râgâie, orch, la
fiecare nouă
achiziţie compulsivă
şi e
tern e
feminată în limita
cardului cosmic de culegător

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că mă gândesc la ce nu am fost niciodată şi încă nu voi mai fi.

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înnebunirea

oare toate asistentele
medicale au picioarele-n cruce
roşie şi mai moale mai mult
înspre pântec şi înspre
37 de grade la izbucnirile umbrei
pe care morţii n-o fac (?!)
decât la împărţirea pământului
sac sau vrac, cum e voia
înnebunirii aproapelui sub halat
neverosimil de alb

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tusea

o zi ună
să îi dorim şi omului din lună! o zi
ună în care să care sandale în plasa
de pescuit a
steroizi ce l-ar putea pietrifica (?!)
o zi ună
omului cu greutate scăzută
cât o tuse ce nu răsună
în spaţiu
decât ca o stea
pitică albă pe o măsea
în coliziune cu terra! cu
atmosfera - puţin
încordată

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dinţii de zâmbet

treci cu privirea
prin fereastră
ea încă zâmbeşte ca-n tinereţe
cu dinţii de zâmbet ex
puşi de curând

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Manualul trist

nu ştiu
tu ştii
cine ştie
oare de ce
îmi iei ochii şi faci
cornuleţe de sărbători fericite (?!) cu nucă şi zahăr
cu grăsime de porc
cu horc
horcul magnific
din ei
...
ce să mai s
pui tu în apă
rarea manu
alului trist?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

îmbrăţişările

tu să nu
începi poate prima
femeie gătită eşti tu
(?!) - să nu
îmi spui acum că nu vom ajunge la u
n acelaşi spectacol pe care-l
îmbrăţişăm uneori

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Barba lui

moş crăciun îmi creşte din obrazul stâng
iar eu îi cresc lui din urechea de dreapta
asta înseamnă
că stăm lipiţi ca-ntr-o poză abia colorată
încă de când aveam amândoi şapte ani
(?!) - şi atunci şi a
cum am cerut prin scrisori pensule şi vopsele
negândind că vreodată voi scrie şi cărţi
asta înseamnă
că undeva sunt poet dar încă mai pot să mă joc
printre imagini şi amintiri cu... anatomia

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub minus

sunt nouă grade afară
cât lunile facerii omului
din mai multe pământuri (?!)
coborâte din pom
frunză cu... frunză

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va fi m: ridurile

nu te arăta foarte tristă
nu râde isteric nu smiorcăi
peste ani
mă voi întoarce la tine aşa
cum prima zi de iubire ar fi (?!) şi va fi m
ai adânc
să citim riduri stufoase
de-apropiere

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei vii

e frântă în braţele mele
dar încă nu o pun în sicriu
aud zăngănit de atele
metalice – femeia e vie
dar oare şi eu sunt un viu?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă viu

cu buzele ude u
de răsucind o ţigară
călăul de gâde u
cide puţin şi omoară
cu mână uşoară
o inimă grea
în pieptul de-odinioară - o stea
de cometă
l u c e f e r i n d (?!)
se coboară
în jos doar privind
pământ scormonind u
neori. după un muc
încă viu de ţigară

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Staniolul

câţi prieteni poate-am am trezit
în dimineaţa asta cu numărul
meu izbutit izbutit de tăiat
aerul din toate sforăielile lor, aerul
superior (?!) - cu
umărul împins înainte,-nvelit
ca-n fiecare iarnă de sărbători
în gesturi standard, în gest
uri sclipitoare de staniol

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciopârţirea

fii chirurgicală! taie
mă, fă totul până la capăt -
sub degetele tale
eu încă mai scapăt şi te
iubesc ciopârţindu-mă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decembrie

frig şi umezeală
plouă afară
o frunza rătăcită
de toamnă ruginită
uşor pluteşte-n aer, încă

şi-n geamul plin cu apă-rouă
fruntea-mi stă în două
gânduri ce mult frământă
toamnă târzie ce-n viaţă
prin sărbători ea-n-câtă
ea ne mai dă speranţă
şi încă o neuitată vrajă
ce ninge prin ultima lună
de Decembrie, încă!

poezie de Viorel Muha (decembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apocalipsa va fi

abia atunci când va ninge
cu părţile anatomice ale
atomilor (?!) - care
ne compun cu plăcere ad
încă de miliarde de ani

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naşterea Domnului şi a Creştinătăţii

NAŞTEREA DOMNULUI ŞI A CREŞTINĂTĂŢII

Când vezi că vine iarna cu viscol şi ninsoare
Iar viaţa din natură o trece-n hibernare,
Fii om bun şi omenos la sfântă sărbătoare,
A Naşterii lui Hristos şi-a lumii creştinare!

Când obicei te-ndeamnă la veselie mare,
Din cornul abundenţei dă şi celui ce n-are,
De întâlneşti prin viaţa scurtă şi trecătoare,
Destin nefast la oameni supuşi la îndurare!

Şi străduieşte-te să faci din fiecare zi
Trăirea ideală, neştiind cât îţi va fi
Pe cale, firul vieţii cu visul nemuririi!
În rugăciuni cinsteşte praznicul veşnicirii!

Tradiţia revine în anotimp de iarnă,
Cu destine umane, uitarea o să cearnă
Ţărâna pe morminte sau cenuşa în urnă,
Cât suflete rătăcesc prin veşnica nocturnă.

Un vis nesfârşit va fi trăirea pentru tine,
Prin noaptea nesfârşită când nu există mâine,
Că nu-ţi vei mai aminti de ţi-a fost rău sau bine
Prin viaţa pecetluită de taine divine.

Iar sărbători, de-a pururi, nu vei ştii când vin şi trec,
Nici câte generaţii, destin sortit îşi petrec
De sărbători creştine, în tristeţe ori cântec,
După cum noroc primesc în car plin sau pahar sec.

În fiecare zi cinsteşte sfânta lumină
Şi sufletul la Unic Dumnezeu ţi-l închină,
Cât făclia credinţei persistă-n omenire
Cu Naşterea lui Hristos - omului mântuire!

Maria Filipoiu
25 Decembrie - Naşterea Domnului
Din vol. "Tradiţii creştine şi ritualuri româneşti"
(*La Cristică Sărbătoare)

poezie de Maria Filipoiu din Tradiţii creştine şi ritualuri româneşti (2008)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!