
Cântec pierdut
în ochii tăi s-au înecat corăbii.
pirații au urcat la cer... povești!
în ochii tăi, ca într-un cuib de vrăbii
plânge sageacul casei părintești!
în ochii tăi e toamna la extremă,
cu stele-aruncă-n tot ce e lumesc.
în ochii tăi, boboci de crizantemă
de-a stânga și de-a dreapta înfloresc.
în ochii tăi pierduți sunt trecătorii.
cătând pentru tristețe panaceu,
imaculată - fiică a ninsorii,
în ochii tăi mă pierd ades' și eu.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Deschide ochii larg
Deschide ochii larg, corăbii se scufundă,
Din viața asta fadă mai trece o secundă,
Pe treptele mirării coboară o himeră,
Rămâne, în adâncuri, de-a pururi prizonieră.
Deschide ochii larg, e liniște pe mare,
Doar valuri rătăcite se zbat cu disperare,
Să nu le-nghită calmul umilei consternări,
Când ochii mei albaștri sunt ale tale zări.
Deschide ochii larg, privirea să-ți ajungă
La zări de veșnicie - nu este cale lungă -
Și roagă-te la cer să plouă cu memorii,
Pe care să le-adune în versuri autorii.
poezie de Ionuț Caragea din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuț Caragea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi iubito
Ochii tăi iubito sunt ca marea
Când este liniștită și curată.
Ochii tăi iubito e ca luna când răsare,
Parcă e un chip frumos de fată.
Ochii tăi iubito sunt ca vântul
Când se plimbă liniștit printre copaci.
Ochii tăi iubito sunt ca o grădină,
În care au înflorit mii de maci.
Mi-i dor de ochii tăi iubito.
Și dacă nu-i văd macar pe o clipă,
Sufletul Îmi plânge în mine
Și în jurul meu totul se risipă.
poezie de Vladimir Potlog (2 aprilie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ești copac
pe drumul meu
sunt multe drumuri
în stânga buruieni
în dreapta buruieni
la a treia răscruce
un afin se-nfige
cu rădăcina în iad
băltoaca îl hrănește
până la sevă
otrava rostirilor de prunci
cu un mugur de crin în torace
îi dau ocol
îl adulmec
până sângerează ochii mei
ochii tăi
ochii ochilor mei
ochii ochilor tuturor
mă-ndeamnă la culcuș
de frunze reci
eu mârâi
și trec mai departe
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii tăi
Caldă lumină
ochii tăi răspândesc
culori în aer
înfloresc
când în zări
ei privesc
iubire dăruiesc
de ochii tăi zâmbesc
mă scald în ei,
plutesc
și dacă-i întâlnesc
tresar, mă-nbolnăvesc
iar când mă rătăcesc
în ei mă regăsesc
de ochii tăi
zâmbesc
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii presupusei devorări
Ochii mei sunt desenați
Pe degetul tău arătător,
Cuiul lui Pepelea
A scrijelit pedepsele tainei
Dispersând orbirea cuvintelor.
Sângele albește promisiuni jurate,
Pașii pierduți în iertare
Pansează ochii plecați
În libertatea supusă încercărilor.
Blestemați,
Ochii devin jertfa
Propriei devorări!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
Dacă tu
Tu poți să vezi ochii mei
Nu, nu. Ochii ei sunt
Nu, nu. Ochii
Ochii tăi
Da, da. Ochii tăi.
poezie de Mihaela Cătană (31 octombrie 2002)
Adăugat de Mihaela Cătană

Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de roză și de tei
Parfum de roză și de tei,
Flori de cais sunt ochii tăi...
Te poartă albii porumbei
În ochii mei, în ochii mei...
Ți-aș dărui, dar tu nu vrei,
Dulci clinchete de clopoței,
Parfum de roze și de tei
Flori de cais sunt ochii tăi.
E vis și ambră-n ochii mei
Și liliac pentru acei
Ce în apusuri s-au născut
De la-nceput...
Parfum de roze și de tei,
Eu te-am avut.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de roză și de tei
Parfum de roză și de tei,
Flori de cais sunt ochii tăi...
Te poartă albii porumbei
În ochii mei, în ochii mei...
Ți-aș dărui, dar tu nu vrei,
Dulci clinchete de clopoței,
Parfum de roze și de tei
Flori de cais sunt ochii tăi.
E vis și ambră-n ochii mei
Și liliac pentru acei
Ce în apusuri s-au născut
De la-nceput...
Parfum de roze și de tei,
Eu te-am avut.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii tăi
Ochii tăi cuprind în brațe
Trupul dulce și firav,
Îl sărută-n dezmierdare,
Iar el tremură cu drag.
