La aniversarea scriitorului Mihail Sadoveanu

Spunea Bădia calm, discret:
"Venea o moară pe Siret",
Iar Slavici întrebă pe loc:
Era chiar "Moara cu noroc"?

madrigal de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu gândul la Mihail Sadoveanu

Zicea Bădia, calm, discret,
"Venea o moară pe Siret",
Iar Slavici întrebă pe loc:
"Era chiar Moara cu noroc?"

epigramă de Vasile Larco din În aşteptarea luminării
Adăugat de Vasile Larco
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moara cu noroc

nuvelă

• Citeşte online
• Descarcă/citeşte în format DOC (Microsoft Word)

Această lucrare este în domeniul public, deoarece drepturile de autor au expirat.

carte de Ioan Slavici
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Mihail Sadoveanu

Venea o moară pe Siret
Legănându-se pe-o coastă,
Şi-n ea un autor şiret
Măcina făină proastă!

epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţap ispăşitor

Pentru unele probleme
Care te-au făcut să tremuri,
Vina ori se dă pe vreme
Sau, discret, pe triste vremuri.

epigramă de Vasile Larco din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", Premiul III "Mircea Trifu" (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bolta rece

Avea şi Păstorel o "boală",
Festinul mult dorea să ţină:
El nu venea la masa goală,
Şi-o păstorea pe una plină.

epigramă de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nouă ne venea să intrăm în pământ, când zicea: "Măi domnule!"şi se uita urât la noi. Îmi aduc aminte ce zarvă a fost când, într-un rând, s-a zvonit că pe Domnu nostru are să-l mute într-o altă comună, peste Siret. Ne-am strâns sara toţi băieţii, am vorbit, unii plângeau, şi am luat o hotărâre mare, să ne ducem şi noi cu Domnu peste Siret. Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru; şi în pământul nostru l-au şi îngropat.

Mihail Sadoveanu în Domnu' Trandafir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noroc

Este ca o izbăvire
Fericita întâmplare,
Când în calea de ieşire
E portiţa de scăpare!

epigramă de Vasile Larco din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cultura de tutun

Îl îngrijeşti din zori în seara,
Dar de-un proverb să-ţi aminteşti:
Pe cel ce tu nu laşi să moară,
N-o să te lase să trăieşti!

epigramă de Vasile Larco din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea e cu susu-n jos

Un prieten când trăgea să moară
Spunea că lumea e cu susu-n jos,
C-ar fi mai bine bunăoară
Să moară omul... puţin mai sănătos.

epigramă de Vasile Iuşan din Am cap de neamţ, nu de chibrit! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moară nimeni nu venea să moară ci să aducă prinos din pâinea vieţi.

citat din David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În rezerva aia

de spital erau numai ei doi
îi spunea glume şi bătrânul
nu râdea în noaptea aceea
aştepta să moară şi încă murea
de la cancerul ăla de colon
nu era nici acasă şi asta îl făcea
să plângă cu gura închisă
i-a spus gluma care niciodată
nu dădea greş şi el nu făcea
nici un efort să râdă
a trecut la altă glumă
însă bătrânul continuă să moară
credea că râsul te vindecă de cancer
făcea multe glume prin oraş bătrânul
deşi era slăbit de la citostatice
i-a spus altă glumă cu musca
în ciorbă, însă bătrânul continua
să moară fără să râdă în salonul acela
odată spunea bancuri celorlalţi
el le ştia pe toate şi a început să le zică
însă bătrânul continua să moară
mâncat din interior de cancer
prietenii l-au sunat pe telefonul mobil
nu putea să le mai răspundă
a încercat altă glumă de mare succes
dar bătrânul continua să moară

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În loc să dea apă la moară, au dat cu moara pe apă.

antimetabolă aforistică de David Boia (7 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui epigramist

Tolba goală de-o mai ai,
Cu săgeţi amice-ncarc-o.
De nu poţi, nu va fi bai:
O să te ajute Larco!

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moara părăsită

Jgheab din lemn uscat de moară
Numai vântul te coboară
Şi din când în când vreo ploaie
Adunată în şiroaie.

Piatră seacă ne-nvârtită
Zaci în moara părăsită
Peste-un veac, mai ştiu şi eu
Vei fi piesă de muzeu.

Lemn şi piatră ţărănească
Dumnezeu vă odihnească!

poezie de Mihail Mataringa din Din cartea "Singur în Atlantic", Ed. Muntenia, 2008
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degeaba spunea că nu el i-a făcut, ci Dumnezeu i-a rânduit, că oamenii aşa ceva nu vor să înţeleagă.

Ioan Slavici în Spaima zmeilor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maimuţa

Nemaiputându-se abţine,
A coborât din vârf de pom
Şi s-a trezit că-i om de bine,
Chiar înainte de-a fi om!

epigramă de Vasile Larco din Păcatul omenesc (1997)
Adăugat de Vasile Larco
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mult noroc să ai, fata mea, căci tu ţi-ai păzit credinţa.

Ioan Slavici în Ileana cea şireată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moara viselor

La moara părăsită de pe râu,
Mai vine un bătrân cu o desagă
Ce poartă-n ea nu boabele de grâu,
Ci petice-adunate-o viaţă-ntreagă.

Doar el mai vine, ultimul morar
Din vremea-n care pumnul de făină
Se drămuia în traiul prea amar
Al celor ce pământului se-nchină.

Nu merge moara: pietrele s-au ros,
Îmbătrânite-n anii de rotire
Din care el, bărbat pe-atunci vânjos,
Îşi aminteşte marea lui iubire.

Nici roata nu mai merge. S-a oprit
Atunci când ea s-a dus în altă lume
Purtând în pântec fructul mult dorit
Ce-a căpătat doar printre îngeri nume.

Mai vine. Rar. Nu-i trebuie nimic
Din tot ce-a mai rămas în vechea moară;
El vrea, din amintiri, măcar un pic,
Un strop din visul său de-odinioară.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zodia Fecioarei

Fecioara e, ca-n primăvară,
Plăpândul ghiocel sfios,
Aşteaptă-ntruna să apară
Pe calul alb chiar Făt Frumos.

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zodia Balanţei

Ea, Balanţa, nici o vină
N-are dac-o iei în mare,
Chiar când talerul înclină
Către partea celui tare.

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!