Note pentru zei

Cuvintele mă inundă,
Pompierii nu plătesc daune,
Aş vrea să deschid o copcă
Într-un suflet voluntar.
Amintirile roz
Au fost de fapt gri,
Nu mai ştii să citeşti
Zâmbetul meu.
Iluziile vin de departe
Direct în ochii tăi.
Am aruncat canapeaua viselor
Împrăştiate de... realitate.
E peste tot şi uneori şopteşte:
Afrodita are chip de peşte,
Zeus de ce nu mă iubeşte?
Pentru că tu ai doar zăpadă-n minte
Îţi fac reducere la spa,
M-am săturat să fiu cuminte
Totul e fals,
Ştii nota?
Păstreaz-o, e a ta!

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obsedat normal

obsedant normal,
repet normal,
în viaţă normală.
m-am săturat de atâta normalitate.
m-am săturat să cred că totul este normal
când de fapt normalul este tot.
m-am săturat ca ziua să înceapă cu dimineaţa
când noaptea este de fapt răsăritul meu.
m-am săturat ca degetele să fie zece
când de fapt zece sunt doar poruncile sfinte.
m-am săturat să despic firu-n patru
când de fapt patru fire un pot fi niciodată unul singur.
m-am săturat să las paşi în urma mea
când de fapt urma mea se pierde printre atâţia paşi.
m-am săturat să trăiesc pentru alţii
când de fapt alţii nu trăiesc nici pentru ei.

şi ce folos că m-am săturat
că-n definitiv e normal să te saturi.

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cumpăr viaţă

Cumpăr viaţă, tu nu ştii?
Uite, emoţiile nu mai au sens,
Privirile sunt pe ecran,
Sinceritatea e un coşmar
Al celor fără minte.
Mintea înoată în restricţii,
Cuvintele sunt doar decor,
Pomii sunt singuri,
Contradicţii,
Dacă iubeşti,
Poţi să ignori?
Pe hartă mergi fără să vrei,
Destinul tău e stabilit.
Refuz pachete,
Totuşi ştii,
Că viaţa-i goală
Dacă nu te-ai rătăcit!

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labirint

Labirint, totul e simplu...
Prima zi:
Ţipetele au un dulce extaz,
Nu reuşesc să mă amuz.
O altă zi:
Vocile creează haos,
De ce m-am săturat de lapte?
Cândva, departe:
Eu văd luminiţa,
Ea este în tunel?
Răsărit:
Buzele tale sunt singure,
Nu vrei să fim împreună?
Examen:
Dacă mâine n-ar mai fi,
Ce faci cu ziua de azi?
Parc:
Paşii tăi nu lasă urme
Decât în privirea mea...
Cer senin:
Aş vrea ca orizontul
Să fie capătul buclelor tale.
Ceartă:
De ce nebunii
Nu poartă ură?
La apus:
Mergi mai departe,
Eu oricum voi fi acolo!

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afonul

Azi mi-am dat inima cu cremă roşie
pentru inimă
şi mi-am scuipat din picioare papucii
cu stimă şi respect
m-am aruncat în canapeaua plină de balansoare
şi-am cântat cât am putut
de tare
fals
atât de fals
că mi-a bătut Dumnezeu în piept cu o coastă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am săturat...

M-am săturat să văd cum pică frunza
Şi doar păianjeni îşi ridică pânza.
Aş vrea să ştiu unde-i acum parfumul;
De ce-a plecat lăsându-ne doar fumul?

M-am săturat să văd cum mor în gară
Cei ce respiră-n drogul din ţigară,
Şi-apoi se duc să doarmă în canale
Şi mor stupid în linişti infernale.

M-am săturat de-atâta sărăcie
De teama că-n curând foame-o să-mi fie,
Iar lupii care urlă-n parlamente
Nu-mi vor lăsa măcar medicamente.

M-am săturat să văd mereu cum plânge
O Românie suptă pân' la sânge,
Şi tare-aş vrea să-i văd sub ghilotină
Pe hoţii care ne prefac în tină.

M-am săturat să mânc pâine amară
Şi să fac sluj la o babă murdară,
Pătându-mi în mătănii demnitatea
Şi-uitându-mi uneori identitatea.

