Îndurerare
în fiecare crăciun în fiecare
fotografie pe care ajung s-o cunosc
mama curăță fasole verde
eu plâng tu râzi (?!) ei se simt
mai buni decât noi și mai verzi
ce bine de durerile lor
închise-n păstăi de familie
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Am vrut să te întreb: tu
verzi mai mult decât se verde
pe o pajiște de-un verde crocodil de nil cu trupul
de un verde-așa subtil?
verzi, când totul e pe roșu,
verzi și stelele în verde?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelegerea
fiecare zi să fie mai frumoasă
decât ziua ce nu va veni! și
fiecare să înțeleagă zilele sale
ce nu se vor ivi deocamdată
decât în derâdere și puțin
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciorbă de fasole cu plămân afumat
nu bine i-a servit chelnerul
poetului în
fometat ciorba de fasole boabe-boabe
nu bine a dat
el cu lingura prin strachina de lut cucuteni (?!)
când vântul
schimbării la mațe i-a aprins o țigară cu
simțurile as
cuțite a compus chiar atunci
o poezie cal
dă pe șervețelul de șters
o gură amar
ă, amară
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ieri
o prietenă îmi spunea într-o fotografie
că aș fi... grizonant...
mmm, plăcerea
este mai intensă decât
durerea ce enervant...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sutienul
în fiecare seară încerc
să mă sinucid - nu îmi iese decât
o spaimă undeva
în sutienul rupt cu dinții al nopții (?!)
atunci
în fiecare noapte încerc
să îmi revin din acreală
ca laptele de mamă heroină
către dimineață
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Și cu domnișoara cum a fost? Ai impresionat-o sau nu?
Lucian: Ea susține că nu, eu nu știu ce să cred... Sigur e doar că mi-a refuzat prietenia.
Traian: I-ai cerut să-ți acorde prietenia?
Lucian: Măcar atât; dar m-a refuzat categoric.
Traian: Poate te-ai grăbit puțin cu propunerea asta.
Lucian: Nu, deloc; o cunosc pe domnișoara...
Traian: Știu foarte bine de când o cunoști; sau ai uitat cumva?
Lucian: Nu, domnule, n-am uitat nimic. I-am mai propus de vreo câteva ori același lucru de când o cunosc, dar m-a refuzat de fiecare dată...
Traian: Pricep... Și chestia asta te deranjează, te întristează, nu doar problema cu mama ta.
Lucian: Eu n-am spus nimic de acest gen.
Traian: Nici n-ar fi nevoie. Și acum, la culcare! Ar fi cazul să te mai și odihnești, comandante.
Lucian: Pot merge în navă; am acolo rezerva mea.
Traian: Nu; ce navă?! Dar dacă te-ai săturat de cămăruța asta, hai cu mine! Îți pun la dispoziție întregul meu apartament; important e ca tu să te simți cât mai bine.
Lucian: Dom' director, mi-e bine și aici.
Traian: Hai, Luci! Mai faci câte o mică schimbare de decor. Iar în rezerva ta din navă vei sta destul, după 27 iunie...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Charlie: Vezi tu, Sandy, e un fel de tradiție în familie. În fiecare an, mama noastră ne invită la ea de Crăciun, deși nu vrea să venim, iar noi spunem da, deși nu vrem să mergem. Apoi, nu ne facem apariția și, deși ea e ușurată în taină, se plânge de copiii ei groaznici tuturor prietenilor ei. E cadoul perfect.
replică din filmul serial Doi bărbați și jumătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare cu poezia sa interioară... să-i plângem doar pe cei care nu o au...
aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Copăițe cu bobițe, agățate printre vițe! Ce sunt?
Păstăi de fasole.
întrebări și răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
Tu, mamă, iartă-mi fiecare lacrimă de a ta,
Ascultă-mi mamă gândurile, ești binecuvântarea mea,
Și pentru fiecare noapte când ai stat cu teamă,
De ce nu sun, dacă sunt bine, tu, iartă-mă, o, mamă.
Te-aș scrie-n mii de versuri și te-aș repeta într-una,
Ca mama nu sunt toate, ca mama nu-i niciuna,
Az zmulge ani din viața mea doar ca să ți-i dau ție,
Așa cum tu din viața ta mi-ai dat viață și mie.
Te simt în fiecare gând și-n fiecare dor,
Și mamă, în fiecare zi spre tine vreau să zbor,
Vreau să pot fi lângă tine, să mă strângi la piept,
Să pot să îți sărut iar mâna de atâta timp aștept.
