Fă-i să vină la tine şi te vor urma. Du-te tu la ei şi îţi vor întoarce spatele.

aforism de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (2018)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se va întoarce la tine, dacă te consideră fraieră.
Dacă chiar eşti fraieră, vei crede că s-a întors din iubire.

Andrei Ş.L. Evelin în De dragul ghiduşiilor trecute...
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu se mai întoarce cu intenţii bune, dintre cei care te-au lăsat odată baltă.

aforism de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricine crede că se profită de pe urma bunătăţii şi nu a naivităţii, e naiv.

aforism de Andrei Ş.L. Evelin
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricine crede că se profită de pe urma bunătăţii, nu e neapărat bun, ci mai degrabă naiv.

aforism de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Du-te, du-te...

- Du-te... să nu te mai văd altu'
Du-te şi în plata mea mă lasă!
Că mă ceartă iar amantu'
C-ai venit... devreme-acasă.

epigramă de Vasile Iuşan din Justiţia e oarbă... (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pari dur cu ceilalţi, când devii blând cu tine.

citat din Evelin L. Ş. Andrei
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărţind aceeaşi vină

Te-aş iubi, dar nu te văd...
Te-ai ascuns după prăpăd,
Sau doar mi se pare mie
Că miroşi a tragedie?!

Haide! Nu fugi de mine,
Sunt şi eu la fel ca tine –
Tot cu tragedia-n braţe,
Amândoi: două paiaţe.

Se amuză neputinţa
Că ne dăm singuri sentinţa
De-a gusta dezamăgirea
Ce a generat-o firea...

Doi berbeci aleşi de soartă
Să se-mpungă deodată,
Consecvent, cu-aceeaşi teamă,
Rezultând aceeaşi dramă.

Rezultând acelaşi freamăt
Şi-mpărţind acelaşi geamăt
Ce se-agaţă de speranţe,
Aşteptând aceleaşi braţe.

Aşteptând ce n-o să vină
Deşi ştim a noastră vină.
Chiar de nu ne-o asumăm,
Doi sperăm şi... tot sperăm...

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (1 aprilie 2020)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când viaţa îţi întoarce spatele şi te târâie dupa ea, nu-ţi mai rămâne decât să speri că i se va face milă şi se va întoarce cu faţa către tine să te îmbrăţişeze şi să-ţi mângâie rănile.

Bianca Crăciun (6 februarie 2014)
Adăugat de Bianca Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostia-i precum somnul cel de veci: odată ce pune stăpânire pe tine, nu te mai trezeşti.

aforism de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te simţeai mândră de tine când arătai la 15 ani ca la 25... Acum, că ai ajuns la 25, că arăţi ca la 35 şi că gândeşti ca la 15, nu îţi mai convine.

Andrei Ş.L. Evelin în De dragul ghiduşiilor trecute...
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creare

Poate-ai să râzi, dar am puterea de-a te face
Să mori de câte ori omori, la rândul tău,
Tot ceea ce-mi doresc şi nu-mi dă pace,
Tot ceea ce mă face să fiu bun din rău.

Te pot, oricând, întoarce împotriva vieţii,
Atunci când eşti cu totul împotriva mea...
Ce crezi? Nu te poţi pune cu poeţii,
Cu toate că nici tu nu eşti o simplă "ea".

Cu doar un pix, o foaie şi un suflet rupt,
Pot face-ntregul Univers să fie contra ta...
Oricând, pot face tot ce m-a durut,
Să facă-ntreaga suferinţă-n tine-a persista...

Atâta timp cât îndrăznesc a mi te scrie,
Nu îmi permit a-mi face griji de ce-ar urma.
Nu m-ar putea răpune nicio tragedie
Şi de ar fi să vină, doar din partea ta.

Pot transforma, oricând, durerea-n cântec
Şi drama s-o preschimb într-o favoare...
Nu e nimic, de care să mă vindec,
Să nu-mi permit, vreodată,-a fi în stare.

Ca să-nţelegi: Nu eu depind de nemurire,
Căci ea ca hrană-şi are nebunia mea...
Tu eşti aceea ce ar trebui ca, prin iubire,
La rândul tău, să poţi ajunge a crea...

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (13 februarie 2020)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există scuză-n lume...

Frumuseţea n-are margini când în suflet soare este,
Când, expus absurdităţii, printre semeni, nu pici teste
Şi, în loc să adânceşti golu'-n tine şi în lume,
Tu, din viaţă, prin iubire, reuşeşti să-ţi faci un nume.

Ăsta-i drumul care duce spre lumina dezrobirii,
Singurul care te-ntoarce de pe calea rătăcirii:
Bunătatea, simplitatea, dragostea, credinţa, zelul
De-a te rupe din mulţime, nemuririi-ai urma ţelul.

