De ce mă judeci

Hainele
zdrențuite
oasele
și sângele
pe cant
pasul
ca banul aruncat
în fântâna ultimă
a norocului
nu mai are nici
poate cine știe.

Ce știi omule despre mine?
aud în pașii tăi
plânsul nereidelor stâlcite
de talpa ploilor nepașită
în flori
de lumină
tu ce auzi când n-auzi?
Cu ochiu-ți tăios
de călău
decapitezi istoriile
cărnii
deja decapitate
de timp.

Când
zgârie norii sângelui
au căzut
în genunchi
ai crezut că ești mai om
decât omul din mine.

Sunt olarul vieții
fără lut
n-am pământ
sa-mi acopăr osul murit
voi sta așa cu morțile
deschise ca la licitație
în trup
pentru o gură de tină.

Iarna
în oasele mele
cuib de păsări albe,
ciripit amorțit de sânge
clepsidră carpatică
a cărei avalanșă
picătură cu picătură
tortură chinezească
dezgheață timpul
în mine.

Am cerșit
tot ce se putea cerși
în lumea asta
n-a mai fost
o oază de lumină
în care
să-mi spăl
numele
copilului și omului ultim
al răstignirilor din mine.

de ce primăvara asta
n-a găsit rădăcina osului meu?
ce doare mai tare, libertatea cerșetorului
sau lanțul deținutului?
ce știi omule despre mine?
de ce e mut clopotul pasului meu?
de ce galopul cailor sălbatici
de firul sângelui se spânzură?
de ce mă judeci?

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Andreea.GeeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Citate similare

Leo: Ei, îți plac pozele, omule?
Hyde: Da, omule. Sigur că da.
Leo: În regulă, ești angajat, omule.
Hyde: Pur și simplu? Nu trebuie să mai vezi și alți candidați?
Leo: Nu a mai venit altcineva, omule.
Hyde: Și ce trebuie până la urmă să fac pe aici?
Leo: Păi, nu am așteptări prea mari, omule. Adică, dacă dugheana nu ia foc, înseamnă că a fost o zi bună. Și chiar dacă ar lua foc, omule, ar fi în regulă, pentru că mai am vreo două-trei magazii din astea pe undeva. Hei, fii atent. Dacă vezi vreuna din ele, ai putea să mă anunți și pe mine, omule?
Hyde: Sau și mai bine. I-aș putea face o poză.
Leo: Uau, o poză cu o dugheană unde se fac poze. Cred că ar fi un fel de artă sau ceva. Hei, ascultă. Sper că nu te superi că te plătesc cu bani gheață. Nu-mi place ca "fratele cel mare" să se amestece în treburile mele, înțelegi tu.
Hyde: Omule, ții guvernul deoparte. Sunt alături de tine.
Leo: Nu, fratele meu mai mare, omule. Vine mereu la mine să-mi ceară bani.
Hyde: O, pentru că tu ești cel responsabil?
Leo: Da, e ca un blestem, omule. Hei, eu trebuie să plec. Trebuie să fac ceva într-un loc.
Hyde: Da, omule, înțeleg. Și vrei să închid eu după ce termin?
Leo: Să închizi? Uau, e o idee grozavă, omule. Hei, ești unul din ăia care au tot felul de idei, nu-i așa?
Hyde: Da și poate într-o zi tu vei fi cel care lucrează pentru mine.
Leo: Serios? Asta ar fi grozav, omule. Hei, dar aș putea să-mi iau sâmbătă seara liber, nu-i așa? Grozav!

replici din filmul serial Anii '70
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Glossă de înmormântare

Ești atâta de departe!
Timpul trece, zi și noapte...
În clepsidră risipite,
Trec aducerile-aminte.
Nu-ți mai amintești, copile,
Nici de frați și nici de mine.
În chilia mea, deodată,
Singură-s și-nlăcrimată.

Ești atâta de departe!
Lacrimile mele, toate
Și năframa, doliul, plânsul,
De când ți-a plecat tăicuțul,
Sunt măicuță, într-o ladă,
Să le ai când vei veni.
Vezi, că lacătul din poartă,
La Maria e, să știi!

Timpul trece zi și noapte,
Tu ai rostul tău, măicuță,
Plâng de-un timp, sperând că poate
Sub a bradului crenguță,
Umbra pasului meu, încă,
Va rămâne pe pământ,
Ca o ultima avere,
Fiindcă n-am să-ți scriu vreun rând.

În clepsidră risipite,
Cad ca niște cruci de piatră
Gânduri, lacrimi... amintirea
Despre mamă, despre tată.
Dor de dorurile toate
Clopotele. Îngeri trec
Valuri peste timp, copile.
Ca pe tine le petrec...