M-am săturat să văd la colţ de stradă
Copii cerşind şi nimeni să nu-i vadă.
Sau vreun bătrân care se vrea sub cruce
Când pe impozit banul lui se duce.

M-am săturat de-atâta supărare,
Unde mă uit văd munţi de disperare
Şi vă întreb pe cei ce ne conduceţi:
În gând povară, chiar deloc nu duceţi?

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri şi regrete

Ai spus de multe ori " Îmi pare rău!",
Dar eu nu pot să uit sărutul tău,
Te-ai murdărit cu gândul trădării
Şi tot încerci să mă dai uitării.

Ochii tăi verzi ascund trădarea,
Dar n-ai să-ţi găseşti niciodată alinarea,
Inima ta se gândeşte la mine
Şi încă ceva mă leagă de tine.

Chiar dacă ştii c-a fost o greşeală,
Întotdeauna cel ce iubeşte nu înşeală,
Acum crezi că totul a fost o amăgire
Şi ai uitat demult ce-nseamnă cuvântul "iubire".

Uneori în noapte ţi se face silă,
Nu ştii ce e, dezamăgire, ură, milă,
Dar vrei să crezi că îţi va trece
Şi ce-ai făcut, încă te lasă rece.

Acum am găsit o nouă iubire,
Ce-a fost va rămâne doar o amintire,
Ai sfărâmat un suflet ş-acum îl doare,
Că amintirea niciodată nu moare.

poezie de Eugenia Calancea (29 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dispariţie

Îmi pare că te-ndepărtezi
Fiindcă te-ai plictisit
Şi că n-ai vrea să mă mai vezi
Cum m-am obişnuit.

Nu mă opun să te dezlegi
Nu ţine cont de mine
Pentru că vreau ca tu s-alegi
Ce-i bine pentru tine.

Cât de departe vei pleca
N-ai grijă, voi fi bine
Căci voi crea în mintea mea
O lume doar cu tine.

Şi-n lumea aceea voi zbura
Departe de ce-a fost
Real şi fals voi adora
Dând timpului alt rost.

Şi fiindcă nu vom mai vorbi
Şi asta e firesc
Un singur lucru vreau să ştii
Că încă te iubesc.

poezie de Cassia F, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E doar un vis...

Uneori viaţa îţi joacă feste,
Că ai vrea să alergi afară,
Dar în suflet ai numai visări de poveste
Şi timpul e anevoios că încă nu e vară.
În minte îţi vin gânduri când scrii,
Mai mult în tăcerea nopţii,
Dar te visez şi când ai vrea să vii,
Ştii e un vis, totul e la mana sorţii.
Când mă trezesc din vis,
Mai am uneori un gând fugar,
Să las din nou sufletul deschis,
Cu îngerul de noapte hoinar.
Zilele nu seamănă între ele,
Iar eu sunt naivă acum ca o fată,
Şi-mi vine dor de gândurile mele
Că e nepăsare în lumea asta toată.

poezie de Eugenia Calancea (1 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când

Când mi se face-n suflet dor
De cum erai şi nu mi-e bine,
Să ştii că-s vânt ce-ţi suflă nor
Să nu te picuri în suspine.

Când voi simţi singurătate,
Aşa cum mi-e de zi cu zi,
Să ştii că-s marea-n val de ape
Să-ţi scalde chip, să ştii, să ştii.

Când nu voi mai avea nici noapte,
Nici somn, că numai tu mi-eşti vis,
Să ştii susur îţi voi fi, şoapte
De-un înger, păzitor trimis.

Când n-or mai vrea să mă cunoască
Nici ultimii amici ce-aveam,
O lume-s eu; floarea din glastră
Din nou, parfum ce te-ndulceam.

Când mi-o fi rece-n plină vară
De atât pustiu, tropic nocturn,
Îţi voi sclipi-n inel, brăţară,
Diamant pur, din taciturn.

Când nu voi mai simţi văpaie,
Că-n minte nu-ţi voi fi făclie,
Să ştii că mă-mpletesc din paie
Să mă porţi bor de pălărie.

Când tot ce am îmi va fi lipsă,
C-oricum doar tu îmi eşti tot ce-aveam,
Voi fi iar soarele-n eclipsă
Ce ascuns te vream, te dogoream.

