Țăranul
A lucrat cu spor țarista ohrană
Dându-le la viermi îndestulă hrană;
Oare osârdia ei să fi avut rost
Când la țară rusul era mujic prost?
De-l puneai să lucre din greu în țarină
O făcea din dragoste pentru-a lui țarină,
Iară de-l puneai străjer la hotar
O făcea de dragul dragului de țar.
Și la noi țăranul a fost și mai este încă,
La cherem de domn ce-l ține-n opincă...
Uneori, miloși, opintesc de zor, pentru ai da brânci,
Ca să-l lase liber și fără opinci...
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Rondelul Țăranului român
Țăranul rămâne omul absolut,
Icoană vie, cu mâinile crăpate;
Departe de un destin revolut,
El duce pâinea noastră-n spate.
Cu-ntregul chip circumvolut,
În suflet, cu năzuințe, surpate,
Țăranul rămâne omul absolut,
Icoană vie, cu mâinile crăpate.
Din țarină, perna și-a umplut;
De pe ea, i-au fost visele furate.
Din dragoste pentru natalul lut,
Cu toate umilințele-ndurate,
Țăranul rămâne omul absolut.
rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bă, ești prost?
Soțul, nu zic fără rost,
De-l deștept, e taman prost;
Și atunci, să mă aștept
La culcare... că-i deștept?
epigramă de Carmen Cristina Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iertarea (pamflet inspirat după maxima lui Publilius Syrus: Crebro ignoscendo facias de stulto improbum (lat))
Iertarea are rostul ei,
Și tre' făcută cu temei,
Căci chiar de este creștinească,
Nu-i slăbiciune omenească.
Menirea ei e să-i îndrepte
Pe cei ce merg pe căi nedrepte,
Pe cei ce uneori greșesc,
Dar de greșeala lor roșesc.
Chiar Dumnezeu îl mântuiește
Pe om doar dacă se căiește
Și dacă-apoi el se îndreaptă,
Și merge doar pe calea dreaptă.
De-l ierți prea des când e-n eroare,
Un prost o ia ca-ncurajare;
De-l ierți prea des pe-un păcătos,
Din el vei face-un ticălos.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (12 septembrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.
Ospitalitate basarabeană
Îmi spune rusul că sunt prost
Când îl poftesc la mine-n casă
Și îl așez cu toți la masă,
Luându-mă, ades, la rost.
De-i zic ceva, el nu se lasă
Și-n felul său de-a fi, anost,
Îmi spune rusul că sunt prost
Când îl poftesc la mine-n casă.
Îi mai ofer și adăpost,
Când, criță, nu mai pleacă-acasă,
Căci este de aleasă rasă
Și, bând și în câșlegi, și-n post,
Îmi spune rusul că sunt prost.
rondel de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țăranul mileniului IIl
Cu boul și un plug știrbit,
Pe țarină se-ncovoiază,
Din zori și până-n asfințit!
Și nimeni... nu îl plagiază.
epigramă de Valentin Groza din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Școala de partid
Pentr-un prost e o supapă
Ce are un singur rost
Să-l treacă-n altă etapă
Cu patalama de prost.
epigramă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dragul naturii, Amza Pellea a fost mare vânător și pescar. Iar de dragul nostru, ne făcea să ne tăvălim pe jos de râs când devenea marele povestitor mincinos.
Sanda Toma în revista Teatrul (decembrie 1983)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metodă critică
"Să-mi spui cum să-l înfrunt pe prost
Mai cu temei și mai cu spor."
"Să-l iei la palme n-are rost
Când poți să-l iei peste picior"!
epigramă de D.F. Ionescu Ghindeni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumos mințeai!
Frumos mințeai,
Când îmi puneai,
Mâna pe piept,
Și-apoi spuneai:
"Te iubesc drept,
Femeie - Rai!"
Frumos mințeai,
Când mă priveai,
Cu ochi senini,
Și-mi dezgoleai,
Umerii-mi fini,
În zi de Mai.
Frumos mințeai,
Când încercai,
Să mă seduci,
Și-mi repetai,
Cuvinte dulci.
Ce rol jucai?
Frumos mințeai,
Când îmi puneai,
În glastră, flori,
... Și le udai,
Roze, -n culori.
Nu te-nțepai?
Frumos mințeai,
Când mă pierdeai,
Ca să revin,
(Dar nu voiai!)
Același chin...
Nu te schimbai!
Frumos mințeai,
Când te rugai,
Șansă să-ți dau,
Sincer păreai...
Lacrimi curgeau,
Cum reușeai?