De-ai putea să pierzi din bani să-ți cumperi sănătate,
Nu te zgârci, să-ți cumperi multă, că-n rest le ai pe toate,
Mi-aș sacrifica întreaga viață doar să te știu bine,
Așa cum ți-ai sacrificat-o tu să-mi fie bine mie.
M-aș urca până la cer, ți-aș scrie chiar și-n stele,
"Te iubesc, ființă dragă, ești sensul vieții mele"
Iar pentru fiecare lacrimă ce n-am băgato-n seamă,
Te rog tu să mă ierți pe mine, draga mea, sfântă mamă.
poezie de Ionela Hondreac (26 iunie 2018)
Adăugat de Ionela Hondreac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pedala verde
violatorii - cei trei - pedalează pe mountain
bikes pe bulevardul cetății e dimineață
se-ndreaptă
spre dumbrăvița spre baraj spre pădurea
verde azi nu vor agresa tinere înecate-n familie
se-ndreaptă
spre luminișuri și pajiști (?!) ei ar culege
soc păpădii și leurdă
cu dreptate
au uneori zile de relaxare în seria c
rimelor ce îi caută cu mascații,-n urzici
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fiecare toamnă
îmi lipesc pe umeri aripi
și cât de limpede mă ajută să simt
aș vrea să le cer iertare păsărilor
în fiecare anotimp în fiecare zi
la fiecare fâlfâit de aripă
în fiecare clipă dacă l-aș auzi și totuși
n-o fac n-am furat păsărilor zborul
nu mă simt în stare să-l dau înapoi
cum mi l-am închipui
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul catre perfect
cu fiecare treapta pe care urc,
simt ca mi-e din ce in ce mai greu sa respir
aerul devine tot mai fortat, chinuitor
cu fiecare treapta pe care o trec
simt ca e ultima,
picioarele au devenit inerte
la orice miscare de a mea, la orice incercare
cu fiecare treapta pe care ajung,
imi dau seama ca inaintez spre nimic,
totul din mine se pabuseste.
nimeni si nimic nu ma mai vrea,
peretii au devenit verzui-negri,
balustrada nu ma mai lasa sa o ating,
ultimul etaj e departe.
nici un simt al meu nu mai e in viata.
lumina s-a stins, inaintez,
mi-e teamă ca nimeni nu va fi
sa ma astepte la ultimul etaj.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om e ca un fluture în zbor. Unii zboară mai sus decât alții, dar fiecare zboară cât de bine poate. De ce să-i compari între ei? Fiecare e diferit. Fiecare e special. Fiecare e frumos.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă mânânci fasole, ești plin de cuvinte. Fiecare bob de fasole e cuvânt. Azi sunt în formă de cuvânt.
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2021)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâncarea, mult mai mult decât sexul, este cel mai înalt nivel al unui om. Așa cum fiecare rege, fiecare profet, fiecare războinic și fiecare sfânt are câte o mamă, așa fiecare Napoleon, fiecare Einstein, fiecare Isus trebuie să mănânce.
citat din Betty Fussell
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fiecare
dimineață părul ei negru nu
șamponul îi curge pe față
pentru că pă
sărelele gri caută-nfometate
firimituri de imagini alb-negru
în fereastra
dimineților noastre mai albe
chiar decât nopțile ce ne tac
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plâng
nu voi acum să plâng
de ce să plâng
când nu ajung
decât să gem
de ce să gem
mai bine bem
un strop de cucută
pentru viața asta murdară și mută
de ce să plâng
când știu unde ajung
mi-e sufletul un rug aprins
sau poate azi s-a stins
de lacrimile ce s-au scurs
de ce trăiesc
când totul e pustiu și șters
sunt obosit de atâta mers
mers steril, mers inutil
e mers în gol
gunoi, puroi, nămol
deci pot să plec
aici, e viață fără rost
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De 1 Decembrie, politicienii îi servesc pe cetățeni cu fasole cu ciolan
Ca în fiecare an,
Servim fasole cu ciolan.
Așa a fost mereu și va fi și la anul,
Noi luăm fasolea și ei ciolanul.
epigramă de Paul Aelenei din revista "Orizont Cultural XXI"
Adăugat de Paul Aelenei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tresărirea
iau prânzul și plec
numai cu el
la o iarbă mai verde
decât zăpada de azi
tresărită
în salata de ghiocei
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!