Când ai impresia că moartea nu este departe îţi vine să dai like la orice idioţenie.

aforism de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

idioţenie

Idioţenie: stare de fericire în care intră "homo sapiens" prin absenţa complementarităţii.

definiţie aforistică de George Geafir din Lux de jeratic (1998)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vine moartea

Când vine moartea
Cum vine un urs flămând toamna,
când vine moartea şi-şi scoate din pungă monedele de aur

să mă cumpere, şi-şi închide-apoi cu zgomot punga,
când vine moartea
ca o epidemie de febră galbenă,

când vine moartea
şi mă izbeşte ca un aisberg între omoplaţi,

vreau să trec pragul plină de curiozitate, mirându-mă:
ce-o să se-întâmple, cum arată-acel bordei al întunericului?

De aceea privesc toate lucrurile
ca şi cum ar fi fraţii şi surorile mele,
şi consider că timpul este doar o idee,
şi cred că eternitatea este-o altă posibilitate,

şi mă gândesc la fiecare viaţă ca la o floare, familiară
ca o margaretă grădinii, şi la fel de unică,

şi fiecare nume este o muzică plăcută gurii mele,
înaintând, asemeni oricărei muzici, către tăcere,

şi mă gândesc la fiecare trup ca la un leu al curajului, şi ca la ceva
preţios pământului.

Când vine clipa, vreau să spun că întreaga mea viaţă
am fost mireasa unei mirări.
Am fost mirele care a strâns lumea la pieptul lui.

Când vine clipa, nu vreau să mă întreb
dacă-am făcut ceva special din viaţa mea – sau veritabil.

Nu vreau să suspin sau să fiu speriată,
sau să argumentez ceva, orice.

Vreau să sfârşesc simplu, ca şi cum am terminat de vizitat această lume.

poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfinx umblător

Moartea nu vine zâmbitoare
deşi au scris maeştrii morţi
c-a fost văzută pe la porţi
în mii de chipuri de fecioare ;

lucrează şi ea că-i datoare
cu moartea propriei ei morţi
şi cu-mplinirea bunei sorţi
a orice viaţă călătoare.

Deci moartea vine ca o vie
făptură neînduplecată
că în atâta veşnicie

omul - fiinţă însemnată -
a cutezat murind să fie
când nu fusese niciodată.

poezie de Gheorghe Pituţ din Noapte luminată (1982)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea este înfricoşătoare întrucât o privim ca pe ceva exterior, când de fapt ea este o stare lăuntrică; ea nu "vine să ne ia", nouă "ne vine" să murim. Asemănarea obişnuită dintre adormire şi răposare vizează nu numai aspectele de suprafaţă, ci şi senzaţiile specifice, comune ambelor cazuri. Aşa cum nu resimt somnul ca pe ceva străin şi intrarea într-o altă stare de conştiinţă ca pe ceva radical diferit, ci ca pe o manifestare a unei nevoi care pune din ce în ce mai tare stăpânire pe mine, ca pe o slăbiciune care mă cuprinde şi îmi înmoaie orice rezistenţă, orice capacitate de a mă opune, aşa se întâmplă şi cu moartea (evident, vorbesc de moartea "bună"). În acele momente vrei să fii lăsat să dormi, vrei să te duci să mori.

Horia Pătraşcu în Despre urât şi alţi demoni. Reflecţii şi exclamaţii (2005)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea nu reprezintă nimic pentru noi, pentru că atât cât noi suntem, moartea nu vine, iar când moartea vine, noi nu suntem.

citat celebru din Epicur
Adăugat de Antonio Rado
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea nu vine

şi mi-e a moarte
am destule răni pe suflet
prin care să intre
şi să-l spele de flăcări
pe dinăuntru
dar moartea vine nu vine
se teme de îngerul
care-mi sapă în inimă
vrând să scoată
cu rădăcini cu tot
arborele de sânge.

poezie de Dumitru Istrate Ruşeţeanu
Adăugat de Vedetot Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întins pe canapea, priveam tavanul

Să fie un gând trecător, sau poziţia din care
privesc universul este ideală pentru meditaţie?
În orice caz, ce-i drept rămâne drept,
ce-i strâmb se poate îndrepta şi tot aşa
până în sufletul meu murdar un bec va licări
de câteva ori, apoi se va sparge ca şi cum
nimic nu este mai adevărat.

