
* * *
Aștept un semn, astept iarba sa crească
Dar ploua infernal in suflet si mi-e dor
Mi-e dor de mine si de soarele din mine
O energie ce mi-a fost lumina.
Am intalnit iubirea si am sperat
Ca acea frumoasa clipa se va continua
Ploua si ploua abisal
Eu plec... Timpul a păstrat amintirea
Eu plec cu senzatiile si percepțiile mele intr-un alt episod din viata
Frumos imi voi rearanja coafura
Noul Look spune ca sunt libera si-n suflet am uitat sa plâng.
Din suferința aceea va fi un solemn sentiment pus pe hartie
Fie ca-ntreaga omenire sa spuna ce simte si sa se elibereze.
Poeme scurse din albul iubirii,
Ce-n singurătate vor dăinui.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Plouă infernal în suflet
Nu știu daca merită să sufăr atât în viața asta,
Dar pentru poezie merită să sufăr.,
Așteptat un semn, aștept iarba să crească
Dar plouă infernal în suflet și mi-e dor
Mi-e dor de mine și de soarele din mine
O energie ce mi-a fost lumină.
Am întâlnit iubirea și am sperat
Că acea frumoasă clipă se va continua
Plouă și plouă abisal. Eu plec...
Timpul a păstrat amintirea
Eu plec cu senzațiile și percepțiile mele
Într-un alt episod din viață
Frumos îmi voi rearanja coafura
Noul look spune că sunt liberă și-n suflet am uitat să plâng.
Din suferința aceea va fi un solemn sentiment pus pe hârtie
Fie ca-ntreaga omenire să spună ce simte și să se elibereze.
Poeme scurse din albul iubirii,
Ce-n singurătate vor dăinui.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ar ploua
De-ar ploua...
Încet, ca gândul meu nestins
Curgând a întrebare,
Arid de înțeles pur
Și răspunsuri.
De-ar ploua...
Senin, ca privirea ta seara
Zâmbind a revedere,
Aprinsă în lumină nouă
Și visare.
De-ar ploua...
Greoi, ca dorul meu cărunt
Zăcând a neputință,
Lipit în emoții vechi
Și căință.
De-ar ploua...
Repede, ca graba mea ferice
Sperând a început,
Vestită-n gesturi mărunte
Și cuvânt.
De-ar ploua...
Amestecat, ca tine, ca mine,
Simțind indecis,
Visând vise diferite
Și iubind.
poezie de Gabriela Chișcari (16 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferința in lumină
Suferința unui suflet de lumină
Crezul lin al iubitoarei lumi
Fac din nuanțe gri, strălucirea inimii
Și se-abate din frumoasa adormire
Spre-a cunoaște dreapta împărăție..
Nu are urme de regret in suflet
Ci numai gânduri de iertare,
împăcare sufletească.
Se propaga asemeni liniștii divine
Și intr-un cântec de festivitate
Se linisteste și se pierde-n zare.
E un cuvânt spre mântuire și o lumină vie.
Plec către casa eliberată de gânduri
Traume sau vagi respirații,
amăgite-n umbre.
Acum lumina este calea..,
și credința mea e fermă.
Asemeni unui corp cuprins de cercuri de lumină și de mii de culori întrepătrunse.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Plange plange-ma
Si de-ti va fi dor,
Minte-te ca-mi este usor,
Si de plec incet pe nor,
Plec cu al tau dor,
Astept clipa cand se rupe ziua-ndoua
Si ceru doar ma planga, sa ploua,
Nu mai plange
Ce-ai frant nu mai poti frange
Si de lacrimi vei strange
Presarele pe chipul celor ce nu ma vor plange
poezie de Dorin Teodorescu
Adăugat de Dorin Teodorescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost în viața mea...
A fost în viața mea, a fost o vreme,
Când te iubeam, oh, știi, cu-adevărat...
Nu te acuz, nu plâng, nu mi-e rușine
De tot ce-n viața mea s-a întâmplat.
M-am înrămat tăcut în ne-uitare...
Mi-e lacrima și scut și cazemată...
Căci poate-am fost nebună de iubire
Și de aceea azi sunt vinovată...
Mă-ntreb de simt și dragoste și ură
În sufletul înnrourat de răni...
Acum îmi plec umilă amintirea
La a iubirii noastre-nmormântări...
Nu vin cu jerbe, nici nu plâng, iubite,
De ce aș face iar un legământ
Cu o iubire ce n-a fost a noastră?