Ochii tăi sunt verzi
Ca iarba și smaraldul
La un loc,
Când îi pierzi pe buze
Roua îi absoarbe,
Le dă foc.
Ochii tăi mă fură
Noaptea și chiar
Luna le dă drept,
Se ascund pe cer
Și steaua le zâmbește,
Eu îi cred.
Ochii tăi, ce fericire!
Văd o fată și sunt eu,
Fără ei în nemurire
N-aș fi eu.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii
Ochii sunt ciudați, bizari, comori.
Tentanți, ademenitori.
Ascund povești, secrete, văd adevăruri
Și erori.
Ei sunt enigme, paradoxuri, desfătări.
Ne privim, și nu știm cine suntem.
E un zâmbet ce ne leagă, pe veci. Simțim fiori.
Ei ne lasă să înțelegem:
Că totul e etern, dar trecător.
Azi ochii mei te văd la fel de sfânta,
De astăzi sunt o umbră
De acum, toți ochii
Mă înspăimântă.
Ei sunt hipnotici. Ascund puteri...
Ochii sunt ciudați, bizari, comori
Ei sunt creati de zei nemuritori..
poezie de Iustinian Cruceanu
Adăugat de Iustinian Cruceanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nuante de verde
Ochii ei verzi, plini de stralucire, sunt raza de lumina pe chipu-ti trist
Ochii ei verzi, la nesfarsit sa-i privesti
Ochii ei verzi, plini de taina si mister
Iti vor voRbi cu soapte inocente
Ochii ei verzi, sunt ca si-o oglinda pentru el
... si, ce poate fi mai frumos decat chipul lui, reflectat in ochii ei verzi?!
poezie de Raluca Alexandra Pasăre
Adăugat de Raluca Alexandra Pasăre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toc
ochii din perete
ochii din tavan
ochii din iarbă
ochii
ochii din hârtie
ochii din cuvânt
ochii din poezie
ochii
ochii din sticlă
ochii din roșu
ochii din pahar
ochii
mă dezbrac și alerg
în mijlocul mării unde
nimeni nu dă doi bani pe singurătate
poezia nu mai e
doar apă
liniște
tu
pe suprafața apei
ochii
o mare de globi oculari
înot prin ochi de orbi
se face întuneric
apa moale ca o basma de englezoaică sofisticată
singurătatea nu dă doi bani pe tine
fața mea
un desen cu ochii albi
cerul aruncă ochi de înger peste ochi de orb
vezi?
sunt doar abstractul acestei foi
pe care scriu un vis de noapte
ochii din perete, din tavan, din iarbă, din hârtie, din cuvânt, din poezie, din sticlă, din roșu, din pahar, ochii
mă privesc și... nu dau doi bani pe singurătate
viață strânsă în cămașa de forță a pielii
orbitor e doar soarele
ce ne încălzește nebunia în ibricul lui dumnezeu
o
c
h
i
i
m e i
e
ș
tu
i
poezie de Erika Bloj
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii
Ochii mei azi sunt senini
Au în ei privire blândă.
Cred și văd iar în minuni
Și sunt plini de voie bună.
Ochii mei au plâns destul
Lacrimi multe au vărsat.
Din iubire neîmplinită
Și de dor ei au oftat.
Ochii au crezut unul în altul
Și am ales să fim noi doi.
Să ne unim inimile noastre
Să bată pentru amândoi.
poezie de Eugenia Calancea (12 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânge toamna
Plânge toamna cu frunze ruginii,
Peste ochii tăi iubito și peste câmpii.
Plânge toamna peste meleagul nostru sfânt,
Peste iarba care se ascunde în pământ.
Plânge cum plânge o mamă după copiii săi.
Toamna plânge peste copacii goi de pe alei.
Iubito dacă vrei pot să rog toamna,
Să numai plângă peste ochii tăi.
poezie de Vladimir Potlog (2 noiembrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-s ochii fulgi
Mi-s ochii fulgi, și sufletul mi-i cerne
Peste dureri din răni ce-s efemere
Și gândurile mi se-ncing în zări himere
Mi-s ochii stinși de lacrimi și tăcere.
Mi-s ochii fulgi, și gândul mi-i așterne
Peste dorințe ce se-nchid în stele
Și lacrimile mi se scurg pe vreme
Mi-s ochii stinși de-a inimii durere.
Mi-s ochii fulgi, și visul mi-i topește
Cu apa mărilor ce vine să mă-nnece
Și amintirile-mi se țes ca o poveste
Mi-s ochii prinși în iarna fără veste.