Când mă voi pierde-nspre azur
Sleit de dragul tău, când nu-i,
Să ştii că-s tot ce-i împrejur
Să poţi să calci, capul să-ţi pui.

Când va pica o stea pe cer,
Uşoară, doar cât să te-atingă,
Să ştii că-s eu, doar mesager
Ce-ar vrea... iubirea să nu-ţi stingă...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i om, fără dor

Ce cald şi bine-i lângă sobă, şi lemnul cum trosneşte!
Jar se face.
Dar gândurile nu-mi dau pace,
Spre tine se îndreaptă toate. Mă vrea? Mă place? Mă iubeşte?

Întreb, răspund, în mintea mea e zarvă. Aş vrea să fac curat,
Dar nu ştiu cum.
O să cer ajutor pe drum.
S-alung tot ce e de prisos. Ce bine-ar fi să pot. De nesperat!

Drumeţule, tu ştii cum e să-ţi fie dor? Şi să aştepţi cu ochii-n zare?
Nu ştii? Păcat.
M-ai fi ajutat.
Ba ştii şi tu? Cine de fapt dor n-are? Ăla nu-i om. E lumânare.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărămizi în suflet

Secretele au limba lor,
Pe limba mea stau amintiri,
Cu versuri ude de amor
Şi-un şut în....
Doar ca să ştii.
Părerile ne înconjoară,
Faptele stau în groapa lor,
Am ascuţit pietre de moară
Şi am primit... congelator.
Frumoasă-i viaţa dac-o crezi,
În fiecare clipă eşti un zeu.
Dar uite, roşiile-s verzi,
Alo, pardon, destinul meu!
Nu plânge!
Statistic, genii mor în fiecare zi,
Neuronii mei sunt prea timizi.
Când tu o să suspini poate ai să ştii,
Că sufletul nu are cărămizi!

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe

mă uit afară cum ninge
cum albul inundă o lume imundă
că numai ştii până unde
acum se întinde
frigul - ce-mi intră până la oase -
chiar timpul pare să fi oprit
în ceasul ce nu mai bate
iar clipele zac neputincioase
e totul încremenit
nici noaptea nu mai e noapte
doar geamul de la fereastră-a-nflorit
a în-flo-rit
şi tu eşti departe...
departe...

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştii

Mai ştii cum m-am îmbolnăvit de tine
din prima clipă, fără să gândesc?
Fereastra Raiului sunt pentru mine
ochii tăi dragi, în care m-oglindesc.

Tu ştii cât de frumos cântă tăcerea
la masa sfânt-a dorului din noi
şi cum ne vindecă toată durerea
când ne iubim în lacrime de ploi!

Şi ştii ce dulce ne e suferinţa
când viaţa ne desparte uneori,
când inima tânjeşte de dorinţa
ce umple infinitul de fiori!

Noi ştim că nimeni nu poate să fure
IUBIREA noastră ce e scrisă-n aştri,
că nime-n lume n-ar putea să-ndure
văpaia ei din ochii noştri-albaştri...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invocaţie către zeiţa Afrodita

Afrodita, fiica lui Zeus, vicleană
Tu din tronul tău scăpărând lumină,
Nu mă frânge în chinuri, te rog, stăpână
Nici în aleanuri.

Zeiţa: "Cine te supără?
Persuasiunea pe cine vrei să convingă?
În curând cea care fuge acum de tine te va urmări,
şi, dacă nu te iubeşte, te va iubi."

poezie de Sappho
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să ştii

Azi nu-i lumină pe pământ
Şi nici în fiinţa mea putere
Să sper că eşti, să simt că sunt
Dorită pentru-o mângâiere.

Azi e-ntuneric şi e trist
Şi inima-mi este pustie
Şi nu mai ştiu dacă exist,
Nu ştiu ce-a fost şi ce-o să fie.

Nu sper nimic, nu cred nimic;
Credinţa-i doar în Dumnezeu,
Curajul este tot mai mic,
Durerile le simt doar eu.

Aş vrea să nu ştii ce-i durerea,
Ce-i zbuciumul şi ce-i tristeţea
Aş vrea ca tu să ai puterea,
De a simţi ce-i frumuseţea.

Dar nu a celor trecătoare
Şi nu a celor ce le simţi
În clipe pline de-ncântare,
Când eşti minţit şi tu te minţi.

