Poem
Ce dor îmi e de vocea ta
Cum e cerului în noapte
De răsărit
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Înflorea răsărit după răsărit
Dormea într-o floare
de pleoape
intredeschisă
atât cât să pară
închisă,
si c-un polen
de zâmbet tandru
unduit,
somnoros alungit
mă-nflorea
într-un răsărit
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
contur infinit
în vocea de mirare
culoare pe cer
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Gândindu-mă ce nu am gândit
Zăresc un apus sau un răsărit
distih de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Respirație tăiată
Frunza în cădere, taie cerului respirația
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cine nu gustă
lacrima cerului
Nu va simți savoarea
albastrului
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare de tei a cerului
La mormântul tău Luceafăre
Am să vin intr-o zi cu o floare.
Da nu de oricare,.. cum stii!
Cu una din file voi veni...
Și vântul când o va răvăși
Cineva poate o va citi
Și de tine-și va aminti,
Floare de tei a cerului
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub talpa cerului...
Pe un vârf de munte
Omul, realizează, simte
Inălțându-se din vanitate
Cât de infim e trupul lui
El de fapt, coboară
In seninătate
Privind totul și toate
De sub talpa cerului
In iarba albastră
Ca un strop de rouă...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O privesc cât este de sfioasă
Cu tăcerea atât de frumoasă
A unui cer senin făr' fir de vânt
Așteptându-mă ca un răsărit
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cine ar bandaja un suflet
Ce sângerează rănit
Nimeni...
Pentru că nu mai ascultăm de el
Ne grijim de trup...
Uitând vocea sufletului..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rămâne cum inima și-a dorit
Cu fiecare nou răsărit
Să te sărut și te alint
Ca in prima zi când te-am intâlnit
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Fântâna arată, omului!
Cât de greu-i este cerului,
Să poată, umple cu ploi,.. nori.
Cu lanțurile aburului
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imnul e cântecul steagului
Înălțat in acvilă cerului
Renăscând curajul lupului
Prins în gheara dușmanului
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte solare
Ne-am îmbrățișat
Vidul umbrelor
Și a răsărit primul
Cuvânt dinaintea primului
Cuvânt
Și universul nostru
A răsărit
Cu stele căprui verzui
Cu comete de sudoare
Cu atingeri perseide
Cu soare Violet
Ce ucide virusul timp
Cu șoapte solare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Splendoare în iarba cerului
Splendoare în iarba cerului,
Înălțimile, adâncuri sunt,
Greieri vântului șuieră,
Urcând, cobori în iarba senină,
Păsările culeg roua,
Liniștea doar de vânt e adiată,
Antiteză liniștită,
Urcând înaltul munte,
Cobori în cer...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem răsăritului
Când spre mine
Întoarce... ea privirea
Se răstoarnă lumea
Din noapte
Cu fața spre soare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără tine
Sosesc totdeauna târziu
Ca un miros reamurgiu,
Și cât pot să fug, tu-mi știi
Ca o noapte, când nu-mi vii..
În viduri de a nu fi,
Printre ploaia-ntunericului
Ucigându-mă sensului
De am fi ce eu nu pot fi
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Uitați-vă atent la albastrul cerului
Câte ploi au încercat să-l curgă-n noroi
Și de fiecare dată e și mai senin!
Când răsare din pleaoape de nori.
Si noi ne scufundăm
În noroi...
La ale sufletului ploi...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Utopie sau poem?
Să muști din același
măr cu aromă de tu
e o utopie?
Sau e poemul unui infinit
ce poate fi răsărit
căci nimeni
nu ne-a povestit
intorcându-se din infinit
aici unde mărul de viermi
incet e măcinat în vid
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să încerci...
Abisurile ne sunt săpate
Să avem zboruri mai înalte.
Din carapacea scoicii reci
Aripi să-ți crești, să încerci...
Pe marea cerului să plutești
Cu alt zburător să te ciocnești
În adâncime să te prăbușești
În perlă de stea cu amor să lucești
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
subteran insomniilor
ca un miaropod pe tavan
suspendat de urme
și umbra rămasă afară
merg căutând bulbul
de crin al unei inimii
să mă răsfire
în cântec de noapte
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!