Remember
Zâmbetul ți-aduce flăcările vii,
Chiar de te-am uitat într-un colț de basm;
M-ai uitat și tu, florile-or muri,
Amintiri mai fulgui; cioburi de fantasm!
Nu a fost să fie, îngere pierdut -
Stările iubirii poate le-ai uitat,
Crâncenele ofuri, toate le-am știut;
Nu ne vom pătrunde, s-au desperecheat...
Fructele sub brume s-au uscat demult,
Doar prin crizanteme se respiră încă,
Eu ți-am dat o stare, crezului exult,
Tu mi-ai dat suspinul, sus, pe-un colț de stâncă!!!
Vanele furiei se deschid în tâmplă -
Timpuri galopante răsucesc în trup;
Cauze pierdute un pumnal împlântă
În a lumii inimi, poftind iar la stup.
Voința zvâcnește, chiar de azi se pierd
Destine și nații în vitralii moarte;
Sfântă ispășire, încă te diesmerd
În al rațiunii regulilor sparte.
De mai crezi în genă, în cer de pastele
Ce s-au pripășit prin abstracte leacuri,
Vibrează-absolutul bântuind castele,
Dragostea plutește-o-n suferinde veacuri!!!
poezie de Aurel Petre (11 noiembrie 2018)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Remember
Zâmbetul ți-aduce flăcările vii,
Chiar de te-am uitat într-un colț de basm;
M-ai uitat și tu, florile-or muri,
Amintiri mai fulgui; cioburi de fantasm!
Nu a fost să fie, îngere pierdut
Stările iubirii poate le-ai uitat,
Nostalgii și ofuri, toate le-am știut;
Nu ne vom pătrunde, s-au desperecheat...
Fructele sub brume s-au uscat demult,
Doar prin crizanteme se respiră încă,
Eu ți-am dat o stare, crezului exult,
Tu mi-ai dat suspinul, sus, pe-un colț de stâncă!!!
*
Vanele furiei se deschid în tâmplă
Timpuri galopante răsucesc în trup;
Cauze pierdute un pumnal împlântă
În a lumii inimi, poftind iar la stup.
Voința zvâcnește, chiar de azi se pierd
Destine și nații în vitralii moarte;
Sfântă ispășire, încă te diesmerd
În al rațiunii regulilor sparte.
De mai crezi în genă, în cer de pastele
Ce s-au pripășit prin abstracte leacuri,
Vibrează-absolutul bântuind castele,
Dragostea plutește-o-n suferinde veacuri!!!
poezie de Aurel Petre (11 noiembrie 2018)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neuitarea
nu te-am uitat
m-am jucat exaltat
cu o altă femeie superbă dar nu te-am uitat
ochii ei s-au montat
definitiv în memoria mea (?!) dar nu te-am uitat
buzele ei speriate rosteau
mereu numele tău iar eu nu
te-am uitat
nu
e cazul să plângi:
nu
te-am uitat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu te-am uitat
Când primăvara ghioceii își mângâia,
Tu ai plecat și mi-ai lăsat iubirea ta,
Iar dorul tău n-a vrut să fie un simplu trecător,
Se-nvârte în jurul meu și-acum ocrotitor.
Nu te-am uitat iubirea mea, nu te-am uitat,
Că floarea dragostei pe suflet mi-ai brodat,
Nu ți-am uitat surâsul cald copilăresc,
Cel mai aud și-acum și încă îl mai iubesc.
Nu ți-am uitat buchetele de armonii,
Ce le sădeai mărinimos din zori de zi,
Eram doi tineri prea frumoși și fericiți,
Destinul vieții nemilos ne-a despărțit.
Dar nu-i nimic că-n suflet port icoana ta,
Ce nimeni n-o poate lua oricât ar vrea
Șio țin la pieptul meu ca pe-un sfânt talisman,
Cu care înving ușor în lumea orice dușman.
