Act de identitate

Nu mă recunosc în acest act
Nu mă-nţelege greşit!
Chipul este la fel. Doar gândul diferă
Oamenii poartă măşti
Fiecare mască este o ecuaţie cu atâtea necunoscute,
Încât te poţi rătăci tu însuţi prin tine
Lumina sălăşluieşte-n întuneric
Dar 288 de cărări duc spre farul
Ce a închis lumina de ochii minţii noastre bolnave.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina este mereu drumul fiecăruia spre întuneric.

aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina

Lumina pe care nu o poţi vedea
Să află ascunsă în inima ta
Lumina pe care nu o poţi vedea
Luminează-n taină calea ta.

Lumina pe care nu o poţi vedea
S-a născut odată cu tine.
Ea este în fiinţa ta,
Şi te călăuzeşte doar spre bine.

Lumina pe care nu o poţi vedea
E splendidă şi frumoasă ca o stea,
S-a ascuns după un nor
Şi aşteaptă să răsară luceafărul, sfetnic călător.

poezie de Vladimir Potlog (17 noiembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: Îţi dau lumina păcii, iubirii şi prosperităţii pentru tine şi pentru familia ta. Nu o stinge, dă-o la persoanele dragi ţie!
A. M: "Eu-Sunt" sau faptul tău de "A-Fi" desprins complet de orice gând sau "a ştii" este Lumina Lumii, sau aşa cum spune Preaiubitul: "Eu-Sunt" este Lumina lumii, cel ce îl va recunoaşte nu va mai umbla în întuneric ci va avea Lumina Conştiinţei veşnice." Tot el spune: "Eu-Sunt" e calea, Adevărul şi Viaţa!" Doar recunoaşte-ţi Sinele, recunoaşte ce poate să fie acest "Eu-Sunt", fără gânduri şi tu însuţi vei fi lumina întregii lumi, exact la fel cum este chiar acum, chiar aici Hristos! Toţi sunteţi Hristos, dar mintea voastră adoră să-l facă pe credinciosul. Ce blasfemie!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascetul

Azi, închis în gândul însuşi,
Un ascet uitat de vreme,
Primenea nemărginirea,
Pe cărări călcând alene.

- Barba-i lungă şi e albă,
Din eternele porunci
Te-ai închis în sihăstrie...
Unde, moşule te duci?!
...........................
Mă priveşte... îmi măsoară
Chipu...-ncepe-a lăcrima.
Îmi răspunde: merg la Ceruri,
La Iisus, la Maica Mea...

Drumu-n fapte se măsoară,
În porunci în post, în trudă...
A trecut o veşnicie
De când sunt aici... Ascultă!

Pleacă-ţi dar pios genunchii
Şi închină-te frumos!
Doar cu asta vei rămâne
În lumina lui Hristos.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ardere

Intraţi! Aprindeţi lampa!
În întuneric strânse, stau sute de păcate...
Dar ce aprindeţi voi?!
Ce-aţi pus? De ce lumina
În van se risipeşte?
De ce în întuneric voi iaraşi aţi rămas?!
Îmbrăţişaţi prin fapte păcat, fărădelege!
Şi risipiţi în taină a Domnului prinos...
Voi fără milă ardeţi iubire şi credinţă...
Unde vă este darul iubirii de frumos?!
Spălaţi-vă fiinţa prin rugi şi prin mătănii!
Pierind dezlănţuirea păcatelor lumeşti,
Fiţi voi floare de lotus pe apele speranţei
Şi căutaţi lumina în lumi dumnezeieşti!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina ochilor tăi (dedicaţie ospătarului vesel, Lucian)

Când luna îţi va zâmbi la fereastră să-ţi aminteşti
De lumina ochilor mei
Ei te cheamă cu fiecare şoaptă în noapte
Iar dimineaţa când soarele răsare să-ţi luminezi chipul
Căci razele mele te cheamă cu fiecare cuvânt
Pe care tu-l vei scălda în lumina din ochii îndrăgostiţi
De acelaşi suflet ce te-ndeamnă la joc
Melodia sufletelor noastre se va sincroniza într-atât
Încât va deveni o risipire de voie bună.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un ţipăt

aripile de înger
acoperite cu mantaua iernilor
de sub care cuvintele
ies să ascundă tăcerea
precum un
izvor acoperă
ochii să nu se vadă crestele
înfipte în coama cerului
cu gheara de urs îndreptată
spre soare
să fure lumina
în opaiţul dur
al minţii bolnave,
poartă amintiri dureroase

