În ţara numită România
a pierit democraţia.
Dictatura e stăpână
pe-întreaga glie română.

catren de Dumitru Delcă (2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ţara numită România

Oameni buni şi lume bună,
România ne e mumă.
România noastră Mare,
cu Dunăre, Carpaţi şi mare.
România legendară
cu români de viţă rară.
România dodoloaţă
unde toţi am primit viaţă.
Am stat de strajă la hotară
şi-am apărat această ţară.
Aici ne e ţara şi neamul.
Aici ne e râul şi ramul.
Aici viaţa nu-i amară.
De ce să plecăm afară?
Când cei aleşi să cârmuiască
închină ţara românească
marilor puteri din lume,
se leapădă de al său nume.
Hai să dăm mână cu mână
cei cu naţie română!
Să readucem în ţară
iar, frumoasa primăvară.
Aici am fost şi vom rămâne
stăpâni pe ape şi pe grâne.
Vom trăi şi vom lucra moşia
aici, în ţara numită ROMÂNIA

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

România dodoloaţă

La 1877,
România a ieşit din noapte.
A învins oastea păgână
Şi-a rămas pe veci stăpână,
Pe-ntreaga glie română.

Grija singură îşi poartă.
Numai depinde de Poartă.
A împlinit un ideal
La Alba Iulia-n Ardeal.

Munteanul şi moldoveanul
Şi-au dat mâna cu Ardealul.
Azi, în şcoli, copiii-nvaţă
România dodoloaţă.

România noastră Mare,
De la Dunăre la mare.
Cu Dobrogea, Bucovina,
Din Tisa la Ucraina.

Pe toată glia străbună
E viţa noastră, română.
În veci de veci să dăinuiască,
Să nu se mai risipească!

poezie de Dumitru Delcă (10 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara numită România

Unde Dunărea aleargă
să-întâlnească marea,
Către lunea-întreagă
se deschide zarea.

În lumina zării
îşi aşterne glia,
Ţara mea de glorii
numită România.

De soare luminată,
cu aur poleită,
Pe români îi poartă
în lumea nesfârşită.

Din vremuri îndepărtate
purtăm cu noi mândria,
De a trăi frate cu frate,
aici, în România.

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să curgă limpezi izvoare

Noi, cei cu unirea în cuget
mai avem un singur dor:
"Să nu se risipească ţara",
"să nu piară-acest popor".
Să dăm iar mână cu mână,
să păstrăm glia română.
Să nu lăsăm hidra păgână
să vină peste noi stăpână.
Uniţi în cuget şi simţiri
peste Carpaţi vom dăinui.
Voi, cei plecaţi printre străini,
reveniţi la rădăcini!
Să apărăm ţara străbună,
să curgă Dunărea bătrână.
Ţara să fie curată
de bunul Dumnezeu lăsată.
Scurgă limpezi izvoare
aici, în România Mare.

poezie de Dumitru Delcă (28 ianuarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

România nu mai este...

Mă doare sufletul când văd
că-n România e prăpăd.
Că-n frumoasa noastră ţară
viaţa e tot mai amară.
Că România nu mai este
Fata Morgana din poveste.
Nu mai este,
"ţara mea de glorii"
şi nici "ţara mea de vis".
Ducem bătălii fără victorii
şi crunta sărăcie ne-a învins.

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Restauraţie

Suntem liberi, e-adevărat,
dar regretăm dictatura,
aplaudăm iar statul în stat
şi-ntrecem, adesea, măsura.
Suntem liberi, e-adevărat,
dar regretăm dictatura...

Suntem liberi, e-adevărat,
dar câtă nostalgie ne-ncearcă,
deşi libertatea enorm ne-a costat,
vai, democraţia noastră e bearcă.
În sânge ne stă partitura,
suntem liberi, e-adevărat,
dar regretăm dictatura...

Suntem liberi, e-adevărat,
dar regretăm dictatura,
de-a pururi, aşa ne-a fost dat,
să iubim, Doamne, nomenklatura,
Suntem liberi, e-adevărat,
dar regretăm dictatura!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâi martie

Azi, arhanghelul luminii
A coborât peste ţară.
A vestit pe toţi românii
Că iar este primăvară.

Că văzduhul e deschis
Zborului spre înălţimi.
Să ne plimbăm e permis
Prin parcuri şi prin grădini.