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialog cu un... cățel
Când vorbesc cu al meu cățel,
Chiar dacă-i "mut" el mă-nțelege,
De-l cert și-i spun că e mișel,
Pentru el vorba mea e... lege.
Oricât aș vrea să-l ocolesc,
Apare-n jur ca o iscoadă,
De-l mângâi sau de-l dojenesc
El scheaună și dă din... coadă.
E un semnal că-i prieten drag,
De și l-am botezat: "dulăul",
De-i cald, de-i frig mă-așteaptă-n prag
Iar "prieteni-mi" doresc doar... "hăul".
De mult, cu coaja mea de pâine
Am mai hrănit și-un om sărman,
Cățelul a crescu și-i... câine
Iar prietenul îmi e... dușman.
Stau și mă-ntreb cum este bine?
S-ajuți plebeul că-i sărman,
Sau să ai prieten doar un câine
Ce-ți este prieten, nu dușman?
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu (august 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O particularitate a Aliciei H. era aceea că ea nu-și extrăgea energia din hrană. Îmi amintesc foarte bine că am invitat-o odată la masă: abia s-a atins de mâncare, ca terorizată. Șovăia la fiecare îmbucătură și sunt sigur că-mi făcea o favoare încercând să înghită câteva bucățele de pește sau niște legume (nu cred să fi cerut vreodată carne). De fapt, îmi făcea mai multe favoruri: întâi, se afla acolo, cu mine; și încă, trecând prin acea teribilă umilință care era la ea mâncatul. Era limpede că simțea pentru mine un soi de milă pesemne, dacă făcea toate astea. Iar eu îmi spuneam tot timpul: Doamne, nu se poate!
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Gnozele dualiste ale Occidentului" de Ioan Petru Culianu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Chinurile Postului Mare
Tot postul acesta, cât e el de mare,
Chiar de-l petrec mai mult de renunțare,
Nu pot să-l țin întreg, că nu-s chiar prost
Și încă n-am găsit... femei de post.
epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rabat la prețul anuarului, după "Leul greu"
De-l dorești acum, să știi,
Dai pe el treizeci de mii.
De prin iulie de-l iei
Mi te costă doar... trei lei.
epigramă de Gheorghe Culicovschi din Anuarul Epigramiștilor Români - 2005 (aprilie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pisica de la țară și pisica de la oraș
Pisica de la țară veni la a sa amică de oraș,
Ce se lăuda adesea cu un trai "trufaș",
Adică niște rare bunătățuri și chiar pe săturat,
Pentru tot neamul pisicesc ea era de-nvidiat.
Pe când se-ndestulau la un regal festin,
Se ascunseră de al stăpânului ochi meschin,
Așa o viață "fără griji" pisica de la țară nu dorea,
Trăia în modestie, dar ea făcea ce vrea.
Morala: Pentru o viață mai bună, uneori, trebuie să faci un compromis.
fabulă de Mirela Lascăr
Adăugat de Mirela Lascăr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Industria ne dă nouă combine, zicea țăranul, cu care adunăm de pe câmp grâul, porumbul, floarea-soarelui. Ei, aceste combine sunt făcute în așa fel încât lasă în țarină jumătate din boabe. Jumătate! Păi ce paștele mă-sii, să mă iertați, noi am semănat porumb ca să hrănim ciorile?" Ați fost atent, dom' primar?
Ion Băieșu în romanul Balanța
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luați aminte, Ginger Rogers făcea tot ce făcea și Fred Astaire, numai că o făcea cu spatele și pe tocuri.
citat din Faith Whittlesey
Adăugat de Ioana Teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.Istoricul vinului botezat
De pe când Mântuitorul
Vin făcea la o agapă
A făcut și negustorul
Viceversa: vinul apă!
epigramă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Istoricul vinului botezat
De pe când Mântuitorul
Făcea vin la o agapă
A făcut și negustorul
Viceversa: vinul apă!
epigramă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La degetul inelar: Calea Vieții
Se făcea că mor și de aceea
am mormăit la tine-n zilele din urmă.
Se făcea că dor mi-era de tine
iar tu erai pe nicăieri nu-mi ceri...
Dar se făcea că m-a salvat o zână blondă
cu plete încâlcite-n ziua ieri...
Se face-acum de zorii dimineții
ziua de azi doar n-o fi Calea Vieții?
Se face că mi-e dragă iară ceața
ce stă pe ochi așa cum o ragletă
eu nu mai văd, eu nu mai țin aproape
eu nu mai văd, eu nu mai vin curând!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dezamăgire
Mă mai retrag la țară, la ogor,
La bătrâneasca țarină de dor.
Dar spiritul țăranului de-aici,
Păzește mușuroaie de furnici.
epigramă de Alexandru Băețan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!