Că dragostea nu e lăsată orișicui,
Decât acelora cu suflet cald și bun
Și poate o dată timpul ne va reîntâlni,
Să-ți mulțumesc că viața tu mi-ai ocrotit.
cântec, versuri de Valeria Mahok (5 februarie 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu te-am uitat
Când primăvara ghioceii își mângâia,
Tu ai plecat și mi-ai lăsat iubirea ta,
Iar dorul tău n-a vrut să fie un simplu trecător,
Se-nvârte în jurul meu și-acum ocrotitor.
Nu te-am uitat iubirea mea, nu te-am uitat,
Că floarea dragostei pe suflet mi-ai brodat,
Nu ți-am uitat surâsul cald copilăresc,
Cel mai aud și-acum și încă îl mai iubesc.
Nu ți-am uitat buchetele de armonii,
Ce le sădeai mărinimos din zori de zi,
Eram doi tineri prea frumoși și fericiți,
Destinul vieții nemilos ne-a despărțit.
Dar nu-i nimic că-n suflet port icoana ta,
Ce nimeni n-o poate lua oricât ar vrea
Șio țin la pieptul meu ca pe-un Sfânt talisman,
Cu care înving ușor în lume orice dușman.
Că dragostea nu e lăsată orișicui,
Decât acelora cu suflet cald și bun
Și poate o dată timpul ne va reîntâlni,
Să-ți mulțumesc că viața tu mi-ai ocrotit.
poezie de Valeria Mahok (5 februarie 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
El nu mă știe...
Prin valuri de amintiri ce tot revin,
Am reușit cumva să înțeleg DE CE...
Atunci cânt țipete și urlete de vin,
Mă declanșau în bucurii... De ce?
Am fost lipsită de iubirea ta,
Atât de multă vreme, c-am uitat...
Din anii ce s-au scurs și viața grea,
Că m-ai iubit când nici n-am existat.
Cu cât tu peste mine vii ardent,
Cu-atât se înfiripă o iubire...
"De ce?" mă-ntreb abia acum, strident,
Când mă puteai avea cu o privire...
Pe notele de timp care s-au dus...
Prin rânduri care ți le-am dedicat doar ție,
Am înțeles DE CE nu mi-ai adus
Acea iubire ce mi-o păstrai doar mie.
El nu mă știe că eu am știut!
El nu cunoaște iubirea ce-o să vină...
Doar dragoste mi-a dat și am avut,
Acea iubire ce doream... divină!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
La vederea animalului
S-au bucurat cu toții la vederea
animalului
au aprins focuri și au dănțuit
și s-au bețivit toată noaptea
și nimeni nu s-a uitat mai îndeaproape
la uriașul animal
nimeni nu s-a uitat la ochii săi sticloși
și la dinții săi atât de albi
și la fruntea sa ușor lovită într-o margine
au răcnit acolo toată noaptea și s-au
destrăbălat și nu s-au uitat deloc
la cele două brațe subțiri și la coatele
însângerate și la genunchii însângerați
ei doar s-au bulucit sub steaua nemuritoare
au adus daruri și le-au presărat pe stânci
au răvăși cerul cu privirile lor
și la cele două aripi imense
nici o dată nu s-au uitat
poezie de Matei Vișniec din Orașul cu un singur locuitor (2004)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Tara lui Gufi" de Matei Vișniec este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar 
Zburând pe-un colț de viață prin iubire
De-atâta iubire albastră ce-ți port
Cerul a ales să-mi fie-aeroport.
M-am înălțat pe-un vis neînfruntat
De lipsa brațelor întinse spre zburat.
S-a răsucit fierbinte inima în mine,
Am scos-o sângerând în mii de rime.
Tu ai pus-o într-un pahar cu gheață
Să mi-o trăiești in fiecare dimineață.
Azi n-ai uitat, ai sărutat paharul,
Nesfârșirea a știut să-mpartă harul.
Inima bea, prin sărutul din tine,
Zburând pe-un colț de viață prin iubire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Tu n-ai uitat
Florile fără un nume,
Le-am adus în fața ta
Să uităm de tot de lume,
Să putem din nou zbura!