Copacii au înverzit,
Florile au înflorit,
Soarele ne încălzeşte,
Natura se primeneşte.

Lumina este stăpână,
Zarea e de necuprins.
Peste ţara mea română
Primăvara a învins.

poezie de Dumitru Delcă (1 martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ale vieţii

De curând haina zăpezii
A îmbrăcat România...
Vine dictatura străzii
Să-ngheţe democraţia.

epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi, români (poezie manifest)

Ţara noastră nu mai scoate
aur de multe carate.
Din frumoasa noastră vatră,
astăzi scoatem numai piatră.
De prin munţii cu păşune,
nu mai scoatem nici cărbune.
Din Câmpia Soarelui
şi cea a Banatului,
nu mai scoatem la hectare
mii de tone în hambare.
Din munţi a pierit pădurea.
A făcut prăpăd securea.
Acum ne chinuie gândul
că vom pierde şi pământul.
Până când, domni guvernanţi,
ţara asta o prădaţi?
Veniţi români! Ne cheamă ţara,
să-i readucem primăvara.
Veniţi în ţara legendară
unde străbunii ne lăsară
averile seculare
pentru vremuri viitoare.
Nu mai vrem de astă dată
să cerşim din poartă-n poartă.
Să ne ridicăm români
cu mândrie şi onoare,
Dacă vrem să fim stăpâni,
peste România Mare.

poezie de Dumitru Delcă (28 noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru ţară, pentru neam

De la daci, de la romani,
Am primit tot ce n-aveam.
Am primit glie şi ram,
Şi ne-am zămislit ca neam.

Eşti dator să lupţi, române,
Pentru ţară, pentru neam.
Pentru glie, pentru grâne,
Pentru frunza de pe ram.

Să păstrezi ţara şi neamul!
Că sunt tot ce ai mai sfânt.
Aprig să înfrunţi duşmanul,
Când calcă al tău pamânt.

poezie de Dumitru Delcă (30 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Ţara mea este acolo
unde mi-am rostit cuvântul.
Ţara mea este acolo
unde-am sărutat pământul.

Ţara mea este acolo
unde soarele răsare.
Ţara mea este acolo
unde curg limpezi izvoare.

Ţara mea este acolo
unde ciocârlia cântă.
Ţara mea este acolo
unde libertatea-i sfântă.

Acolo este satul meu.
Acolo-îmi sunt părinţii,
În locul dat de Dumnezeu,
de Maica Domnului şi sfinţii.

Acolo ne este moşia.
Acolo trăiesc români.
Acolo este România.
Acolo suntem noi stăpâni.

poezie de Dumitru Delcă (8 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Eminescu

El este firescul
Luceafăr al poeziei.
Este Eminescu
Lumina României.

Eminescu va fi
Pentru noi făclia.
Versul lui va dăinui,
Cât va fi România.

Cum soarele îşi pune
Lumina peste astre,
Eminescu rămâne
În inimile noastre.

Cântecul şi poezia,
Eminescu ni le-a dat.
Stăpâni peste România,
Dumnezeu ne-a aşezat.

În "ţara" lui "de glorii",
În "ţara" lui "de dor",
Înscriem noi istorii,
Sub mândrul tricolor.

poezie de Dumitru Delcă (16 ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine iarna la români

De acum haina zăpezii
Va îmbrăca România.
Vine "dictatura" străzii
Să-ngheţe democraţia.

epigramă de Constantin Iordache din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţă

În viaţă,
fii curajos,
nu fi fricos.
Descurcăreţ,
nu nătăfleţ.
Să fii fruntaş,
nu fi codaş.
Fii luptător,
cutezător.
Aşa te vreau,
aşa te vrea,
România,
ţara ta.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am răsădit o floare

Ieri am răsădit o floare
să se facă primăvară.
Să văd şiruri de cocoare
revenind la noi în ţară.

Azi am răsădit o floare
ca să vină primăvara.
Să răsară mândrul soare
şi să lumineze ţara.

Am mai răsădit o floare
în glastră să înflorească
România noastră Mare,
veci de veci să dăinuiască.

România e grădina
în care florile-înfloresc.
E credinţa, e lumina
cu ea românii se mândresc.

