Vă mulţumim

Omagiu pentru miile de navigatori ai marinei civile din toate ţările care şi-au pierdut vieţile în timpul celui de-al II lea război mondial

Pe toate-oceanele lumii
Plutesc mii de berete albe –
Nu se văd nicăieri, rânduri lângă rânduri, cruci
Şi nici flori împletite-n salbe.

Voi, cei care dormiţi sub apa mării
Acoperiţi de translucida-i carapace,
Să-aveţi somn lin şi împăcat,
În ţara voastră-acum e linişte şi pace.

poezie din England Magazine (2000), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hagada are rânduri ce trimit la teologie şi dogmă, rânduri ce ţin de ritual, precum şi rânduri liturgice, dar se concentrează, în acest ansamblu religios, asupra a ceea ce putem numi ordonarea vieţii.

citat din Andrei Marga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recolta din gânduri

nori albi pufoşi plutesc pe cer
în curând se vor aşterne ploi
e toamnă blândă şi încă mai sper
că nu o să aducă valuri de nevoi.

strânse-s în cămări recoltele de toamnă
şi-s mii de nunţi cu miri îndrăgostiţi
e pace în lume şi asta înseamnă
că oamenii sunt tot mai fericiţi.

toamna e cochetă în costum pastelat
lauri ruginii poartă pe tâmple
lieduri răsună în lung şi în lat
bucuriile vieţii sunt tot mai multiple.

am strâns în suflet bogatele gânduri
se transformă-n slove rânduri rânduri.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre rânduri

Stau ascunse-ntre cuvinte
Vorbe calde, vorbe sfinte,
Ce îţi cad din cer pe-o coală
Par că-s scrise cu cerneală

Dar găseşti lacrimi prin ele
Suferinţe, zile grele,
O mătase îngerească
Care vrea să te-nvelească

Tu încearcă, le priveşte,
Fii ce poţi să fii, iubeşte,
Simţi căldura lor în suflet
Cum te-ndeamnă la un zâmbet?

Cel ce e, e lângă tine,
Vrea să-ţi fie pururi bine
Inima citind o ştie
Ritmul ei e poezie

Tu simţi dragostea firească
Mantia dumnezeiască
Rânduri, rânduri... de ce oare?
Nu e tot ceea ce pare?

poezie de Adi Conţu (13 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-a spus să ne imaginăm că Dunărea, trecând prin Bărăgan, este ca o panglică azurie, care strânge buchetul la un loc, după ce împletise în ea alte panglici: Oltul, Siretul, Prutul; că Dobrogea cea verde reprezintă tulpinile florilor muiate în apa mării, iar câmpiile care înconjoară ţara cu verde-viu sunt frunzele florilor aşezate pe margine, în timp ce la mijloc, galbenul, roşcatul, albastrul reprezintă fiecare câte o floare. Florile sunt, fiecare din ele, deosebite. Sunt flori aspre din Carpaţi; sunt altele, flori de oraş, salbe de flori proaspete, răsădite şi crescute din sensibilitatea noastră de azi; sunt flori de câmp şi de lacuri, flori de viţă de vie şi flori de grâu. Cu toate însă sunt nemuritoare şi aşezate de multe, multe veacuri împreună, ca să ne fie nouă patrie. Ne-a mai spus că nici o altă ţară de pe harta lumii nu seamănă atât de mult cu un buchet de flori şi că trebuie să fim mândri de frumuseţea nemărginită a pământului nostru.

Ana Blandiana în Buchetul de flori
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcrămioare

La început de primăvară,
Apariţia îşi fac,
C-o mireasmă îmbătătoare,
Rânduri cu miros dulceag.

Albe, minunate flori,
Mici, gingaşe şi delicate,
Iţi dau fiori,
Ochii bucură îndată!

