Alhimie...

Ţine-mă-n palmele tale cenuşii
Şi acoperă-mă cu obraji-ţi verzi,
Lasă-mi fiinţa la pieptu-ţi
Ce miroase a făină proapăt măcinată,
Dezvăluie-te şi du-mă-ntre coapse
Ce-ţi sunt precum cremenea-n sudori de voinţi,
În alinturi astrale...
Numai tu...
M-ai face să experimentez
Dincolo de limita cunoaşterii,
Dincolo de...
De te-aş putea înţelege,
Mai mult,
Mai bine...
Să scap de prezentul grosier al lumii...
Tu, operă a regenerării... viaţă peste vieţi...
Parfum rupestru al mântuirii cu fruntea-ţi de zeiţă,
Ansamnblu de mister...

poezie de Vasile Zamolxeanu (25 februarie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aş...

Te-aş purta cu mine prin lume,
Şi te-aş strânge adesea la piept,
Ţi-aş evidenţia cele bune,
Dar nu mai rezist să aştept.

Te-aş face să îţi ştii menirea,
Să ştii să alegi limpezită,
Să simţi întru totul iubirea,
Să simţi cât de mult eşti iubită.

Te-aş privi o viaţă întreagă,
Te-aş privi şi o sută de vieţi,
Păcat că nimic nu se leagă,
Şi-n suflet port numai tristeţi.

Te-aş alinta aşa cum ştiu eu,
Şi ţi-aş scoate din suflet amarul,
Sălbatic aş fi ca un leu,
Domestic aş fi cum e calul.

Te-aş uita, dar nu o pot face,
În gând până astăzi mi-ai stat,
Te las de acuma în pace,
Căci ştiu că de mult m-ai uitat.

poezie de Mihail Cosmin Pamfil (16 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legaţi vom fi şi dincolo de astre

Te-aş duce pe la babele din sat
Să te descânte de urât şi teamă,
De farmecele care eşti legat,
De dragostea şi vocea-mi ce te cheamă!

Să te descânte de deochi şi rău,
Ulciorul să îl spargă-n faţa uşii,
Să lege busuiocul de clănţău
Suflând în pulberea udă-a cenuşii.

Dar Nastasia a murit demult
Şi Stanca este oale şi ulcele
Şi nimeni nu mai crede-n acest cult,
Rămas-ai numai în mâinile mele.

Te-aş descânta şi te-aş lega mai strâns
Decât în prima zi a nunţii noastre,
Dar uite cât de mult anii ne-au nins,
Legaţi vom fi şi dincolo de astre.

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă viaţă se numeşte orice se naşte, trăieşte şi moare, socotesc că şi mai mult are dreptul la acest cuvânt fiinţa care îşi poate împinge viaţa prin propriile ei puteri dincolo de moarte. Şi dincolo de moarte numai spiritul o împinge...

citat din romanul Iubim de Octav Dessila
Adăugat de Alex Mercea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miroase a toamnă

Miroase a timp de toamnă,
A cerneală dintr-o călimară,
Aşternând petală cu petală,
Rânduri, rânduri pe o coală!

Un freamăt tot, de foc, de jar,
Sunt chiar Eu şi fără de habar!
Mă pierd... cu fiecare clipă,
Căutându-te pe Tine în zadar!

Frunzele căzute-n calea mea
Îmi amintesc ce-a fost cândva!
Şi liniştea din ramuri străvezii
E cântul, chemarea de a fi!

Mă-ntreb ce ţi-aş mai putea fi,
De ziua când vei reveni,
Sau poate-ntorci vii din morţi,
De dincolo de vieţi, de dincolo!

Sau poate suntem pierduti pe...
Şi tot strigătu-i neîmplinire!
În tot domneşte o amăgire!
Sau doar două fiinţe pierdute..
... pe vecie!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este cu adevărat important pentru tine? Cu această întrebare ar fi bine să te trezeşti şi să te culci zilnic. Convingerile tale, emoţiile tale, abilităţile tale, comportamentele tale şi rezultatele tale sunt strâns legate de această întrebare. Ce este cu adevărat important pentru tine? Dincolo de ce ţi s-a spus că ar trebui să fie important în viaţă. Dincolo de fricile pe care le ai. Dincolo de ruşinea socială la care crezi că ai fi supus dacă ţi-ai urma adevărul interior. Ce este cu adevărat important pentru tine?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fel de autoportret