Restul sunt doar aparenţe, amăgiri alambicate
Şi făcute să îi pună sufletului beţe-n roate.
Nu-i nici pe departe viaţa cum o vede omul care,
S-a lăsat pradă ispitei de-a trăi în hibernare.

Nimic nu-i ceea ce pare, din câte vânează gloata.
Răul e hrănit de om, nu este de vină soarta.
Nu există scuză-n lume pentru ce e rău sau bine.
De noi toţi depind acestea. Şi de mine, şi de tine.

poezie de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu întoarce spatele vieţii, dacă vrei ca viaţa să nu-ţi întoarcă spatele!

aforism de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme şi epigrame (2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luptătorul pe două fronturi

Vine un copil şi-mi spune:
- Tăticule, a căzut Troia.
- Du-te şi spune-i mă-ti.
Se întoarce:
- Tăticule, a căzut Tyrul.
- Du-te şi spune-i mă-ti.
Puţin mai târziu:
- Tăticule, a căzut şi Ninive...
- Da?
- Da. Şi Ninive şi Susa şi Babilonul...
- Şi i-ai spus?
- Nu.
- Du-te şi spune-i mă-ti. Da' repede.
Se întoarce copilul cu o carte de istorie în mână
- Tăticule, s-a fundat Roma.
- Du-te şi, spune-i... Şi dacă tot faci drumul,
Spune-i că a căzut Cartagina...
Şi dacă tot faci drumul, spune-i că a căzut şi Bizanţul,
Se întoarce copilul speriat:
- Tăticule, a căzut mama!
- Unde, unde a căzut?
- În groapa cu lei.
- Să aştepte.

Şi de atunci eu mă antrenez să înving leii...
Să-mi scot femeia din groapa cu lei.
Şi împreună să fundăm frumosul oraş Troia.
Şi apoi frumosul oraş Tyr...
Şi frumosul oraş Ninive şi mândrul Babilon
Şi Susa şi Cartagina şi Roma şi Bizanţul...

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De fiecare dată când eşti sincer – eşti sincer cu tine, în primul rând!

aforism de Andrei Ş.L. Evelin (16 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai vreau regrete

Când tu departe vrei să pleci,
iar eu acasă să rămân,
Când ochii-n lacrimi mi-i îneci,
ascultă vorbele ce-ţi spun:
Du-te, du-te! Dar nu mă lăsa.
Du-te, du-te unde-i casa ta.
Pleacă, pleacă dar nu fără mine.
Pleacă, pleacă, vin şi eu cu tine.
Dacă tu pleci singur ai să rătăceşti.
Vreau să mă asigur că încă mă iubeşti.
Pierdut în lumea mare, uşor mă vei uita,
Din ochi lacrimi amare, faţa îmi vor brăzda.
Nu-ţi mai spun băiete du-te, du-te. Nici să pleci.
Nu mai vreau regrete, iubire vreau în veci.

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii tu, dar nu fi ordinar!

aforism de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conflict interior

E tare gheaţa, ştiu — şi nu ne este bine,
E tare gheaţa, ştiu — n-am ascultat de tine!
E frig acolo, ştiu — şi este şi-ntuneric,
Iar singurul câştig: Par proştilor puternic.

Dacă aş fi rămas copilul ce-l ştiai,
Sau cel puţin naiv — încă mă mai aveai...
Dar nu, nu am rămas naiv şi nici copil.
Nu mai e ca atunci, e tot mai dificil!

Nu mai pot să mă-ncred în tine ca atunci,
Chiar dacă îmi promiţi numai momente dulci;
Nu-mi mai permit să cred în nicio fericire —
Pân' nu mă văd cu ea, departe, în neştire!

Aşa că, mă-nţelege şi nu mai fi de gheaţă!
Lasă să vină totul, cum ne e scris în viaţă...
Sau dacă nu, măcar, hai să ne împăcăm
Şi poate, cine ştie, n-o să mai eşuăm...

poezie de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit...

Tot mai neclară – ştearsă îmi apari,
Tot mai lipsită de culoare – sens!
Aş putea spune că, exact invers,
De cum te-am cunoscut, îmi pari!

Parcă ţi-a fost răpit felul de-a fi,
Sau poate că, aşa ai fost mereu!
Sau şi mai rău: poate-s de vină eu –
Că mi-am permis, ţie, a mă jertfi!

Dar cine poate şti până la urmă?!
Nu mai eşti azi şi asta-i tot ce ştiu.
Ce mai contează c-a rămas pustiu –
Gândul la o iubire sinceră, enormă?!

Tot ce contează e că nu mai eşti
Şi c-ai luat şi dragostea cu tine!
Că-n locul ei ai lăsat doar suspine
Şi-un om ce nu mai crede în poveşti...

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (15 iunie 2018)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nefericirea urăşte somnul!

Andrei Ş.L. Evelin în Începuturi
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!