Mi-s ochii fulgi, și sufletul mi-i fulg
Și iarna peste crânguri mi-l așterne
Eu sorb din nostalgia viselor eterne
Mi-s ochii fulgi și sufletul mi-i cerne...
poezie de Alexandrina Vlas din Când universul cade
Adăugat de aliona vlas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Micuța mea cu ochii mari
Micuța mea, cu ochii mari, cu ochii mari... strălucitori,
Sublima mea, din visuri calde, ți-s ochii două ghicitori.
Privirea ta mă-nnebunește... și mă îndeamnă la iubire,
Micuța mea, vreau ochii tăi... și-n răsărit, și-n asfințire.
Micuța mea, cu ochii mari, cu ochii mari... scânteietori,
Magia mea din basmul viu... ți-s ochii cerul cu doi sori.
Privind, la tine,-nnebunesc și mă-nfior plin de dorință,
Micuța mea, de ochii tăi, îmi pierd întreaga chibzuință.
Micuța mea, cu ochii blânzi, cu ochii blânzi... și lucitori,
Îmi dezvelești uitate simțuri și rătăcesc cu capu-n nori.
Privirea ta mi-aprinde viața, iubirea ta e-al meu păcat,
Micuța mea, vreau ochii tăi, să lumineze-al meu ducat.
Micuța mea, cu ochi duioși, cu ochi duioși... și sclipitori,
Iubita mea cu chip de înger, amurgul dulce și dulci zori!
Privind la tine, mă topesc, amorul meu... târziu și mare,
Micuța mea, vreau ochii tăi... să ți-i iubesc fără-ncetare.
Privind la tine,-nnebunesc și mă-nfior... plin de dorință,
Micuța mea, de ochii tăi... îmi pierd întreaga chibzuință.
poezie de Ion Apostu (2 decembrie 2016)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă stingi în ochii tăi
Mă stingi în ochii tăi
bulgăr de iubire
rostogolit sub pașii
pe care au nins
cuvintele ce nu s-au spus
te rostogoleai
lacrimă albastră
sub pleoape te cuibăreai
în ochii mei ca într-o ciutură
sorbeam și mă îmbătam
până dimineața
simt cum mă stingi în ochii tăi
chiar dacă lumânarea
pâlpâie încă
mă stingi în ochii tăi
lumina stinsă
își va risipi cenușa
nu va mai fi timp
nici o mână
să o adune în urnă.
poezie de Ioan Barb
Adăugat de Genovica Manta

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi
Când se lasă roua, de cu zori
Și-altă zi senină se-ntrevede,
Ochii tăi răsar ca două flori
Într-un colț de iarbă veșnic verde.
Dacă vântul suflă la amiază
Aducând toți norii mai aproape,
Ochii tăi înlăcrimați veghează
Peste munți, păduri și peste ape.
Când pământul stă o clipă-n loc
Și se-aude zvon de bucurie,
Ochii tăi, ca frunzele de soc
Se lipesc de brațe numai mie.
Iar spre seară, când în albu-i var
Blând spoiește luna toți pereții,
Ochii tăi - două grămezi de jar -
Vor s-aprindă zorii dimineții.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii
Când ochii mei
Se întâlnesc cu ochii tăi,
Se luminează zările,
Se purifică apele
Și pornesc lacrimile
Fericirii spre infinit.
Când ochii mei
Se întâlnesc cu ochii tăi,
Dezlănțuim unirea
Cerului cu viața
Și noi ne transformăm în
Lumina divină,
Ruptă din tine, Soare,
Care distruge ura din Război!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi uitați
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Să mă pierd în adâncimea
Onglizii tale sufletești.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Să tânjesc dup-o privire
Ce infinită mi-o doresc.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
În albastrul lor sublim
Să mă pierd ca-n labirint.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Lumea-ntreagă să se oprească,
Doar ca eu să-i proslăvesc.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Ochii tăi să mi se pară,
Casă sufletului meu.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Să te urc pe-un piedestal,
Și să nu te mai urnesc.
Dar mai trist când vine vremea,
Și ochii nu se mai întâlnesc.
Și ai vrea să simți durerea,
Doar o dată să-i mai vezi.
Să te îneci din nou în ei,
Să-ți spună din nou povești,
Să-ți creezi din nou iluzii,
Că în conștiința lor, trăiești.
Dar pleoape grele îi ascund,
Trecut-a timpul peste noi,
Aproape am uitat albastrul
Ce l-am idolatrizat demult.
poezie de Mihaela Ciuhoreanu
Adăugat de Mihaela Ciuhoreanu

Comentează! | Votează! | Copiază!