Zâmbetul tău fără semne
Îl privesc ca pe-un magnet,
Cânt cântece despre lemne
Dar n-am învățat să iert...
Băncile nu au atingeri,
Sufletele se separă,
Nu vreau cântece de îngeri
Vreau o altă prima oară!
Praful vine peste toate,
Inimile nu tresar,
Eu nu cred, a fost odată?
Gheață, umbre și trotuar...
Multe pagini s-au umplut
Cu versuri doar despre tine,
Niciodată nu mi-ai spus
C-am fost rău sau c-a fost bine.
Lacrimile nu îngheață
Dacă râzi neîncetat,
Cine ești tu?
Altă viață?
Tot ce-a fost
Tu n-ai uitat...
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naivitate
Am fost naiv... si-n fine
E spus la timp trecut
Ca te-am iubit pe tine
Si totul a durut.
Ma incredeam in vorba
Ce mi-o spuneai sagalnic
Ti-am ascultat si soapta-ti
Ce amagea amarnic!.
Era frumos odata
Pe cind eram noi doi;
Ce soarta blestemata
S-a ales din noi doi!.
Mi-ai spus pe-atunci iubire
Ca doar asa va fi
Ca viata-i o menire
Si nu un joc de inimi.
Mi-ai spus ca ma iubesti
Si va ramine-asa
Ca nu ma chinuiesti
Ranindu-mi dragostea.
Iti amintesti cuvinte?
Iti amintesti iubire?
Iluzii... juraminte!
Si vorbe de-mplinire!.
Azi au pierit cu toate
Azi s-au topit in ploi
Eu te-am iubit! Tu... poate
Tu ai uitat de noi!
poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Ramona Alexandrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât?
între tristeți și bucurii,
între noi doi prea cusurgii,
cât te-am dorit, cât m-ai dorit,
cât m-ai iubit, cât te-am iubit
și sus pe cer prin vântul alb,
prin nori albaștri, soare cald,
cât te-am privit, cât m-ai privit
cât m-ai gonit, cât te-am gonit
pe gânduri moarte, fără vise,
pe raza lunii prea aprinse,
cât te-am chemat, cât m-ai chemat,
cât m-ai uitat, cât te-am uitat
pe amintirile din noi,
se scaldă soare și noroi,
cât te-am durut, cât m-ai durut,
cât m-ai avut, cât te-am avut
pe noi albeața ne-a cupris,
în noi mai arde foc nestins,
cât te-am simțit, cât m-ai simțit,
cât m-ai jelit, cât te-am jelit
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-am uitat
Aseara Ano te-am visat,
Se facea ca eram doar noi,
Stateam intinsi, vorbind, in pat,
Si eu te ceream inapoi.
Iti tot cerseam o sarutare,
Si ma-mpingeai, spuneai ca nu,
Te-mbratisam, spuneai ca doare,
A fost un vis dar ai fost tu.
Putin romantic, chiar erotic,
Dar m-am trezit, chiar n-am noroc,
Am devenit un melancolic,
Si -ncerc s-adorm acum la loc.
Tii minte cand iti promiteam,
Ca te voi pretui mereu?
Chiar am fost sincer nu minteam,
Inca te simt in jurul meu.
Stii e ironic, nici n-ai fost,
Am fost doar eu, tu m-ai privit,
Desi n-ai fost a mea vreodata,
M-ai ascultat, nu m-ai ranit.
Am trecut si prin alte stari,
Am si fugit, si am zburat,
Peste pamanturi, peste mari,
Desi-s departe... n-am uitat!
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O sută
Era Crăciun, ne-am cunoscut
Și s-au unit două destine,
Ne-am întâlnit și ne-am plăcut,
Apoi ne-am cunoscut mai bine.
M-ai cucerit cu-acea privire,
Cu-acei ochi verzi ce îi ador,
M-ai sărutat fără oprire,
Cu-acele buze ce-mi fac dor.