Încerc, cât mai subtil, să mă ascund.
Nu cad pe cruce-n jerbe, promisiuni, nici stele,
Nu sunt a ta, nu sunt a nimănui...
Căci între noi mai sunt cuvinte grele...
Nu pot să-ți spun la mine să rămâi.
De ce nu pot să-mi mai aduc aminte
De tot ce-a fost frumos în viața mea?
Tu ți-ai ales, tu ți-ai ales iubite,
Să ai, să ai atunci pe-altcineva...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel în ploaie
Ploua mărunt, ploua orizontal,
Șuvoaie trec oftând pe trotuare,
Sunt ud, precum o rufă în căldare,
Dar ăsta e un amănunt banal.
Un vânt mârșav imi suflă-n buzunare,
Nu am primit pe vodcă bon fiscal,
Ploua mărunt, ploua orizontal,
Șuvoaie trec oftând pe trotuare.
Un câine mă miroase cu mirare
Și mă marchează tandru, amical,
Frăția dintre om și animal,
Când stai în patru labe-i și mai mare...
Ploua mărunt, ploua orizontal.
rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploua
Ploua.
ploua prin noi.
șuvițe ude
împletite cu degete șuvoi...
amurguri frământate
spre scâncetul de zori...
și sânii goi
ce risipeau
și spațiul
și timpul
dintre noi...
Și iar imi plouă
plouă din noi
n-am fost olar desăvârșit
nici meșter întru
nou zidit
doar te-am iubit
poezie de Ion Velea (2009)
Adăugat de Costea Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimile legate pe vecie
Poate că voi zâmbi iubirii și florii roze
Te voi striga când timpul va sta în loc
Iubirii să-i cânți cu trâmbițe duioase
Tu ești lumina și cu-n dulce dor
Mă vei scaldă în razele de soare
Presărând în orice clipă de dor nemăsurat
Nu mă mai caută, iubitule!
Nici cerul nu va mai ploua...
Doar tunetul îmi va fi-n minte
Și vocea ta ce adesea mă certa.
Acum că am rămas în taina zilelor duioase
Mă voi ancora în necunoscut
Și voi străbate pajiști și munți
Voi privi apusul și voi știi că eu trăiesc
Pentru a-mi lumina ochii, pentru a-mi adânci suferința
Dar timpul meu se pierde printre timpul tău
Și desenează inimi legate pe vecie.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fățărnicia sa Teodosie ToMITAnul, arhiepiscopul Tomisului, a luat câmpii: filmat de tembeliziuni îngenuncheat pe un câmp pârjolit de secetă, înconjurat de o mulțime de preoți și de oameni, s-a "rugat" astăzi la Dumnezeu să dea ploaie roditoare. Dacă va ploua, Fățărnicia sa va spune că e meritul lui, că Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea, și va fi considerat de prostime un sfânt; dacă nu va ploua, Fățărnicia sa va spune că de vină sunt păcatele noastre (evident că el este "fără" de păcate). Și de va ploua, și de nu va ploua, Fățărnicia sa va pica bine în ochii prostimii.
George Budoi în Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (15 iulie 2022)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploua nins
pentru ei
timpul cernea
singurăți
în clepsidre
ploua nins și infinit
cu nisipuri arămii
cu nisipuri argintii...
ploua nins
cu flori de nu-mă-uita,
iar ea râdea nervos
citise Moartea ca o floare de nu-mă-uita
și n-ar fi crezut
că locul ei de veci
va fi o lacrimă
sau o petală de miozot
peste ei
ploua nins
rugina toamnei
oțelul iernii
se înstăpâneau
în fiecare colț de poem al sufletului lor
adumbrind trăiri
îngropând amintiri...
ploua nins
cum numai
două suflete
strangulate
în clepsidră
pot
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploua nins
pentru ei
timpul cernea
singurăți
în clepsidre
ploua nins și infinit
cu nisipuri arămii
cu nisipuri argintii...
ploua nins
cu flori de nu-mă-uita,
iar ea râdea nervos
citise Moartea ca o floare de nu-mă-uita
și n-ar fi crezut
că locul ei de veci
va fi o lacrimă
sau o petală de miozot
peste ei
ploua nins
rugina toamnei
oțelul iernii
se înstăpâneau
în fiecare colț de poem al sufletului lor
adumbrind trăiri
îngropând amintiri...