Iubeşte România!
Iubeşte tricolorul!
A ta e toată glia
Al tău este izvorul.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici aş vrea ca să trăiesc

România este ţara
unde ochii i-am deschis,
Unde grâul şi secara
unduiesc pe câmp întins.
Pentru mine, România
este "ţara mea de vis".
Este locul, este glia,
unde Eminescu-a scris.
Aici aş vrea ca să trăiesc
puţinul timp care-l mai am.
Aici aş vrea să odihnesc,
pe frunzişul de sub ram.
Aici aş vrea ca să privesc
cer albastru plin cu stele.
Aici aş vrea să împlinesc
toate speranţele mele.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost eroi şi vom fi încă

Dacă peste ţara sfântă,
Norii-întunecă pământul,
Ne ridicăm ca o stâncă.
Ăsta ne e jurământul.

Am fost eroi şi vom fi încă.
Iar viţa noastră e română.
Suntem mai tari decât o stâncă.
Vântoasele nu ne dărâmă.

Ne mândrim cu naţia română.
Cu-acest popor de neclintit.
Vom apăra ţara străbună
Şi toate câte-am moştenit.

Vrem pace cu popoarele.
Le acordăm prietenie.
Dar apărăm hotarele
Când ne vorbesc cu duşmănie.

Chiar dacă murim în luptă
Pentru ţara noastră sfântă,
Suntem clădiţi din tare stâncă,
Am fost eroi şi suntem încă.

Am fost eroi, şi suntem încă
Ostaşi în armata română.
Noi de la viaţă-avem poruncă
Să apărăm glia străbună.

Să apărăm limba şi neamul,
Să ţinem mai sus tricolorul,
Să apărăm pâinea şi ramul,
Stăpân să fie doar poporul.

Ţarina-n care străbunii
Au semănat oase şi grâu,
E ţara-n care românii
Se-adapă din acelaşi râu.

Coaptă-n vatră românescă,
Aici pâinea e mai bună.
Setea să ne-o potolească
Dunărea noastră bătrână.

Dumnezeu ne-a dat grădina,
Noi trebuie s-o apărăm.
România e lumina
Ce cu credinţă o urmăm.

Am fost eroi şi vom fi încă.
Ne vom lupta să dăinuim.
Noi suntem rupţi din tare stâncă.
Noi niciodată nu pierim.

poezie de Dumitru Delcă (30 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Decembrie 1918

Din patru zări veneau români
la Alba Iulia-n Ardeal,
Ca să arate-întregii lumi
că împlinesc un ideal.

"Vrem să ne unim cu ţara"!
striga românul ardelean.
"Vrem s-aducem primăvara
şi pe pământul transilvan.

DA,
Vrem să ne unim cu ţara.
Să facem România Mare.
Vrem să vină primăvara
pe plaiurile legendare."

poezie de Dumitru Delcă (1 decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Către guvernanţi

Din ţară, de ce ne alungaţi?
Ţara nu e numai a voastră.
Vrem să trăim alături de fraţi.
Aici este şi casa noastră.

De ce să muncim pentru alţii?
De ce să pribegim aiurea?
Vrem să lăsaţi mamele, taţii,
Aici să taie cu securea.

De ce vreţi voi ca să dispară
Frumoasa patrie română?
Avem o viaţă legendară,
Avem Carpaţi, mândră cunună.

De ce vreţi voi ca să ramână
Moşia noastră strămoşească
Fără de naţia română?
Vreţi, străinii s-o cotropească?

Aţi vândut totul din ţară.
Acum ne înstrăinaţi pe noi.
Nu e de-ajuns că ne omoară
Sărăcia? Multele nevoi?

De multă vreme-n ţara asta
Dreptate nu mai există.
Domneşte răul şi năpasta.
Mai rău ca-n era comunistă.

poezie de Dumitru Delcă (18 mai 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândria de a fi român

Încă din copilărie
îmi doream, când voi fi mare,
să port şi eu cu mândrie
tricolor la cingătoare.

Să fiu mândru că-s român
în ţara plină de soare.
Aici m-am născut român,
cu Carpaţi, Dunăre, mare.

Pe munţi vreau să fiu stăpân.
Pe câmpie, pe izvoare.
Să unesc tot ce-i român.
Să fac România Mare.

Din bătrâni am învăţat
să-mi iubesc neamul şi glia.
Libertate, ei mi-au dat,
să trăiesc în România.

Pentru mine, România
e unicul aşezământ.
Aici, onoarea, mândria
împodobesc acest pământ.

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!