Trec aducerile-aminte...
Vei veni la parastas?!
A fost ultima dorință
Mamă, care mi-a rămas...
Nu-mi împodobiți mormântul!
Iarbă verde vreau să crească
Trupul meu, umbrind pământul.
Doar așa voi fi acasă.

Nu-ți mai amintești copile!
Varsă-o lacrimă străinii...
Ei aprind câte-o lumină...
Pită-mi coc, plângând, vecinii.
Și-amintesc că tremurândă
Mi-era mana... Că am dat
Și eu bunilor lor, maică,
Când și ei au înnoptat.

Nici de frați și nici de mine
Nu-ți mai amintești... Bogat
Poți să fii, să-ți fie bine...
Tu de-acasă ai plecat!
Rod de lacrimă străbună
Curge-n țarină și-n vin,
Tu te-ai dus orfan în lume,
Scormonind pământ străin...

În chilia mea, deodată,
Pași aud... sau mi se pare.
Văd o umbră la fereastră...
Mă închin... Ce este oare?!
-" Cine ești?! întreb aiurea.
Ce aud?!"
- "Sunt eu, măicuță!"
"Plâng și lacrimile mele
Curg șiroi pe ochi, Lenuță!

Singură-s și-nlăcrimată...
Nu știu, vis e, ori așa,
E vreun gând... Scârțâie ușa!
Intră-n casă cineva.
- Cine ești?! Că nu văd bine!"
- "Biata mea măicuță,-s eu!
Am venit din țări străine
Și am plâns de dorul tău."

Singură-s și-nlăcrimată,
În chilia mea, deodată.
Nici de frați și nici de mine
Nu-ți mai amintești, copile!
Trec aducerile-aminte,
În clepsidră, risipite
Timpul trece zi și noapte...
Ești atâta de departe!

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Condica de prezență

Când ma doare dorul, scriu...
Nu știu ce altceva aș putea face,
Ma gândesc cum ar fi putut să fie,
Sau cum mi-aș fi dorit cu adevărat...

Mă caut pe mine neîncetat,
Fac asta cam de când mă știu,
Încerc să-mi găsesc calea,
Să mă așez pe drumul meu.

Pe lângă mine mai ești și tu,
Prezența care mă înconjoară,
Care mă tulbură și mă împinge,
Mereu înainte, dar nu știu unde...

Nu este despre credință,
Nici despre dragoste,
Este despre nevoia de tine, de mine, de noi,
De două suflete ce se caută neîncetat.

poezie de (10 ianuarie 2019)
Adăugat de Florin Mihai GebescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Petre Ioan Crețu

Și zbor

nici nu mai pot dezlipi
privirea de la tine
așa cum ești înfășurată
în zăpezi repezi umile
și cum respiri fericire
pe nerăsuflate la umbra lunii
lipită calină fierbinte de mine

nu știu cum dar din mine
s-a desprins un monstru
îl auzi?
îi auzi furia ce ne sparge de zid
și mugetul și roțile vechi
cum cad din cer în cer?

stai cu mine te rog îmi șoptești speriată
dar mă desprind furios
și zbor pe sub fruntea ta lată
perfid cu privirea tăioasă
și văd cum curcubeul îți soarbe
sângele și lumina
din priviri din vise
apoi apar și eu, stingher și fără cruce

de-ai știi că am atâta tăcere în oase
și aer obosit în piept
m-ai chema să-ți spun
la ureche povești despre povești
sau despre roți de rezervă cochete
și despre un sergent major
pe bicicletă
și multe multe majorete

Dumnezeu m-a aruncat din cer în genunchi
și odată cu mine o mie de roți
cu franjuri de nori și breton

poezie de din Recviem pentru o roată bolnavă mintal
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Tu nici nu știi (odiseea ploilor de noapte)

Tu nici nu știi c-afară plouă
Și nici nu știi că mă iubești
Când noaptea, pe la ora două
Numai la mine te gândești.

Tu nici nu știi să joci prin ploaie
Ca paparudele, ca mine
Să te usuci la foc de paie
După ce ploaia pleacă, vine...