Eu sunt cum trebuie să fiu.
Sunt aşa, şi sunt pe dincolo;
Sau sunt pe dincolo şi nu sunt aşa.
Dar, nici nu vreau să fiu
Cum trebuie acolo,
Ori sunt cum trebuie
Să fiu dincoace.
Dar cine ştie cum trebuie să fiu?
Şi cine vrea să fiu cum trebuie ;
Şi cine aşa şi pe dincolo,
Pe dinăuntru, pe dinafară,
Peste tot ce e, ce sunt,
Ce mă-nconjoară,
Ce mişcă, ce moare,
Ce-i bun, ce-i rău şi ce doare;
Ce naşte, ce duce
Pe dincolo şi dincoace de noi,
Din noi, şi pe dincolo şi pe dincoace,
În lumi stelare, milenare,
Ce sunt sau nu sunt?
Eu sunt cum sunt,
Că sunt sau nu sunt:
Pe dincoace, aşa şi pe dincolo!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoana necredinţei

iubito,
m-ai bătut
în cuie
pe crucea
gândurilor tale...

deschide-ţi inima
şi vei înţelege
că eu sunt
dincolo de icoana
sufletului tău...

poezie de Mihai Enachi (1997)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de mare

Dincolo de mare, dincolo de mare,
Inima mea-i dusă, s-a pierdut în zare;
O singura cale urmăresc sub soare
Gândurile mele, dincolo de mare.

Dincolo de mare, dincolo de mare,
Rândunica-n volte ca un nor dispare;
O, pasăre ferice,-n albastra depărtare,
Ca şi tine, vreau să zbor dincolo de mare!

Dincolo de mare, dincolo de mare,
Sunt inimi calde şi-oraşe pline de splendoare;
Eu nu-s acasă-aici, aici nu am stare;
Inima-mi plecată-i dincolo de mare.

poezie celebră de Thomas Love Peacock, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dincolo de veacuri

De dincolo de veacuri
Din mituri de demult,
Întruchipat în gânduri,
Eu nu te mai ascult.

De dincolo de viaţă,
De dincolo de moarte,
Tu n-ai făcut o dată
Iubirii mele parte.

M-ai zvîrcolit în gheare
De lei şi de tirani,
Cerându-ţi îndurare
Mi-ai potrivit duşmani.

Destin amar şi putred,
Nici nu ştii ce te-aşteaptă,
Cu tine astăzi viaţa
În mine se deşteaptă.

poezie de Ilie Căpitănescu (1958)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de nori

Dincolo de nori
e-întotdeauna soare.
Dincolo de moarte
e-întotdeauna noapte.
Dincolo de cer
totul este un mister.
E veşnicia,
Univers neexplorat.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de rostire

N-ai putea sã vezi
niciodatã dincolo de rostire,
dacã gândul
cã urmele tale pot fi strã ine
de paşii acestui timp
te va întoarce.

Dincolo de multul acestei clipe
auzi respiraţia plinã a vieţii
în sensuri.

poezie de Adriana Weimer
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de mare [Beyond the sea]

Dincolo de mare, dincolo de mare,
Inima mea pleacă colo-n depărtare;
Şi pe-aceeaşi cale vor fugi în zare
Gânduri şi dorinţe, dincolo de mare.

Dincolo de mare, dincolo de mare,
Trece rândunica veşnic călătoare;
Pasăre frumoasă ce te plimbi sub soare
Aş zbura ca tine dincolo de mare!

Dincolo de mare, dincolo de mare,
Sunt doar inimi bune, feţe zâmbitoare;
Dar pe-aici prin preajmă totul trist îmi pare;
Inima mea-i dusă dincolo de mare.

poezie de Thomas Peacock, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

doamne al meu
de la mine
întrutotul zilelor şi cîmpurilor mele
rogu-te
mîngîie-mă
căci degetele tale îmi iau furia
ca şi cum dărîmţ
area zidurilor ar fi o bucurie
sau un blestem
de care n-am să scap vreodată

n-am să ştiu niciodată
cum să iau
o fecioară din palmele tale
un cîmp de mohor
sau un mosor care nu mă mai termină

ţi-am spus
că o iubesc
mai mult decît am iubit vreodată
chiar dacă era nisip al deşertului
umbra mării sărate
sau urma cocorului în aerul fin al pustiului
peste care eu nu am nicio vină

eu o iubesc
dacă ăsta e un păcat
nu nu este
eu o iubesc
repet
tu ai să-mi spui că aşa şi pe dincolo