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa e omul... când nu are nimic de zis, scrie bancuri.

aforism de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai impresia că ai scris cel mai bine şterge tot şi scrie ce-n minte îţi vine.

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

idioţenie

Idioţenia este o groază ce nu poate gândi asupra ei însăşi, un neant material.

definiţie celebră de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am impresia că aproape orice fericire este de probă.

aforism de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde vine seara?...

De unde vine seara,
cu întunericul ei străveziu,
vestind groasa smoală a nopţii?
Poate că vine, ca şi vântul,
de dincolo de marginile pământului.
Poale că vine mai deaproape, din câmpuri.
Poate că vine din pădurea de peste râu,
ca o ciudată pasăre
cu mii şi mii de aripi.
Poate că vine de pretutindeni şi de nicăieri.
Poate că vine de acolo de unde vine moartea...

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păsările

Moartea vine ca o privighetoare
Îmi spunea o ţărancă bătrână
Moartea vine ca un porumbel
Îmi spunea un cosaş obosit...
Şi de atunci în sufletul meu
O mie de păsări s-au cuibărit.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asemănare

Într-adevăr, înalta-i frunte
Şi creierul de sub chelie
Îţi dau impresia că-i munte...
Când vine vorba de prostie.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desemnăm Timpul când spunem: orice lucru are timpul sau. Asta înseamnă: Orice este, de fapt, fiinţă vie vine şi pleacă la timpul potrivit şi rămâne pentru o vreme, în decursul timpului ce i s-a alocat. Orice are timpul său.

citat din Martin Heidegger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La ce ne-ar păsa când vine moartea, din moment ce este inevitabilă?!

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tyler: Orice lucru pe care îl faci în viaţă va fi nesemnificativ, dar este foarte important să îl faci. Deoarece nimeni nu îl va mai face. Ca atunci când vine cineva în viaţa ta şi jumătate din tine spune că nu eşti nici pe departe gata, dar cealaltă jumătate spune: fă-o să fie a ta pentru totdeauna.

replici din filmul artistic Aminteşte-ţi de mine
Adăugat de Iulia Florescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamei

Am urmărit-o îndeaproape din umbră
mişcările ei obsesive
ca şi cum ar gândi o orchestră
cu începutul şi cu sfârşitul concomitent
ca şi cum ar ţese o poezie cu toate cuvintele
iar prin mişcări de puzzle ar lua o formă
divinitatea o agasează însuşi fiul vorbeşte în dodii
demonii sunt nişte clarvăzători şi profeţi
de la ei vine şi poezia.

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebare

Mă caut mereu
în ziua de mâine,
dar marţi nu sunt eu.
Şi luni când mai vine?

De-aşi fi arhiereu,
chiar miercuri ar fi bine
să declar că sunt eu.
Şi luni când mai vine?

Mâine aş fi din nou eu,
dar joi nu-i de mine,
eu nu visez la empireu.
Şi luni când mai vine?

Pentru vineri sunt un deşeu
aruncat departe de sine.
Deci tot nu sunt eu.
Şi luni când mai vine?

Sâmbătă mi-e greu,
cu dorul de mine
topind tot ce-i al meu.
Şi luni când mai vine?

Odihnitoare mereu
cred duminică-n tine,
zi lăsată de dumnezeu.
Şi luni când mai vine?

Azi mă simt ca un zeu,
stăpân peste mine,
încrezător că-n careu
ziua de luni tot revine.

Oră de oră trec şi eu
spre zorii zilei de mâine,
dar fi-voi oare mereu
şi-n lunea care vine?

E
Calvarul zilei de luni
sau
Vremelnicia devenirii mele
?

poezie de Silviu Crăciunaş (2010)
Adăugat de Silviu Crăciunaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grâu

Vântul vine de departe, de foarte departe.
Vine şi scutură grâul în palmele mele,
Scutură grâu şi scutură stele.

Lumina vine de departe, de foarte departe.
Vine şi-n aur mă-mbracă, în straie de aur,
Şi-i spune ciocârliei să-mi cânte un cântec de aur.

Ciocârlia zboară şi cântă aproape de cer,
Cântece limpezi s-aud de la zare la zare,
Şi aripele nu i se aprind de la soare.

Stau lângă soare şi eu, nu ard, nu m-aprind,
Stau lângă soare şi cânt,
Grâul se scutură greu, pe pământ,

La anul alt grâu să se legene-n vânt,
Alt grâu, mereu alt grâu să se legene-n vânt.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!