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca în poveste, unii cred că pot aduce lumina în casă cu oborocul. Adună din lumina altora şi cred că este suficient pentru ca întunericul din ei să dispară. Păcăliţi de propria minte - care îi duce la plimbare în afară - nu fac altceva decât să fugă de propriul întuneric. Au senzaţia că sunt în căutarea luminii, dar evită propria suferinţă. Pentru ca lumina să intre, este necesar să îmbrăţişezi opusul, intunericul. Cu cât păşeşti mai adânc în întuneric, cu atât se amplifică lumina. Acest lucru este posibil dacă frica şi "ştiinţa" sunt depăsite. Frica nu îţi dă voie sa păşeşti in întuneric, iar "ştiinţa" te ţine in ignoranţă. Dă-le deoparte şi surprizele se vor tine lanţ.

citat din Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis...

Un vis cu braţele întinse
Spre plus infinit...
Lumina îşi deschide porţile
Şi se risipeşte în picuri de rouă.
Mă ascund sub măşti de argint.
Plouă...
Plouă cu frunze ruginii
Şi confuză,
Alerg ca un gând,
Îmi întind din privire,
Braţe de tenace meduză.
Strâng secundele
În colţul ferestrei neşterse de praf...
Epitaf –
Lăsţi-mi gândul să zboare!
Cred în reîncarnare...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevar si lumina

Privirea şi gândul
năluce aleargă
prin spaţii şi-n timp,
cândva,
doar de zei vizitate,
şi-ades încărcate
cu patimi, cu doruri…

Privirea-mi senină
absoarbe lumină
şi gândul străbate
milenii şi fapte,
mă plimbă prin noapte
cu paşi de lumină
şi zboruri de taină,
cu buze flămânde
şi trupul arzând de dorinţă,
cu vise ce-aleargă spre tine
cerşind,
doar adevăr şi lumină!

poezie de Cernea Rodica
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierde-te pe tine însuţi

Pierde-te pe tine însuţi
pierde-te-n această iubire.
Când te vei pierde-n această iubire,
vei afla totul.

Pierde-te pe tine însuţi,
pierde-te pe tine însuţi.
Nu te teme de această pierdere,
te vei ridica din colb
şi vei îmbrăţişa cerurile fără hotare.

Pierde-te pe tine însuţi,
pierde-te pe tine însuţi.
Evadează din forma pământească,
acest corp este un lanţ
şi tu eşti prizonierul.
Sparge zidul închisorii
şi păşeşte dincolo ca un prinţ.

Pierde-te pe tine însuţi,
pierde-te la picioarele gloriosului Rege.
Când te te vei pierde înaintea Regelui
Vei deveni Regele.

Pierde-te pe tine însuţi,
pierde-te pe tine însuţi.
Evadează din norul negru
care te-învăluie.
Astfel, vei vedea lumina ta proprie,
strălucitoare ca luna plină de pe cer.

Acum, intră-n acea linişte.
Acesta este cel mai sigur drum
de a te elibera...

La urma urmei, ce-i viaţa ta? –
Nimic, în afara de străduinţa de a fi cineva,
Nimic, doar o fugă permanentă de propria tăcere.

poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul spre Dumnezeu este atât de lung, încât obosim şi renunţăm, acceptându-ne moartea în spirit şi trup. Dacă am lăsa gândul să vorbească prin fapte, lumea ar fi mai bună şi mai frumoasă...

aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un suflet mai curat

Cu sufletul purificat de lumină,
Ne punem trupul ramură
Pe altarul pe care au curs lacrimi amare...
Ne-au înmugurit pe braţe
Ramuri de salcie, pregătite să plângă
Tristeţea Mântuitorului.
Faptele noastre, ca plecăciunea mielului spre tăiere,
Au fost căutate.
Biserica ne-a căutat
Cu spaimă prin întunericul morţii -
Oi rătăcite,
În timp ce Iisus ne striga
Spre revenirea la viaţă.
Am fost ramuri frânte,
Dar faptele noastre ne-au înviat
Din al morţii păcat...
Cu Lumina vom face legământ
Şi vom izvorî râuri de flori,
Spre a-i lumina calea
Celui ce S-a jertfit pentru noi.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veneţia