Aş vrea să ştii ce e iubirea
Ce-o port în suflet nepătată,
Aş vrea să ştii ce-i fericirea,
Ce-nseamnă dragostea curată.

poezie de Valeria Pintea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crez

Crez

Eu am gândit pe Dumnezeul Unic,
Fără de chip şi fără loc,
Am cunoscut războiul punic,
În Evul Mediu am trecut prin foc,
Am fost mereu un Celălalt, alături,
Iar viitorul l-am gândit precum
Un splendid răsărit în văluri
Peste deşertul Karakum,
Eu am crezut mai mult în mângâiere
şi mai puţin în ritualul fals,
cuvintele mi-am plâns în grea tăcere,
apoi s-au înălţat în pas de vals,
am văzut Glasul, drumul şi pustiul,
nimic nu-i mort, când ştii ce-nseamnă viul,
m-am înălţat să te privesc, miracol,
Iubire, veşnicul oracol.

BORIS MARIAN

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi te iubesc...

Nu mai cumpăr vise, vreau realitate
De atâtea falsuri m-am cam săturat.
Când iubesti dai tot nu doar jumatate,
Macii mei de dor, ieri s-au scuturat.

Voi lăsa în umbră şoapte de iubire,
Sau poeme scrise în tăceri ce ard.
O sa ţes speranţe din dezamăgire
Şi peste trecut construi-voi gard.

Nicio amintire nu va mai rămâne,
Arunc în uitare ce-a fost între noi
Gândului amar îi voi pune frâne
Ca să uit dezastrul aprigelor ploi.

Am să-ţi fiu otravă deşi te iubesc
Şi-o să te ucid dar nu ai să mori,
Nu, nu te blestem, nu mă înjosesc,
Dar pe cerul tău vor fi numai nori.

Ai uitat că roata, uneori se-'ntoarce,
Lacrimile tale vor geme de dor,
M-ai schimbat cu alta ca aşa îţi place
Dar sfârşitul tău nu va fi uşor...

Doar singurătatea va fi lângă tine,
Când va apărea clipa cea mai grea
Dar să ştii că vina, ţie-ţi aparţine
Şi să te salvezi nu vei mai putea!

poezie de Dorina Omota din Când tăcerile dor...
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lume gri

Bine, prea mult gri
E prea puţin
Tu vrei doar apă
Dar bei vin
Nimic nu-i veşnic!
Secundele nu au un preţ,
Mă pierd în părul tău prea creţ,
Să ştii că azi,
Lumea a mai pierdut o zi.
Lumininile nu le mai vezi,
Refuzi să crezi ochi prea verzi
Şi totuşi,
Inima nu are robinet.
Când visele nu mai au aripi
Eu te invit să decolăm,
O lume gri, necunoscută,
Să ştii, ne aşteaptă să zburăm!

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traducător de zâmbete

Sunt traducător autorizat de zâmbete,
Pot să îţi ştampilez fericirea
Dacă tu ai nevoie de lege...
Tribunalul îmi dă voie
Să te fac să uiţi de nevoi
Şi să-ţi aminteşti doar ochii mei.
Îţi pot da dobândă tuturor dorinţelor
Dacă tu crezi,
Că oamenii apar din dragoste!
Ştiu, tu vrei cerneală albastră,
Poate şi o croazieră.
Am cerut-o de nevastă,
Mai departe... carieră!
Fii doar tu în faţa mea,
Fără haine peste suflet!
Ştiu că vrei să-ţi dau ceva,
Plăteşte-mă cu un zâmbet...

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

a fost ultima postare pe această pagină
am obosit
m-am săturat să trăiesc în mizerie morală şi materială
m-am săturat să mor în fiecare zi
m-am săturat să trăiesc de pe o zi pe alta cu un salariu mizer
m-am săturat să nu am bani să pot tipări cărţile
m-am săturat să am numai obligaţii şi niciun drept
privesc în jur, privesc la oameni şi mă cutremur
ce a mai rămas
nimic de spus, nimic de făcut
şi lacrima este un cuvânt, spuneam într-un poem...
deci mă retrag
rămâneţi cu bine
această lume mă oboseşte
voi sterge în fiecare zi o lacrimă(un poem) de pe aceasta pagină
nu mai postez, nu mai comentez
mulţumesc...

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!