ploua nins
cum numai
două suflete
strangulate
în clepsidră
pot
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima oră
se cerne pe tâmple amurgul
se aprind stele pe boltă
aștept să se facă tăcere, să plâng
zăbovesc la intrare
nu am timp să rămân
ceaunul arde pe sobă
eu caut linguri de lemn
cerul mi-e astăzi vecin în tinda durerii
aștept să mai plec și totuși nu vin
uneori adun lacrimi pe geană
să hrănesc uscatele lumi
mai ninge o oră
timpul a uitat să se culce
bate un clopot în biserici de suflet
ard îngeri pe drum
și mi-e frig
o oră a trecut
aștept să mai vină un an, în zadar
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Spirit (pro Bacovia)
Ploua pe uliti, ploua pe strazi,
E trist si tare mi-e greu
Bacovian e totul astazi,
Ploua in sufletul meu
Bucati de lut, la vale curg
Manate de-un fals alizeu,
Rostogolindu-se-n neant se duc
Bucati din sufletul meu
Incet si sigur, departe te-ai dus
Flacara din tine s-a stins,
Devreme ai luat-o inspre apus
Spiritul meu, spirit invins
poezie de Alex Dospian
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Franturi de ape
mai ploua din cand
in cand
iar stropii ploii
coboara
cadentand secundele
inseland timpul,
vulgari
pacatosi
plini de noi
cand ploua
lumea se sparge
in bucati
diforme
cautandu-se
intre ele
cand ploua
stelele nu mai palpaie
felinarele cerului
pic pic
tradeaza inima
nu mai bate
pentru tine
e una cu ploaia
ce perdea ti-au
asternut ochii
nici macar
pe tine
nu te mai vezi
cand ploua
totul se scurge
chiar si pacatul
clipeste
printre picurii
genelor tale
n-au trecut
inca
atatea brazde
pe obrajii tai
cat sa te acopere
traieste
chiar si viata
ta
s-a scurs un
pic
pic pic
se va intoarce...
poezie de Elena Enache
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mângâieri de foc
Ce vremuri de criză! Ce de nenoroc!
Zadarnic picătura de voință...
Incinerând această lume...-n loc,
Ne vom zidi cenușa-n suferință.
Se zbat în noi furtuni, vulcani, cenușă.
N-avem cui plânge... Umeri nu mai sunt.
Doar către Cer ne-a mai rămas o ușă.
Ne sapă-n suflet fiecare vânt.
Avem o schijă-n inima ce plânge,
Pulsând speranțe, vise, adevăr...
Dar moartea parcă tot mai mult ne strânge,
Iar eu duc grija pentru-acest popor.
Aici, la noi, încă domnește ura
Și focul vieții mi-a pârlit lumina.
Îți simt pe suflet, iar, mângâietura.
Dar, vezi, cine să-mi ude rădăcina?!
Sunt urme de rușine pe retină.
M-a scormonit un sentiment ciudat
În goana după fală și lumină
Și pe retina mea s-a-ntunecat.
E glaucomul dragostei de sine...
Nimic nu este azi ca la-nceput.
Mi-a mai rămas o pată de rușine
Și-n mine m-am închis și plâng tăcut.
Mă tem că-mi este rău când îmi e bine.
Și plec la îngeri să mă spovedesc,
Dar mint că e O. K. fără rușine.
Că-mi este bine vreau să dovedesc.
Și mulțumesc când plec... dar ce minciună!
Sunt iar murdar din cap până-n picioare
De boli, incest, durere, lacrimi, ură
Și spini se-nfig în carnea tălpii goale.
Mi-e iar război și diavolii din mine
Mi-alintă plânsu-n mângâieri de foc.
Și când mi-e rău, atunci mi-e cel mai bine...
Voi nu vedeți că nu mai am noroc?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu trup și suflet
Crezi tu că nu pot scrie, dacă nu mă raportez la tine?
Eu pot acoperi preaplinul cu un frumos poem, el primul
Eu pot acoperi tăcerea cu flori de imortela, lacrimi ascunse-n suflet,
Dar am ales întâia oară să fiu în armonie totală.
Astăzi am reînviat!
Simte inima de lumina goală,
Au nevoie de mine, cu sufletul vuind ca un clopot.
Printre ruine, aud al secundelor ropot...
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploua!
Ploua frumos acoperind decorul
Cu stropii mari
Schimbind vechiul cu noul.
Eram stingher, si tinar si-as fi vrut
Sa trec usor prin apa
Dar fara sa ma ud.