Veneţia – oraşul lagună
Ne cheamă să fim împreună.
Ne poartă sufletele
În legănare de vis,
Aromă de dragoste-adună
Şi lumina din candelabrul aprins.
Chipurile mângâiate de dorul
Brizei de sentimente,
Le-nvăluie în tăcere şi umbre.
Durerea lacrimii o strânge-n corseste...
Ne poartă prin viaţă
În dulci legănări, iar în noapte,
Ne-alungă durerile toate.
Veneţia este mister uneori,
Este grădină de vis şi culori.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am greşit

Am greşit
De la începutul vieţii,
Am greşit că am decis să exist,
Să cred în oameni şi să iubesc,
Am greşit că nu am învăţat să gândesc
Liber şi dezinvolt.
Acum... n-am să mai pot.
Nu am gândit nicioată
Cu o secundă înaintea aproapelui meu.
Pentu acest fapt mă simt vinovată –
Este motivul pentru care
Sunt pedepsită mereu.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte-ţi singurătatea!

Iubeşte-ţi singurătatea!
Lumea este plină de singurătăţi,
Uneori împărţite la doi...
Mergem în ritm cu imaginea din oglindă.
Ne îmbrăţişează eteric,
Neputând fizic să ne cuprindă.
Stau braţele întinse spre plus infinit...
Din întuneric lumina a răsărit.
Trecem prin lumină întuneric şi taină.
Singuratici, apatici,
Sângerând de durere şi teamă.
Iluzii, deşertăciuni – imaginea falsă a propriei lumi.
Relative şi reci,
Alunecoase ca pavelele de gheaţă
Ale unei peşteri subterane
Sunt clipele, Doamne!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orbul vede în întuneric lumina sufletului celui de lângă el.

aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este la fel de greşit să forţezi oamenii prin putererea minţii, pe cât este de greşit să o faci prin puterea fizică.

Wallace D. Wattles în Ştiinţa de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi toţi suntem Sinele care nu se schimbă, dar găzduieşte în el delirul minţii evolutive, doar rătăcirea gândului crede că e un drum de făcut pentru a ajunge undeva. Sinele e de o veşnicie Aici şi Acum. Chiar şi ideea ego-ului de superioritate sau inferioritate este văzută în EL. Chiar şi întunericul şi lumina sau dorinţa ego-ului de a-i învăţa spiritualitatea pe alţii pe care el, ego-ul nu poate vedea că sunt totul din întreg, ci îi crede ca şi el biete gânduri handicapate este văzută în Sinele tău. Înainte de a pretinde că poţi învăţa pe alţii dezvaţă-te pe tine de rătăcirea în dualitatea lumină-întuneric. Ego-ului îi e frică de întuneric pentru că el crede că în lumină poate vedea formele, el nici măcar habar nu are că adevărata ta identitate este veşnic nenăscută. Jnaninul însă este dincolo de nevoia de lumină şi întuneric, veşnic nenăscut. Identitatea lui nu e o persoană care aidoma unui copil de 5 ani doarme şi caută lumina pentru că "Dumnezeul" lui gândul l-a învăţat frica de întuneric. De ce îi e frică ego-ului de întuneric? Pentru că atât forma lui cât şi alte forme iluzorii se dizolvă în el. Întunericul nopţii şi al morţii îl înfricoşează pentru că el, ego-ul pretinde "evoluţia" cu lumină, pe un drum care nu există, pentru că nu e nicăieri de ajuns.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune către Iisus Hristos

invoc lumina Ta Iisus Hristos
lumina Ta este sănătate,
lumina Ta este înţelepciune,
lumina Ta este noroc şi fericire,
lumina Ta este credinţă sfântă,
lumina Ta este speranţă sfântă,
lumina Ta este iubire sfântă.

lumina Ta îmi este călăuză,
am tot ce trebuie pentru ca să fac tot ce vreau
şi fac tot ce vreau pentru ceea ce trebuie,
tot ceea ce creez şi realizez se face
prin voinţă şi prin îndrumarea Ta
în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh
acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!