M-ai vrăjit așa ușor,
Chiar m-ai prins nepregătit,
Parfumul tău amețitor,
Cuvinte dulci mi-a tot șoptit.
"E de rău" ar spune unii,
Alții-ar spune că e bine,
Dar n-ascult de glasul lumii,
În lumea mea, doar eu cu tine.
În piept tot bate, e arzător,
Cu tine-n gând încă adorm,
Încă simt acest fior,
Încă te iubesc enorm.
Și deși azi se-mplinesc o sută,
Să nu uităm că-i zi hazlie,
O zi de glume-ntreținută,
O zi ce-ți face viața vie.
Acum îți spun în încheiere
Că nu te mai doresc aici,
Că nu mai vreau să simt durere
Și-n viața mea să te implici.
Din mintea mea de tot te-am șters,
Sper să mă crezi, nu te-am iubit,
Și-nchei frumos c-un ultim vers:
Să nu mă crezi, te-am păcălit.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul ce ți l-am dat
Munții se văd din depărtări
Ca și sărutările ce ți le-am dat,
Totuși nu ai loc în viața ta
Și pentru dragostea mea.
De ce mereu mi te amintesc
Dacă tu nu crezi în mine?
De ce te-am iubit și te iubesc
Și tu nu mă iubești pe mine?
Sărutările ce ți le-am dat,
Într-un gol s-au așezat.
Sărutările ce mi le-ai dat,
Încă le mai port cu mine.
Te-am iubit atât, te mai iubesc
Și încă-mi amintesc de tine.
Tu te-ai măritat cu altul,
Pentru mine a rămas regretul,
Am rămas nefericit.
Te mai port mereu în suflet,
Chiar de tu nu m-ai iubit.
Enrique Antonio Sanchez Liranzo
(Republica Dominicană)
Traducere în limba româna, Ioan Friciu
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo, traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Caut un colț de lume
Caut cu îndârjire un colț uitat de lume,
Unde doar bucuria mai poate naviga,
Fără să riște glasul puternic să-i sugrume,
Tristeți ce au puterea în cor a o striga.
Și cred că birui-voi în lunga-mi căutare,
Să-mpac durerea vieții, cu bucuria ei,
În visele-mplinite-n câmpia-nfloritoare,
Sub ropotul feeric al florilor de tei.
Caut cu îndârjire un colț uitat de lume,
Unde iubirea-n tihnă să-și împletească drum,
Ce ocolind în taină și nori de plumb și brume,
Să-i ies cu dor în cale și pașii să-i îndrum.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu m-ai trădat, m-ai părăsit
Ai fost femeia veții mele,
Ai fost ca luceafărul între stele,
Dar tu m-ai trădat, m-ai părăsit
Și pe altul l-ai iubit.
Știe lumea toată
Că te-am iubit cu o dragoste curată,
Dar tu sufletul mi-ai rănit,
M-ai trădat, m-ai părăsit.
Dar n-am uitat niciodată
Clipa când te-am întâlnit,
Ți-am dăruit dragostea mea toată,
Dar tu m-ai trădat, m-ai părăsit.
Dar tu îmi spui acuma că nu ești vinovată
Și vrei să fim în doi ca altădată.
Dar eu nu te iubesc cum te-am iubit,
Căci dragostea mea pentru tine pe veci a murit!
poezie de Vladimir Potlog (28 martie 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Multivers
Într-una dintre lumile în care trăiesc, te iubesc,
În alta, dintr-un univers separat, te-am uitat,
În una din trecut, nici nu te-am cunoscut,
În toate celelalte, mă raportez la alte
Și alte iubiri, amăgiri, amintiri...
Fiecare poezie e un multivers
Din care multe versuri s-au tăiat și s-au șters.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am mai uitat...
Am mai uitat din când în când să trec
Prin universul ce te înconjoară,
Am tot uitat și astăzi iarăși plec
Și-i frig și ninge în a noastră vară.
Am mai uitat să-mi fii în amintire
Și încercând din când în când să vin
M-atinge clandestin a ta iubire
Și-n fiecare zi mai mor puțin.