Aplecate la pământ,
Răspândesc miros sublim,
Albe lăcrămioare!

acrostih de Ciubrei Eugenia (7 aprilie 2021), traducere de Eugenia Ciubrei
Adăugat de Eugenia Ciubrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

teiul în floare -
cuvinte de dragoste
cad rânduri, rânduri

haiku de Letiţia Iubu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

În valuri
se pierd idealuri
şi tu picuri
în plicuri
gânduri,
rânduri, rânduri.

poezie de Alina Gabriela Trifanov
Adăugat de Alina Gabriela Trifanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Interiorizare

Uneori sunt prea multe gânduri
Şi preferi să le interiorizezi,
Decât să le aşterni rânduri, rânduri
Pentru că reproiectează momente,
Ce ai vrea să le ştergi.
Mulţi poate n-ar înţelege,
Ce-ai simţit tu, sufletul prin ce trece,
Un zbucium interior, ce arde mocnit,
Chiar dacă tu la suprafaţă
Vezi un chip, aparent fericit.
Şi încă nu ai vazut nimic,
Dar mai bine tac, decât să explic,
Reconstruiesc prin linişte un zid,
Dacă nu mi-ai auzit tăcerea,
Nu mă vei auzi, nici atunci, când strig.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul mărului bătrân

Albe flori vor înflori,
În măr, lângă fântână;
O scorbură bătrână
Pare a întineri.

Din secata rădăcină
Lăstăraş va răsări,
Albe flori vor înflori
În măr, lângă fântână.

Pomul va pica pe rână,
Vremea-l va bătători,
Iar lăstarul din ţărână
Ramurile-şi va spori

Şi albe flori vor înflori.

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vouă

Se văd roadele pe rânduri,
nu degeaba v-am citit...
se văd brăzduite câmpuri
şi astăzi au înflorit.

Mă gândesc să fac o carte
în care să povestiţi,
începuturile voastre
de la A, până la sfinţi

Îmi trece acum prin minte
forma ei mai diferită,
două rânduri povestite
şi o strofă învechită,

apoi iarăşi rândui, rânduri,
despre timpul de atunci,
când v-aţi adâncit în scrisuri...
gânduri mari şi gânduri dulci.

îi vom face şi lansarea
împreună cu ce-aţi zis...
în pagini vă e menirea
continuaţi... vă este scris...

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvor de fluturi

Îmi curg fluturi din ochii calzi,
Îmi curg fluturi pe obraz.

Îmi curg fluturi pe spatele rece,
Îmi intră-n gură să mă înece,

Îmi curg fluturi pe nas, când respir
Mă umplu pe faţă, mă împroşcă cu mir.

Îmi curg fluturi pe mâinile slabe,
Sărută mai jos picioarele albe.

Îmi curg fluturi când te văd şi tac,
Sunt plină de fluturi în stomac!

Îmi curg fluturi rânduri, rânduri,
Din ochi, din ureche şi din gânduri.

poezie de Roxana Matiasi
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sculaţi, gazde, nu dormiţi!

Sculaţi, gazde, nu dormiţi,
Vremea e să vă treziţi.
Casa să vi-o aranjaţi,
Flori de măr,
Şi masa s-o încărcaţi
Flori de măr,

Ca umblăm şi colindăm
La mulţi ani să vă urăm,
Să traiti, să-ntineriţi,
Flori de măr,
Pentru mulţi ani fericiţi,
Flori de măr,

Şi la anul vom veni,
Numai dacă ni-ţi pofti.
Şi mai multe vom ura,
Flori de măr,
Un cocuţ dacă ni-ţi da,
Flori de măr,

Şi colinda nu-i mai multă,
Să trăia cine ascultă!
Şi colinda-i atâta,
Flori de măr,
Cine-ascultă să trăia,
Flori de măr!

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde duce izolarea

Nu am somn, că-s claustrat -
Ţi-am mai spus în multe rânduri;
Nici nu pot să stau pe pat,
Find'că zilnic. stau... pe gânduri!

epigramă de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde duce izolarea

Nu am somn, că-s claustrat -
Ţi-am mai spus în multe rânduri;
Nici nu pot să stau pe pat,
Find'că zilnic stau... pe gânduri!

epigramă de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde duce izolarea

Nu am somn, că-s claustrat –
Ţi-am mai spus în multe rânduri;
Nici nu pot să stau pe pat,
Find'că zilnic stau... pe gânduri!

epigramă de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

FRUMUSEŢEA TA ÎN NOUĂ RÂNDURI

Nu există-n limba mea
Vorbe care să descrie
Frumuseţea ta, de-aş vrea
Să-i compun o poezie.