Plingeam rizind si rid plingind si-as vrea
Prin ploaia rece
Sa-mi gasesc dragostea.
Nu n-am stiut ca ploaia asta cruda
urita, ordinara, poate...
Sa fie-asa de uda.
Te-astept in ploaie sub salcia mareata
Sa vii iubire
Si sa nu fi de gheata.
E vara iar, e frig... si ploua
Noi suntem iarasi doi
Si ce ne pasa noua!
poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Ramona Alexandrescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre pagini de lumină
Ai zâmbit?
Și eu am aprins flacăra divină
Ce va deveni o torțăî și va zburda efectiv
Nu mă-ntreba de viata?
Ea este un cadou semenilor sau o lecție pentru sufletul nostru.
Zbor, precum un înger de lumina
Și mă vei prinde-n cerc de foc
Acolo vom dansa deschis,
Până ce timpul va zburda printre capilare
Vreau lumina din fereastră sau poate visul în doi
Văd cum plouă cu pagini de lumină
Cum cerul se pierde în culorile iubirii
M-ai intrebat ce fac?
Privesc cerul și adorm
Privesc cerul și mă trezesc
Am îngeri de prins în zorile destinului
Plec odată cu visul... Plec odată cu frumusețea clipei.
Plec și mă întorc cu tine... la poezie
Singurul refugiu, singura alinare, singurul vibrațio al iubirii.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima vară cu tine
Ploua și atunci cu năduf și revoltă,
Ploua și atunci ca-n potopul lui Noe,
Ploua din pământ, rana mea ca din boltă,
Ploua dezinvolt, fără nori, fără voie.
Ploua dimineața, ploua la cafea
Și beam amândoi câte-o ploaie din ea,
Ploua și la prânz, mai domol și timid,
Ploua anacronic și-aproape stupid.
Amurgul cădea peste umeri șiroaie,
O cruce de nori ai pictat pe retină,
Iubirea-nota, ca nebună-n noroaie
Și ploia gemea-mpovărată de vină.
Doar noaptea plângea pe-nfundate în pumni,
Cu lacrimi albastre din ochii-mi în ploi,
Iar eu te priveam cum din vară le-aduni.
Ia-mi lacrima, Doamne, dă-mi vara-napoi!
Mai plouă și azi, dintr-un cer cu suspine
Și ploaia mă spală de vară și doare
E ultima vară, iubite, cu tine
Și vara-mi rămâne, cu tine, datoare.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un suflet sihastru...
Ma privesc si-mi pare,
Ca cel ce aievea-mi apare,
Nu sunt nicidecum tot eu,
Ci doar o simpla-aratare.
Si ca prin tulburi oglinzi,
Ma privesc cu ochi de strain,
Si aratarea imi pare ca are,
Un suflet golit de destin.
Se-aude departe,
Un raget de fiara, agonic si crud,
Ca un tunet pustiu si surd,
Si-mi pare ca vocea mea o aud.
Privesc catre mine si parca,
Trupul ce vad e rece si greu;
E trupul unei fiinte ce moare,
Si vai, fiinta aceea sunt eu!
Si simt,
Cum treptat ma topesc in zare,
Si de cel ce am fost ma desprt cu greu,
Il vad cum dispare.
Si simt cum dorul de mine ma doare,
Si ma doare parca toata faptura mea,
Faptura mea de eter,
De eter fara culoare.
Mi-e dor si ma doare!
Si vreau sa m-ating dar nu pot,
Si vreau sa vorbesc dar n-am glas,
Si din toate cate-am avut,
Doar scanteia gandirii mi-a mai ramas.
Si vidul cel negru si mare,
Incepe usor sa ma-npresoare,
Si-n recea tacere ma simt singur tare.
Dar gandul imi zboara aiurea,
Si uit ca mi-e teama si totul dispare!
Si simt ca n-am spatiu, simt ca n-am timp,
Si simt ca de mine nu-mi mai e dor,
Si cu gandul, ca gandul, aiurea eu zbor,
Si simt ca n-am timp si simt ca nu mor!
Si prin tacere catre niciunde ma-ndrept,
Ca o lumina de astru,
Eu sunt un gand calator,
Sunt un suflet sihastru!
Si veacul cat clipa imi pare,
O clipa in plus pentru inc-o povata,
O clipa cat veacul de mare,
O clipa ce-nseamna viata.
poezie de Mihai Antonescu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!