Darul

Nu te cunosc...
Şi n-am sa te cunosc vreodata
Dar m-am simtit inviorata
De versul lin ca un suspin
Pe care adeseori anin
Din ziua mea o clipa doar
Ca o petala in altar
Sfintita fiind
De gandul tau trimis in dar!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul

Nu te cunosc...
Şi nici n-am să te cunosc vreodată,
Dar m-am simţit înviorată,
De versul lin ca un suspin,
Pe care-adeseori anin
Din ziua mea, o clipă doar,
Ca o petală în altar,
Sfinţită fiind...
De gândul tău trimis în dar!

poezie de Doina Bonescu din Autoportret
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

două…

nu cunosc
orbirea
nici dacă închid ochii
nu cunosc spleen-ul
din degete mi-am făcut mitraliere
ţintind idealuri
chiar dacă
rareori – sau niciodată
ating
nu cunosc
neiubirea
de când am tensiune în artere
şi încă ceva în stern
neînţeles
nu cunosc liniştea
din ziua în care am aflat
că m-am născut
cu două umbre…

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vioara

Arunc sclipirile din stele
Pe câmpuri unde neguri cresc
Arunc din gândurile mele
Cuvinte care ard firesc

Si astfel fac din nopti lumina
Din strofe Biblii de altar
Si daruirea fiind deplina
Visez la fel ca si Icar

Am îndraznit, m-am inaltat
Si daca aripi am din ceara
N-am sa regret, am incercat
Sa fiu arcus la o vioara.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spinul

mi-am prins inima în spin
şi mă doare şi suspin
doar zăpada e de vină
l-a ascuns sub o vitrină

n-am ştiut să mă feresc
nu ştiu să negociez
las o lacrimă să cadă
martoră pe balustradă
unde-am lunecat pe gheaţă
într-o zi de dimineaţă

spinul meu hai şi vorbeşte
spune ceva şi-mi zâmbeşte
fă-mi din zi un sfânt altar
şi din noapte numai jar

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunosc, deşi mă tem

Cunosc dimensiunile Universului
Cel auster, dar şi blândul pripas
Cunosc culoarea plânsului
Dar şi ea bucuria cea fără de glas.
Cunosc infernul cel de pe redută
Şi agonia aripii ce-i frântă
Cunosc ea dragostea pierdută
Şi farmecul din lumea mută.
Cunosc candoarea fără de culoare
Ce-i amalgam de flori uscate
Cunosc ea vocea fără de paloare
Dar şi asprimea firii neînfricate.
Cunosc absorbţia de lumi ardente
Ce-şi retrăiesc amorul crud
Cunosc ea viaţa cea fără regrete
Dar şi amorul cel pierdut.
Cunosc, deşi mă tem că-i bine
Angoasele de la-nceput de timp
Cunosc el răul ce străbate-n tine
Dar am moneda mea de schimb.
Cunosc ce-i simbol de destine
Ce timpul îl ademeneşte apoi
Cunosc ce este-n tot şi chiar ce vine
El universul are-un vis cu noi.

poezie de Stelian Stancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiorul liric

Eu te cunosc, esti suparat
Si sincer spun ce rau imi pare
Tu cel frumos si adulat
Aduni in vers numai culoare

Femei nu-ncape indoiala
Cred, multe pragul ti-au trecut
Cand stele se aprind in seara
Batai de inimi se aud.

Acum imi esti asa departe
Si gandul meu razbate greu
Fiorul liric se desparte
La stanga tu, la dreapta eu

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeme şi eseuri

m-am detaşat de vorba ta
ce mă prinsese-n mreajă
nu mai vedem pe-altcineva
doar versul tău pe plajă

acum privesc cu ochi senini
cum se deschide cerul
şi-n valuri inspre mine curg
poeme şi eseuri

e primăvara mea din nou
cumva... se rătăcise
salvată fiind de un Orfeu
din barca lui Ulise.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ostilă

Îmi eşti ostilă, nu-nţeleg
Ce vant ti-abate drumul drept
În lungi rafale.

Trece o pasare in zbor
Spre cuibul ei cu pui si dor
In drum de seara.

Pe cer e liniste, senin
În suflet gandul mi-e suspin
La fel ca altadata.

În umbre care vin si trec
Tristetile mi le petrec
Cu vers din calimara.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În prag de primăvară

Uitată-n prag de primăvară,
De melosul unei iubiri...
Aştept să înflorească iară
Şi pentru mine trandafiri.

Tristeţea n-o las să se vadă,
Prea mândră sunt să recunosc.
În pas uşor, mergând pe stradă,
Zâmbesc celor ce mă cunosc.

Perdeaua iernii de zăpadă,
Mi s-a topit pe ochi demult.
Încremenită-o las să cadă,
În versul liric mă ascund.

poezie de Doina Bonescu din Punţi de cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ti-ai dorit?

Ti-ai dorit vreodata sa stii cum e sa atingi cerul?
Intinde mana, inchide ochii
Si gandul te va purta spre orizont.
Ti-ai dorit vreodata sa stii cum e sa inoti in stele?
Caci eu stiu, m-am inecat in ochii tai.
Ti-ai dorit vreodata sa stii de ce imi bate inima?
Nu e nevoie, caci stii deja.
Bate ca ai patruns tu in ea.

poezie de Silvia Martha Iordache
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-mi aparţine?