Doar căderea mea pe gânduri
Şi tăcerea mea pot spune
În, cu titlul, nouă rânduri,
Ce frumoasă eşti, Minune!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rânduri îngrijite

melancolia toamnei s-a strecurat în mine
o transpun în slove rânduri îngrijite
din cioburi de vise cu sclipiri hialine
creez un mozaic pentru lumini mijite.

cerul mi-a promis un destin mirabil
un miracol s-amplinit în sufletul meu
Dumnezeu m-a vizitat în mod admirabil
cu salba amintirilor îl voi slăvi mereu.

am primit lumina, muzica îngerească
reverberează-n sânge în gândirea trează
cred că iubirea divină o să mă lecuiască
de boală de tristeţe să plutesc pe o rază.

lumea creştină o să mă recunoască
poet al mirărilor cuprins de emfază.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Resemnare

În cimitirul cu cruci albe
Cavouri, multe morminte
Este linişte deplină
De te miri ce să existe.

În jur se văd flori
Din respect şi amintire
Pentru cei care au fost
Regretând a lor despărţire.

Se văd feţele cernite
Murmure, niciun cuvânt,
Nici în tainicele morminte,
Totul pare adormit.

Privesc la toţi întristat
Şi gândesc ce o să fie
Fiecărui fiindu-i dat
Lunga cale de veşnicie.

Zgripţuroaică, unde eşti?
Cu a ta coasă ruginită,
De ce, scorpie, ne urăşti
Şi faci lumea necăjită?

Pune-o, Doamne, să muncească
Lângă omul urgisit
N-o lăsa să huzurească
Să ia săracul umilit.

Dă-ne la toţi bucurie,
Înţelegere şi iubire.
Între noi să nu mai fie
Ură şi nemulţumire.

poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E linişte, e pace, e Dumnezeu

E linişte, e pace, e linişte deplină
S-a prins de gene somnul pe când voiam să scriu
Stau încărcaţi de stele copacii din grădină
E linişte, e pace, e noapte, e târziu

Simt cum se-ngână şoapte şi foşnete bizare
în aşternutul rece rămas pe canapea
E linişte, e noapte, întinsă pe cărare
Lumina lunii arde cu fulgi de gheaţă-n ea

Lucind lângă fereastră oglinda-i aburită
Şi lacrimi de-ntuneric domoale se preling
E linişte, e noapte, o noapte aurită
De stelele ce intră în casă şi mă ning

Mi-e amorţită mâna şi pleoapele-s închise
Aud tăcerea nopţii lovind cu valuri mici
În neştiute ţărmuri pierdute printre vise
E linişte, e pace, e Dumnezeu aici

poezie de Sanja Cristea Tiberian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul XX

În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri.

Pot scrie, de exemplu: "noaptea-i înstelată
şi stelele tremură albastre în depărtare".

Vântul nopţii se răsuceşte în văzduh şi cântă.

În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri.
Am iubit-o, şi, câteodată, şi ea m-a iubit.

Într-una din aceste nopţi am strâns-o în braţe.
Am sărutat-o la nesfârşit sub cerul imens.

M-a iubit, şi, câteodată, şi eu am iubit-o.
Cum aş fi putut să nu-i iubesc ochii ei mari?

În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri.
Cum să mă gândesc că n-o mai am? Să simt că am pierdut-o?

Cum să ascult imensa noapte, mai imensă fără ea?
Şi rândurile cad în suflet ca roua pe izlaz.

Ce mai contează că iubirea mea n-o mai poate păstra?
Noaptea-i înstelată, şi ea nu-i lângă mine.

Asta-i tot. În depărtare cineva cântă. În depărtare...
Cu pierderea ei nu mă pot împăca.

O caut cu privirea, dorind s-o aduc mai aproape.
Inima mea o caută, dar ea nu-i lângă mine.

N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar cum am putut-o iubi...
Vocea-mi vrea să fie vântul, să-i gâdile auzul.

A altuia. Va fi a altuia. Ca înaintea săruturilor mele.
Vocea ei, trupul ei de lumină. Ochii ei fără hotare.

N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar poate încă o iubesc.
Iubirea e atât de scurtă, şi-atât de lungă e uitarea.

Într-una din aceste nopţi am strâns-o în braţe,
şi sufletul nu mi-e împăcat cu pierderea ei.

Chiar de-i ultima zvâcnire pentru ea,
şi acestea ultimele rânduri.

poezie celebră de Pablo Neruda din Douăzeci de poeme de iubire şi un cântec de disperare, traducere de Ionuţ Popa
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!