Tot rătăcind prin dorul ce ne leagă
Doar am crezut că am și bucurii,
Și-am mai uitat să-ți spun că îmi ești dragă
Și nopțile ți-au devenit pustii.
Am mai uitat să-ți dăruiesc o floare
În lacrimi ți-am lăsat nuanțe gri,
Și-n inimă rămâne-un dor ce doare
Uitând să uit de tine-n orice zi.
Am mai uitat și poate-am fost departe
Gândind că în uitare îmi revin,
Cu inima rămasă jumătate
Am și uitat... să mai trăiesc puțin...
poezie de Daniel Leonard Moraru din Din suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate pânzele...
Te-am așteptat în colț, la florărie, te-am așteptat pe gard, la cimitir, te-am așteptat cu teamă, cu furie, cu zâmbete și-un fir de trandafir.
Te-am așteptat la prânz, la ceai, la cină, te-am așteptat la mall, la mic dejun, te-am așteptat o zi, un an-lumină, te-am așteptat de Paște, de Crăciun.
Te-am așteptat în gară la Sinaia, te-am așteptat la Pontul Euxin, te-am așteptat, cu toată hărmălaia, în liniște, la un pahar de vin.
Te-am așteptat pe muntele Găina, la Sighișoara și în Retezat, te-am așteptat când înverzea pădurea, când crengile de frunze au uitat.
Te-am așteptat prin peșteri și prin vreme, te-am așteptat la țărm de îndoieli, te-am așteptat cu toamna-n crizanteme, te-am așteptat cu iarna-n fulguieli.
Te-am așteptat din vară-n primăvară, din vârf de nas până la orizont, te-am așteptat ca raftul din cămară, ca indecisul, prețul cu discont.
Te-am așteptat cu toată așteptarea pe care-am fost setat să o accept, dar ai ales să nu trăiești, speranță, și nu mai are sens să te aștept.
poezie de Eduard Lupascu (6 aprilie 2021)
Adăugat de Eduard Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și...
Ai venit în crucea nopții să-mpărțim în doi tristețea,
Tulburat de gândul morții mi-ai lăsat un pumn de lacrimi,
Mi le-am așezat pe suflet și mi-a vindecat iubirea,
Tăinuind greșeli în tine, ai plecat orbit de patimi.
Când m-ai alungat din vise, m-ai dat Zeilor ofrandă
Ai uitat că-ntraga iarnă am fost poeziei sclavă;
Mi-ai rămas dulce povară, cântul tău să mă dezmiardă,
Nebunele-ți dorinți mi-au fost alinturi și otravă!
Azi m-a-mbătrânit oglinda și-am uitat de început,
Uite, apa ce o plâng e mai rece ca un drug,
Gata-s stropii de speranță, nu știu unde s-au pierdut,
Cât mă dori și ești aproape, pe sub umbra ta să fug!
Hai, privește-mă în suflet, să vezi cât sunt vinovată,
Și-am lăsat nerăsfoită cartea mea de rugăciuni,
Ai trimis pasărea morții, dorul să ți-l cânte-n poartă
Catedrala noastră convertită-i la minciuni!
poezie de Mariana Petrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aproape te-am uitat
Aproape te-am uitat. Nu mă mai bântui,
Doar ziua mai tresar la câte-un gând,
Doar noaptea mă mai tulbură cu cântu-i
O pasăre din ramul tremurând.
Aproape te-am uitat. Doar pe alee
Când trec, îngândurat și obosit,
Pe lângă lilieci sau azalee,
Încetinesc, o clipă, amețit.
Aproape te-am uitat. Doar câte-o carte
Când mai citesc, tresar la un cuvânt,
Privesc în gol, apoi o pun deoparte
Și născocesc un vers pe care-l cânt.
Aproape te-am uitat. Doar totdeauna
Când se arată-n geamul nemișcat,
Cu chipul ei de zână blândă, luna,
Surâd. În rest... aproape te-am uitat...
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!