Toamna mea

Toamna mea nu o descriu
dintr-o cămară burduşită,
ci de pe câmpul pustiit de roade,
în bătăi de vânturi aspre
Răvăşite turbioane de amăgiri
– răsturnate piramide
dintr-o geometrie nătângă
a efemerităţii –
Deşi-mi doresc, inutil,
să stau încă o vreme pe haturi,
ştiu ce va urma,
nuanţele vor fi înghiţite
de albul nămeţilor
ultimei zăpezi

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Sinaia se organizează "Cupa ultimei zăpezi". Au prioritate la înscriere cei cu poliţe de asigurare pe viaţă.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpuri

E-nnorat şi încă vânturi aspre bat,
Între iarnă-primăvară-i un război;
Nu se potolesc, e aprig tărăboi,
Plânge câmpul ce-i de zloată îmbibat.

Se opreşte al zăpezilor năboi
Aripile,, babelor" mortal se zbat,
Soarele de-acum stăpân e peste hat
Şi-n grădini va râde floarea de şiboi.

Va veni o vară caldă şi cu ploi,
Iar pământul va-ncepe să rodească,
Dar feriţi să fim de ucigaş puhoi,
Ape-nvolburate nu mai crească.

Frunza-i ruginită, toamna e în toi,
Mustul strămoşesc se tulbură-n butoi!

sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă cheamă câmpul

Mă cheamă câmpul,
cuvintele ard în cormană,
stelele sar pe obadă,
ca din trecerea mea pe un dig...
Mă cheamă câmpul,
pe coala albă de zăpadă,
dar bat vânturi
din patru anotimpuri,
în etuva memoriei!
Sămânţa fulgeră în traistă
şi cu degetele resfirate,
dau să semăn
rodul bogat în primăvara ploioasă,
Mă cheamă câmpul
şi trebuie să semăn cuvinte...

poezie de Constantin Păun din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din beţia succesului te trezeşte mahmureala efemerităţii sale.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regula de aur a oratoriei: a face dintr-o conferinţă o confesiune.

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna în decor
sub albul
primei zăpezi
aşteptând primăvara
conturul frunzei

gogyohka de Lucia Cezara Plătică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem acuzator

Încă e o vreme absurdă
Cu banul poţi face ce vrei,
Să-l risipeşti la femei,
Încă e o vreme absurdă,

Încă se dispută războaie,
Românul la asalt e bun,
La bancă a mai dat un tun,
Încă se dispută războaie,

Încă malaxează show-biz-ul,
În calde paturi, portofele reci,
Nouăzeci-şaizeci-nouăzeci,
Încă malaxează show-biz-ul,

Încă-s miliardari şi paúperi,
Ghiftuială şi foamete încă,
Mahalaua râvneşte la şuncă,
Încă-s miliardari şi paúperi,

Încă a pielii culoare contează,
O, Leopold Sedar Senghor,
Pe Loire, în castel, nu-i uşor,
Încă a pielii culoare contează,

Încă e-o vreme absurdă,
Cu drujbe pădurea se taie,
Şi năvălesc diluvii, puhoaie,
Încă e-o vreme absurdă.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Radu Cârneci
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La infinit se împart doar clipele născute moarte

înainte ca cineva să găsească pătratul ipotenuzei
pe nil trecea un crocodil
fără niciun trilu lilu
cu mult înaintea reţelelor de socializare
când încă mai creştea sub piramide timpul
aşa ca o banalitate ocupată cu diverse minuni

aproape inutil
din şapte-n şapte număram duminicile
doar s-or întoarce păsările de foc la cuib
să pună de-un univers sub pene
cum fac uneori dumnezeii înainte de a inventa raiuri

între timp nilul se ocupă de agricultură
iar faraonii joacă la două capete nemurirea
ca într-o căutare absurdă de pokemoni
şi nu pot să nu mă întreb
dacă păsările măiastre ştiu a glăsui
precum privighetorile
sau doar se străduiesc să nu moară
înainte de a se naşte dintr-o piatră
prin daltă

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veninul acesta a fost extras dintr-o abundentă propaglandă.

calambur de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a ales cu o contuzie dintr-o confuzie, n-am altă concluzie.

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

artist

Artistul este un receptacul pentru emoţii care vin de peste tot: din cer, din pământ, dintr-o bucăţică de hârtie, dintr-o formă trecătoare, dintr-o pânză de păianjen.

definiţie celebră de Pablo Picasso
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantă de lumină dintr-o reclamă: sunt fan Fanta, fantasma fântânii fantasmagorice.

calambur de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

L-a omorât fără să premediteze: făcea parte dintr-o reţea de crimă dezorganizată.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce greu să fii un om obişnuit, renunţând la resemnarea dintr-o carieră şi la entuziasmul unui stadion.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incipienţă

Sub salcia încă neînfrunzită
stau fără a căuta umbră.
este atât de primăvară,
încât pe fundul râului
se aud peştii strănutând.

dintr-o cioară cârâie un plop,
dintr-o vrabie un cireş visează muguri,
într-o opincă se zbate un trecut,
într-un strigăt locuieşte un surd,
în culori domneşte cenuşiul.

şi enumerarea poate continua,
dar vine femeia şi mă ia,
amintindu-mi că ea, şi numai ea,
nu m-a izgonit din rai
ca să-mi fie bine pe pământ.

poezie de Vasile Ionac
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Convingere de amant: Gustă, draga mea, dintr-o cafea tare, că te vei fi săturat şi tu de-atâta surogat.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am demonstrat că sunt o femeie puternică: am ales pe cel de-al doilea meu soţ dintr-o pură slăbiciune.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuanţele îl astenizează: adoră fanfara!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şobolanul şi caşcavalul

Un şobolan, ce fără frică, de ani de zile s-a-nfruptat
Şi s-a-grăşat peste măsură, furând pe rupte de la stat,
Acumulând peste hotare castele, conturi dolofane,
În care stau înghesuite cu sutele de milioane,
Vazu cum şade nepăzită într-o cămară, o bucată,
De cascaval, îmbietoare, cu un miros ce te îmbată.
Probabil, dintr-o întâmplare, că paznicul, un nea Caisă
Plecând probabil la plimbare lăsase uşa larg deschisă.
-Ia stai măi frate că e rostul să dau o nouă lovitură
Că n-am mai pus de multă vreme un strop de caşcaval în gură,
Deşi am grâne în cămară, şi-am strîns averi spectaculoase,
Am iaht o vilă cu piscină şi-n capitală şapte case,
De cascaval acum am poftă, de apă mi-este plină gura,
Chiar dacă simt că de aseară mă arde în stomac friptura!
Cum caşcavalu-i luase ochii fiind pe masă, la vedere,
Păşi tiptil cu sacu-n spate în zăbrelita încăpere,
Dar când pe pradă puse mâna şi-a pus guzganul pofta-n cui,
Că se închise la capcană, cu zgomot, uşa-n urma lui!

Morala

Când rozătoarele-s lovite de-al lăcomiei handicap
În doză mare, caşcavalul, le poate da dureri de cap!

fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mult îl invidiez pe fotbalist; dintr-o primă obişnuită de meci de-a sa eu mi-aş tipări o carte!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!