Tu nici nu știi cine sunt eu –
Poet știut pe dinafară
Întreabă-L doar pe Dumnezeu
Din ploaia Lui de primăvară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Nu mai ești aici

soarele din vară a îmbătrânit
are razele obosite
sus muntele cântă orizontul
aripa a căzut frantă pe-o piatră
rănită
nu mai ești aici
și-i timpul toamnei peste an
mă uit la păsări cum zboară cerul
mă uit cum se zbate orb văzduhul
în vultur
acum mă prăbușesc din înălțimi
pentru că nu mai ești, eu
pentru că nu mai ești, aici
și-n noapte plâng întunericul din mine
o lumânare crede-mă mai vreau
o ultimă lumină

ceva îmi spune că-n timpul tău
reală-i iubirea, crede-mă
nu fugi de mine
nu fugiți voi, zile
nu lăsați să plouă cu gânduri în mine
niciodată nu voi mai fi
este timpul iubirii, a trecut vara
acum tu nu mai ești, eu
acum tu nu mă mai știi
nu mi-a mai rămas să iubesc
decât pentru todeauna
numai iubirea

poezie de (octombrie 2013)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Despre Mine...

Despre mine n-am ce zice,
Deși ar fi multe de spus.
Sunt inteligent pot zice,
Dar uneori prost dispus.

Despre mine nu mă laud,
Pentru mine faptele vorbesc.
Invidioșii de mă strigă, nu-i aud,
Pe nevoiași da, și dacă-mi șoptesc.

Despre mine ar fi multe de scris,
Multe lucruri, bune sau rele.
Realitatea nu-i deloc un vis,
Am fost prezent prin clipe grele.

Despre mine ca să spun,
Reprezint atât de multe.
N-am gânduri așa inculte,
Un filozof destul de bun!

poezie de (5 aprilie 2014)
Adăugat de Ovidiu KerekesSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton ponderat

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Ce ești pentru mine

(dedicație pentru Vica Iovan)

Vezi?! Poate pentru unii ești o floare,
Dar pentru mine ești și cer și câmp,
Mă umpli cu lumini strălucitoare
În sufletu-ți, când poposesc și plâng.

Când ești un "X" pentru acei din juru-ți
Ce nu te-au cunoscut cu-adevărat,
Ești pentru mine dragostea divină
Și lumea ei cea fără de păcat.

Acum, când universu-ți aparține,
Vica, nu pot decât să-ți mulțumesc.
De-aceea tu ești totul pentru mine,
De-aceea, ca pe-un înger te privesc.

Ți-aș oferi din timpul meu puțin,
M-aș face pute între zi și noapte...
Tu ești paharul de lumină plin
Și-mi ești clipă de clipă, mai aproape.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Sunt, nu sunt, tu știi mai bine...

Sunt un trecător prin viață,
Ca și alții, ca și tine,
Depăn firul meu de ață,
Nu știu dacă mă mai tine.

Sunt actor și joc o piesă,
Am un rol prestabilit,
Timpul strânge sub o presă
Cât mai am din ce-am trait.

Sunt un clovn râzând cu lacrimi,
Râd de mine cei din jur,
Unii văd în mine patimi,
Văd în mine omul șnur.

Sunt un om ca orișicare,
Așa mi-aș dori să vezi,
Dăruiesc și câte-o floare,
De ai timpul să mă crezi.

Sunt, nu sunt, tu știi mai bine,
Ai un loc și-n el m-așezi,
Până când sătul de mine,
Voi dormi sub pomii verzi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ești lângă mine

Ești lângă mine atunci când eu mă simt pierdută
Ești lângă mine atunci și asta mă ajută
Ești lângă mine atunci când plouă și când ninge
Ești lângă mine atunci când dorul mă învinge
Ești lângă mine atunci când rana rău mă doare
Ești lângă mine atunci când caut alinare
Ești lângă mine atunci, ca îngerul ceresc
Și mă veghezi mereu, mă-nveți cum să iubesc.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
Nucu Morar

Meditație

cine sunt eu?
apa pe care o beau
sunt eu?
carnea ce o mănânc
cartea citită
școala terminată
celulele mele sunt
materie originară
tot universul
o picătură în ocean
deci sunt oceanul
un câine, un tigru
o frunză, o floare
sunt eu în tine
ești tu în mine
în femeie
e femeia în mine
copilul sunt eu
eu sunt copilul meu
în tatăl meu
în moșii și strămoșii mei
ei sunt în mine
sunt
în voi
sunteți
în mine

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-am cusut Iov 15:15-22,17:1-10

Mi-am cusut apoi un sac de piele
Și țărâna-n pleoape mi s-a pus
Umbra morții-apasă peste ele
Plânsul mult aproape m-a răpus.
Totuși n-am făcut nici o greșeală
Fără șovăire-am fost în pași...
Sângele să-mi iasă la iveala
Azi, te rog, pământule, să-l lași.

Vaietele mele să răsune
Până-n zare, dincolo de ea
Am în cer un martor ce va spune
Tuturora de durerea mea.