Şi pană la urmă.. ce-mi aparţine?!
Oare trecut, prezent sau viitor?!
Sau oare e al meu măcar?!
Nu ştiu.. dar nu-mi aparţin mie.
Să fie oare răsăritul? Dar..
Apusul nu mă ştie,
Nici clar de lună nu cunosc.
Dar oare.. ce-mi aparţine?
Iubirile, succesul?
Dar unde-mi sunt?
Căci nu le am.
Nici zâmbetul cel mai sfânt,
Nu-i al meu şi nu-l cunosc.
Dar al meu??? Al meu ce este?
E doar momentul?
Sau nu... e clipa.
E clipa să-mi trăiesc prezentul.

poezie de Cosmin-Emanuel Petraşc (28 octombrie 2022)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petraşc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoaştere

până să te cunosc, am iubit marea.
până să te cunosc, am iubit munţii.
până să te cunosc, am iubit cerul.
până să te cunosc, am iubit iubirea.
până să te cunosc, am iubit cunoaşterea.
te-am cunoscut şi tot ce am iubit a devenit TU.
tu, acest urlet din adâncul cel mai adânc al fiinţei mele.
te-am cunoscut şi de-atunci,
nu mă mai recunosc.

poezie de Nicu Alifantis din Scrisori nedesfăcute (1997)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulți mă cunosc după nume, dar viaţa mea o cunosc doar eu.

Lucian Haşa (24 mai 2021)
Adăugat de Lucian Haşa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii deprimaţi cred că se cunosc pe sine, dar poate că ei cunosc doar depresia.

citat din Mark Epstein
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fidelii cunosc doar latura trivială a iubirii, numai infidelii cunosc tragediile ei.

citat celebru din romanul Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

În căsnicie, când soţii se cunosc prea bine se iveşte plictiseala, când nu se cunosc suficient, intervine nepotrivirea de caracter. Prin urmare, cazurile fericite sunt acelea în care soţii se cunosc atât cât să nu se cunoască.

aforism de George Geafir din Strigătul tăcerii (2009)
Adăugat de Cristina Paula Cristescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frezie roşu aprins

Spune-mi cine te-a trimis
Al cui gând de primăvară
A venit cu tine-aseară?
-M-a trimis chiar fiica ta
Să te poată bucura....

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunosc veninul

Cunosc veninul viespilor de aur
Când au deliruri de grandoare-n laur.

distih de George Magheru
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

Pe ce Te-am cunoscut? Nu Te-am vazut
Si nu Te-am auzit; dar am stiut
Ca Tu erai Acela… N-am simtit
Nici falfairea hainei; neclintit
Era in casa totul si inecat
In bezna, cand deodata s-a miscat
Ceva, dar n-am stiut: in mine fu
Miscare, sau in juru-mi. Stiu ca Tu
Ai fost Acela. Nu, n-ai stralucit
In slava mare, nici nu Te-ai ivit
Sa-mi dai sa-ti pipai urmele de cuiu.
Dar Te-am simtit si n-as putea sa spuiu,
Cum ai venit si iarasi, cum Te-ai dus.
Simteam ca o putere de nespus
Ma-nvaluie, rapindu-mi suflul tot
Al vietii in varteju-i. Cum nu pot
Sa scriu, pe ce Te-am cunoscut? Orbit,
Tot sufletul imi tace ca un schit…
Pe ce cunosti ca-i zi, chiar de nu vezi,
Si stii ca-i noapte, chiar daca veghezi?
Putea-voi sa gasesc vreun de-al Tau,
Cand gandul, ametit, se pierde-n hau,
Si-n minte-abia de pot sa-l mai cuprind?
Ce punte pana la Tine voi sa-ntind,
Pe care Tu sa vii, senin in jos?
Eu te-am simtit asa de luminos
Ca n-am putut sa vad. O vreme-am stat
Cu ochii-nchisi ca moarta. Nemiscat
Ai stat si Tu in mine, undeva,
Si eu in Tine. Dragostea era
Aceasta neclintire? Nu mai stiu…
Dar mi se pare lumea un pustiu
Si ziua, intuneric nesfarsit,
De cand in noapte, Doamne, Te-am simtit,
Atat de-aproape. Dragostea era?
Stateam pierduta-n Tine, undeva,
Invaluita cald in Dumnezeu …
Si Tu erai in mine, Doamne-al meu!

poezie de Zorica Zlatcu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacii fără vânt sunt trişti

Nu cunosc unduirea
Şi freamătul frunzei.
Pământul fără nori e sterp,
Nu gustă ploaia!
Orele fără secunde sunt vide,
Nu cunosc şi nu văd clipa de miraj şi durere.
Eu fără tine,
Sunt doar o formă care există!
Prezenţa ta lângă mine,
Îmi umple sufletul de dragoste şi iubire,
Tu îmi dai viaţă!.
Te iubesc femeie!
Şi-mi eşti singura si ultima speranţă,
În scurta mea călătorie, prin viaţă!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!