şi eu am să-ţi spun că am s-o iubesc

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e teamă

Sunt atât de temătoare, atât de firavă şi... atât de plapândă!
Îmi e teamă că nu sunt în stare să te accept, să te iubesc...., îmi e teamă!
Mi-e teamă de mine, de tine, mi-e teamă de viaţă! Mi-e teamă, e toamnă, mi-e teamă de iarnă că am să îngheţ şi nu voi putea să iubesc!
Aş vrea să te iubesc, să nu te-alung în disperarea mea, şi totuşi...!
Ţi-aş da drumul să zbori, ţi-aş lega aripile să ramâi lângă mine, te-aş lăsa să mori!
Ţi-aş fura penele şi toate zilele, aş face orice să ramâi, să fii doar pentru mine, nu ştiu ce să fac!
Dar Eu sunt zdrobită şi mi-e teamă că am să te zdrobesc şi pe tine!
Dar ce pot să fac? Te-alung să mă urmezi, să rataceşti în iubirea ce mi-o porţi, ce ţi-o... port!
Îţi voi închide toate porţile, toate clipele în urma mea, voi ridica... ziduri din lacrimi, din lacrima mea, din lacrima Ta!
Dar îţi voi lăsa totuşi ceva! Tăcerea mea şi cuvintele tale, petalele din acel trandafir şi toţi spinii, şi peste toate te voi blestema să le uzi cu lacrimi, să te zgârie timpul cu toţi... spinii!
Să sângerezi sânge în lacrimi, să mă simţi şi atunci când nu mai simţi... nimic!
Să-ţi fiu ce nimeni nu-ţi poate fi, să-ţi fiu moarte şi zbatere între clipe, şi dincolo!
Înţelegi? Dincolo de viaţă, dincolo.... eternitate!
Să mă chemi şi să nu am putere să vin, să-ţi fiu un chin!
Să mă scri cum doar îngerii pot, să nu te dezleg de mine că mor!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de zidul alb

Dincolo de zidul alb e soarele
Tolănit pe lanuri verzi şi pe copaci.
– Smulge-i sufletului aripele,
Tu, cel mai sărac dintre săraci.

Dincolo de zidul alb e visul
Căutat pe cărărui întortocheate.
– Hai, îngroapă-ţi liniştit ucisul
Dor în inima ce încă bate.

Dincolo de zidul alb sunt mări,
Clopote, păduri, ereţi şi vrăbii.
– Ochii tăi trudiţi şi fără zări
Taie întunericul ca două săbii.

Dincolo de zidul alb e viaţa
În care niciun fir de iarbă nu-i stingher.
– Tu, captiv, aşteaptă-ţi dimineaţa
Şi o să te urci pe scări de nori la cer.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aş iubi

Te-aş iubi
invers de cum răsare soarele
din Pământ până la Lună
să fiu a trupului arvună.
Te-aş iubi
cu ultimul fulg de nea
invers de cum iubeşte deşertul ploaia,
de la Lună pân' la stele
să ne fim blestem de iele.
Te-aş iubi fără de vină
ca pe-o dulce violină
arsă pe umărul stâng
de-a ta gură dată-n pârg.
Te-aş iubi cu-n strigăt mut
până te-aş avea tăcut
iar pe trup să te reverşi
cu a' tale versuri verzi
să-mi iubeşti trupul în şoapte
pân' la o mie de păcate,
săvârşite-n miez de noapte.
Te-aş iubi
şi poate da
M-ai iubi
te-aş săruta...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te voi iubi şi dincolo de moarte...

Mi-e tare grea impusa ta tăcere,
Acum când sufletul meu în ruine
Mai are numai lacrimi de durere
Din primăvara viselor cu tine.

Pustiul mă pătrunde pân' la oase,
Iar fumul despărţirii se întinde,
Când trec prin mine vorbele tăioase
Ce ard deşi par flăcări muribunde.

De ce-ţi mai caut oare amintirea,
Când de atâta timp m-ai dat uitării?
Şi de ce oare încă-mi las iubirea
Să îţi păzească uşa nepăsării?

Unde mă uit te văd numai pe tine,
Iar vocea ta mă strigă la tot pasul,
Şi vai!... Dacă ai şti ce greu îmi vine,
Când zorii dimineţii-ţi fură glasul!

Precum pasărea Spin când piere,
Te voi iubi şi dincolo de moarte,
Deşi de azi, îmi iau 'La revedere'
De la un vis de care viaţa mă desparte.

poezie de Dorina Omota din Dincolo de tăcere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de metafizică

e marea şi dincolo de mare
e moldova
şi dincolo de moldova
e voroneţul
cu albastrul ochilor mei
nu e chiar aşa de greu
de înţeles (?!) moldova
coboară după ce şi-a colorat apa
cu voroneţul cel albastru
cel metafizic
şoimul zboară în volte
dincolo de mare dincolo de râu

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pare că a Noua este limita. Dacă vreun compozitor doreşte să treacă dincolo, trebuie să plece... Cei care au scris deja noua simfonii sunt prea aproape de Dincolo.

citat din Arnold Schoenberg
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de nădejde, dincolo de credinţă, dincolo de structura optimistă, te pomeneşti singur printre semeni, cu simbolul menirii tale de om făcut ferfeliţă.

Emilia Hîrbea în Iubirea ca năpastă (2009)
Adăugat de Emilia Hîrbea
Comentează! | Votează! | Copiază!