Prietenii îi știu că râd de mine
Dar mă rog plângând la Dumnezeu,
Fă dreptate omului la Tine,
Fă-mi dreptate-n fața lor mai vreu.

Anii mi se scurg spre neființa,
Doar un lucru vin să Te mai rog,
Să mă-ntorc nu-mi este cu putință,
Pune-Te-naintea Ta zălog.

Pentru mine, Doamne, nu Te-ascunde -
Am răbdat batjocuri, suferinți -
Altfel cine ar putea răspunde
Pentru mine astăzi între sfinți?...

Când mă prinde jalea ca-ntr-un clește
Cei făr' de prihană-s împietriți,
Totuși cel curat se întărește
Însă prieteni, prieteni, voi veniți.

Să v-arat că înțelept nu este
Unul printre voi, ce, de-au murit
Toate-acele planuri de poveste
Ce cu-atâta drag le-am făurit?...

Și mai spuneți noaptea că-i lumină
Când e întuneric și nimic...
Locuința morților să vină
O aștept, culcușul să-mi ridic.

Și când gropii-i strig fără de teamă:
"Tu ești, groapă, astăzi, tatăl meu,
Viermilor îmi sunteți soră, mamă
Unde mi-e nădejdea, Dumnezeu?...

Cu nădejdea azi mă iau de mână,
Care este azi nădejdea mea?
Când cu ea ne ducem în țărână,
Cine-n lumea asta va vedea?...

Amin!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Iubire-ți dau

În fiecare noapte și dimineață
Cerul își deschide ochii mari
Fără să știi eu îți dau speranță
Sunt viața ta, de mine nu sari

Treci prin mine fără să gândești
Par fără de sfârșit și nu realizezi
Căci într-un timp tu nu mai ești
Nu vrei să mă vezi și mă întristezi

Te îmbrățișez cu fiecare clipă
Iubire-ți dau, tu nu mă alunga
Nu face omule din viață o risipă
Caci ața vieții mereu te va lega

Tu cauți în mine eterna fericite
Trebuie să lupți să mă-mbunezi
Dar viața are și clipe de mâhnire
Iubirea, fericirea, să nu le vânezi

Treci prin mine mă simti in vene
Tu foloseste timpul ce a rămas
Timpul este casa noastră o vreme
Eu viața să mă iubesti iti dau răgaz

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Tu, lumină

Înalță-mă tu, lumină, mai sus de mine, măcar o clipă
Lasă-mă să văd al tău chip, de mine, iubit cu multă trudă
Mai lasă-mă sus un timp, cu-un pas, în fața vieții mele
Să știu ce-am fost și dacă voi mai putea să fiu o vreme
Nu-mi întuneca privirea, pasul, drumul luminează-mi
Nu pleca și nu lăsa-ntuneric, acolo, jos, în a mea viață

poezie de (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cel care nu știi că ești

eu te îmbrățișez, iubite
atât cât mă lași să mă apropii.
pentru că eu nu te îmbrățișez pe tine,
cel care nu știi că ești,
ci imaginea pe care eu
mi-o construiesc despre tine.
iar atunci când mă despart,
mă despart de acea imagine
și nu de tine, iubite
-torționarul gândurilor mele-
mă despart de o parte din mine,
de o parte din lumea mea,
de aceea sufăr, iubite
pentru că, prin tine,
cel care ești imaginea despre mine însămi,
-proiectată în afara mea-
eu mă despart de mine,
de Dumnezeul meu.

poezie de
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Și... (despre noi)

Motto:

Pierdut e trenul ce l-ai pierdut spre mine,
Asemeni unei ploi de care fugi...
Și dintre toate iubirile-ți străine,
Eu fost-am autentică de-atunci...

Și nu ți-a dispărut nici dorul... deși, ești mândru să mă suni...
Și ceas de ceas gândești amorul... ce doar cu mine știi s-aduni.
Și te gândești clipă de clipă... ce mai fac eu și cum îmi e...
De dragoste, plânge-o aripă... și inima-ți întreabă: "ce?"

Și mă dorești să-ți fi aproape... deși te-ngreunezi greșind...
Că poate, poate, totuși poate... eu am să vin, gonind, venind...
Și te întrebi de simt ca tine... oare și eu la fel tânjesc...?
N-am să te las să știi de mine... deși la fel mă perpelesc!

Și totul are timpul său... când sita cerne și s-alege,
Ori de e bine, sau de-i rău... ori de se-oprește, sau mai merge...
Când tu îți simți inima plină... de-nțepături și apăsare,
Să știi că nu sunt în lumină... și te visez cu o chemare.

Nu pot să fiu eu fără tine... nu mă-ntregesc așa cum sunt...
Dorințele îmi sunt divine... și te iubesc peste pământ!
Sper să îmi simți inima caldă... ce arde tot mai nelumesc...
Să-ndepărtezi gândirea fadă... să simți ce dragoste-ți nutresc!

Și vine totuși și finalul... îl tot aștept să vină acum!
Vreau să înving și s-ating malul... nimic să nu fi fost doar fum!
Și te iubesc fără să vreau... așa cum mi-a fost scris să fie...
Clipe din ieri, ce doar erau... să mi le dai de-acum doar mie!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela GhinescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Pacey (la interfon): Audrey, eu sunt. Nu știu dacă mă auzi, dar dacă da, te rog să nu te urci în avion, te rog. Sau știi ce, dacă te urci în avion, e în ordine pentru că o să mă faci să conduc și să traversez țara asta și să stau în fața vilei părinților tăi în Beverley Hills până când o să-mi vorbești. Pentru că trebuie să-ți spun că îmi pare tare rău pentru tot și pentru că nu am fost sincer cu tine întru totul și îmi pare rău pentru înclinația mea pentru femeile mai în vârstă. Doar că a fost un an foarte ciudat pentru mine deoarece în timp ce voi toți plecați la colegiu, eu mă chinuiam să mă mențin pe linia de plutire. Și crede-mă, nimeni nu îți dă hărți pentru drumurile mai puțin umblate. Trebuie să mergi înainte și să pornești la drum. Dar în cele din urmă singurul lucru pe care o să-l iau cu mine, singurul lucru pe care o să mi-l amintesc din acest an ești tu. Ești o persoană uimitoare, Audrey. Și ai apărut atunci când credeam că nu o să mai iubesc niciodată și mi-ai animat viața. Știu că noi doi nu ne cunoaștem prea bine, dar, deși sunt sigur că aș putea trăi fără tine, totuși nu sunt sigur că vreau asta. Așa că asta e.

replică din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț MădălinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De vorbă cu mine...

Ați întâlnit vreodată,
măcar un om,
făr-o poveste tristă?
Eu încă nu.

Tu poate... ai succes!
Dar, spune-mi:
ai timp si pentru tine,
si pentru acele...
nimicuri stupide,
ce-ți dau împlinire?

Sau poate... azi iubești!
Dar mâine îndoiala:
Pierdut-am libertatea?
Sau m-am pierdut pe mine?

Ai bani!
Și ce folos?
Unde-i acel prieten,
in fața căruia
poți fi chiar "tu"?
Știi ce vorbesc, nu?

Când tinerețe am,
mă doare ignoranța.
Și când am sănătate...
Ce idiot!
Cu câtă ardoare,
la ruletă o joc!

De ce ni se pare,
c-avem nevoie de mai mult?
Că niciodată nu-i destul?

Avem de toate,
și totuși...
ceva ne lipsește!
Știți ce?
puțină atenție.
:-)

Ai lumea la picioare...
Omule!
Ai ziua de azi!
Abia a început!
Fii tot ce poți mai bun!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Turk: Ei, haide, Carla, dă-mi un singur motiv bun pentru care nu vrei să ieși cu mine.
Carla: Ei bine, ești chirurg. Asa că suferi de complexul lui Dumnezeu, arogantă, toată treaba aia cu "sunt însurat cu meseria". Ești drăguț, dar ești foarte, foarte conștient de asta. Nu știi nimic despre mine așa că toate sentimentele pentru mine vin de acolo jos (arată spre șlițul lui). Dar mai ales, eu caut ceva real, iar tu nu ești altceva decât un băiețel care nu este obișnuit să fie refuzat. Așa că am o grămada de motive. Alege-ți preferatul. (pleacă)
J. D.: Eu aș alege "complexul lui Dumnezeu"... dar e greu de ales, știi, toate sunt atât de bune.

replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona StanescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aripi de toamnă

mi-au fost grele aripile
de pământ într-o toamnă
în care te-am scris te-am plâns sau ceva
în care nici luna aproape nu putea
să lumineze decât amară

coboram ori urcam către cer pe pământ și invers
mă rătăceam deseori într-un vers
se cocea în mine un măr
dar sub carne
cu dor de mirosul pielii tale

mi-a fost toamnă de sus și de-a rândul
și nimic concret despre tine
când strigam în fântâna din mine

până când m-ai îmbrățișat cu coaste cu tot
și-mi simțeam trupul mic
ca din copilărie
și-n umbra noastră aveau să vie
iubirea dimpreună cu uitarea
să își dea mâna
firește

pe vecie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook