Ademenitori fulgi de zăpadă

Jucăuşi, ademenitori fulgi de zăpadă,
Azi, sunt şi eu copilul răsfăţat de-altă dată.
Privesc prin geamul copilăriei mele, brăzdat de amintiri vechi.
Tu-mi eşti alături, maică bună,
Tu-mi eşti o soră ca altădată. Cătă dragă,
Voi sunteţi alinarea mea, voi suflete frumoase.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

Tu-mi eşti inspiraţie divină!
Vers, ritm, măsură, rimă!
Punct şi virgulă, exclamaţie!

Tu-mi eşti cruce de mormânt,
Eu pământ, pământ,
Timp încremenit!

Tu-mi eşti lacrimă-ntre gene!
Eu ochiul plâns de vreme,
Unde timpul trece, trece!

Tu-mi eşti spin din trandafir!
Eu inimă sângerândă,
Dintr-un trup din cimitir!

Tu-mi eşti dorul din pustiu!
Eu urlet de lup flămând,
Urlând noaptea la Lună!

Tu-mi eşti tremurul din suflet!
Eu hoinarul nepereche,
Rătăcit în doruri grele!

Tu-mi eşti primul sărut!
Eu sunt tot pierdut, pierdut,
Dincolo de cuvânt!

Tu-mi eşti ceva sfânt,
Eu vrajă, descânt,
Cununii pierdute-n vânt!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am nevoie de dragostea ta

Tu-mi eşti un înger ce te scalzi
în apa nemuririi,
de acolo mă-nlănţuieşti
în mrejele iubirii...

Tu-mi eşti un trandafir crescut
sub razele de soare
şi-n viaţa mea ai apărut
să-mi vindeci, ce mă doare...

Tu-mi eşti şi zâmbet şi lumină
şi-mi vindeci sufletul de dor,
mă faci să am o viaţă plină
şi azi, si mâine, până mor...

Din vis, în viaţă mi-ai trecut
şi-n veci m-ai vindecat.
Tu-mi eşti iubirea ce am vrut,
,, Cea fără de păcat"...

Rămâi acolo unde eşti,
în viaţa mea cea bună.
Tu-mi eşti iubirea mea pe veci
şi visul cel din urmă...

poezie de Florea Fane Janţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

O, inimă de mamă!
Frumoasă cale
Eşti cântecul de dor
Şi cel de jale,
Eşti soarele dimineţii, eşti amurg
În glasul tău duios
Amintiri se scurg.
Azi te privesc, iubită mamă,
Iar chipul tău brăzdat de anii vieţii
Sunt un contur al tinereţii.
Mă regăsesc copilul de-altădată
În inimă la tine câteodată.
Doresc atât de mult să-ti spun
Sunt fericită şi mi-e bine-acum.
Când tu eşti, mamă, lângă mine
Eşti un izvor curat şi sfânt
Fiinţa cea mai dragă pe pământ.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hrănirea sufletelor

dedicaţie lui Diodor Firulescu

Ţi-am aruncat un colţ de pâine şi un os
Tu, câine ce lătrai în noapte.
Pentru a hrăni suflete din pântecele tău
Sacre doine şi balade cânt pentru Divinitate
Mi-ai arcuit iubirea şi mi-ai arătat îngeri
Ce cântă şi suspină printre suflete meschine
Atingere şi umbra risipită peste lumina mea mai mică
Tu eşti valoarea clipelor nerostite
Te voi ancora în visul meu, iubitule,
Eu pururi te conduc spre univers şi licărit
Tu-mi luminezi a mea fărâmă de lumină.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge în suflete - replică la poemul "Lacrima unui suflet.." de Rodica Nicoleta Ion

Ninge cu fulgi şi mixte sentimente
Pe alocuri doar la meteo se plânge
Lacrimi de ploaie.
Sunt ca un copil ce privesc pentru prima dată marea
Tu... femeia de sticlă, tu... valul tinereţii
Ascunde-te dincolo de frumoasele privelişti
Pofteşte în frumoasa mea jugrăvire!
Priveşte icoana inimii mele!
Citeşte-mi tăcut din Psaltire.
Ascunde-te iarăşi, în noaptea albastră,
Pătrunde-mi în visul şi casa sihăstră.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi amândoi dansăm în noapte

Credeam că vom atinge cerul în visul meu
Şi voi aprinde inimi singure cu el
Că voi zidi alte credinţe şi voi lumina atâtea minţi
De fiecare dată când te vei hotărî să mă atingi
Nu uita că sunt atât de uşoară ca un fulg de nea
Şi mă pot pierde printre degete
Şi printre lumi străine
Eu cea care voi atinge cerul cu fiecare aruncătură
În lumina nopţii am să vin cu fiecare fulg
Să-ţi sărut obrazul şi să te ating pe umerii puternici
Eşti lumina ochilor prin care mă voi regenera continuu
Tu-mi eşti cadou de ziua mea
Eu sunt cadou de ziua ta
Şi amândoi dansăm în noapte
Cu plapuma peste glezne şi lumina peste pleoape.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liberă ca un fulg - varianta 1

Dormi? Te-ai liniştit acum când m-am transformat
În omul de zăpadă de lângă uşa ta?
Te privesc prin geamul îngheţat şi ştiu că
Şi tu ai devenit măcar pentru o noapte om de zăpadă.
Astfel ne putem întâlni în lumea noastră...
Păcat că deşi noi ne vom topi, iubirea nu e palpabilă, ea va dăinui.
Şi dacă m-ai pierde în noapte? Ştiu că sunt aici.
Sunt liberă ca un fulg de nea.
Tu, omul meu şi nu doar poetul inimii mele,
Vino în zbor odată cu vorbele dulci, odată cu viaţa şi iubirea,
Vino, călător printre stele.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământului...

Măi pământ, pământ,
Am ceva să-ţi cânt,
Cânt de veselie
Şi de temelie...

Tu-mi eşti casă,
Tu-mi eşti masă,
Tu-mi ţi viaţa preţioasă,
Tu mă huzuri
Şi mă bucuri
Cu-ale firii meşteşuguri...
Descântare,
Frământare,
Prins la brâul tău sub soare,
Pupătură
Peste gură
Ca să-ţi dau semănătură,
Iar alene
Printre gene
Mă însufleţeşti în vene...

Tu, azuriu,
Nu vreau să-ţi fiu
Ispravă de rău şi pustiu...

poezie de Vasile Zamolxeanu (22 aprilie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul iubirii

Cu vinul iubirii mă-mbăt şi te caut
Tu eşti dulcea mea orhidee fragilă
În seri rămuroase cu câte un flaut
Din ochii tăi negri sub boare subtilă!

Tu-mi suni puritatea şi eşti Inocenţa
Şi-mi laşi bucuria să-mi spună Albastru
Eşti plinul şi golul, eşti roza, absenţa
Tu-mi eşti Nostalgia în dorul de astru!

Să-ntreb o emoţie să ştiu cine eşti?!
Eşti cântecul straniu, chitara din mine.
Şi cazi din cuvinte-n petale-poveşti
Cum pasărea ibis pe dalbe lumine!

poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunică dragă...

Eşti şi vei fi mereu bunica mea
Te voi cinsti şi te voi respecta
Tu-mi dai speranţă şi lumină-n doi,
Mirosul dulce-al florilor de mai.
Noi trei, un vis, un gând şi-aceeaşi lună
Acelaşi semn zodiacal avem,
Când suferim, luptăm şi vom învinge
Căci vom învinge, singur, dacă vrem

Tu iarbă eşti, eu cer sunt şi sunt mare
Bunicule, cu ochii-ţi te numesc
Voi sunteţi pentru mine sărbătoare,
Din suflet vă cinstesc şi vă iubesc.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara se va pierde-n noi

Minunea ta e şi a mea
" Muzica inimii mele" te va trezi în noapte,
Sub cerul plin de stele, suntem noi
" O fereastră deschisă în zorii luminaţi" de tine
" Cu trupul de mătase" te voi vizita la noapte,
Iar tu-mi vei bea lacrimile la o cină-n doi
Şi seara se va pierde-n noi
Când îngerii nu vor mai cuvânta.
Se vor opri să ne privească.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când tu eşti binele din rău

Ce-mi trebuie un cer cu stele... când lângă mine-s ochii tăi,
Ce-mi trebuie o lună blândă, când lângă mine-i chipul tău,
Ce-mi trebuie bolta cu astre... când tu-mi dai inimii... bătăi,
Ce-mi trebuie răul din bine, când tu eşti binele din rău?
*
Ce-mi trebuie o îndoială... când tu-mi eşti vers neprefăcut,
Ce-mi trebuie o galaxie, când tu-mi eşti steaua cea divină,
Ce-mi trebuie cale de lapte, când tu eşti drumul cunoscut,
Ce-mi trebuie soare pe cer, când ochii tăi îmi sunt lumină?
*
Ce-mi trebuie un alt odor... când tu eşti floarea parfumată,
Ce-mi trebuie ceva amar... când gustul tău îmi e ca mierea,
Ce-mi trebuie un vis de praf, când am un vis de nestemată,
Ce-mi trebuie spre vindecare, când tu mi-ai lecuit durerea?
*
Ce-mi trebuie vreo altă rugă, când peste tot e nimbul tău,
Ce-mi trebuie răul din bine, când tu eşti binele din rău?

poezie de Ion Apostu (18 septembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce poezie, marea mea iubire (poporului român)

Dulce limba românească
Tu-mi eşti alinare-n casă...
Te caut, dulce armonie
Să devii a mea mireasă.

Muzica unor suflete pribege,
Adesea plânge, suferă, respiră
nu e lumea noastră, ci conspiră
Suntem fiinţe betege?

Nici curajul nu mai avem
Trăim ca şi bulgării trişti şi grei
Ne întristăm adesea şi strigăm,
Suntem popor ales pentru încercări.

E limba noastră, mult iubită,
E limba noastră uitată uneori,
Suntem noi, românii, genii
Sau doar trudim pentru meritele lor?

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul

La bunica, aici unde e satul copilăriei mele, cu perdele de fum şi cu risipă de voie bună
Mă simt a ta mireasă, mirele meu veşnic tânăr şi încăpător
Mă vreau a ta dulce sărutare, izvor nesecat de miere şi salcâm
Plec urechea spre fântâna din colţul gurii mele...
Sunt atât de secată, încât acea secetă mă va risipi puţin câte puţin
Ce linişte şi ce lacrimi îmi curg prin ochii negri-violet!
Sunt singură, dar nu sunt liberă
Nici nu pot fi decât a ta mireasa pe vecie, iubite sat.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântece

Mama zice din Scriptură:

Dacă doi prieteni ai,

Vrând să dai a ta avere

Unuia, cărui s-o dai?

Unul tace, altul cere;

Cest din urmă-i prefăcut

Dă-o dar cui n-a cerut!

Eu explic cuvântul mamei:

Mamă, eu te-am priceput!

Tu-mi eşti dragă, tu şi-o fată!

Tu-mi tot ceri să te sărut,

Ea nu-mi cere niciodată.

Şi, după scriptura ta,

Ghici, pe cine-aş săruta?

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caută-mă

caută-mă-n milenii scurse-n liniştite clipe
sapă-n pădurile virgine pline de sevă ce mă strigă
urmăreşte-mă prin goana vântului de stele
sunt chemarea ta de multă vreme

caută-mi sufletul în visările lumii ca să spună
că-mi eşti în spicul pământului de sub clar de lună
tu-mi eşti pâinea sarea şi alinarea clipei mele
de ce treci siguratic călător pe lângă mine

sunt oceanul, vremea, apusul, soarele răsare
caută-mă-n în vânturi, în nori, în curcubee şi-n mare
eu sunt acolo, aici, pretutindeni şi chiar şi-n stele
de mă vrei tu pe mine, caută-mă peste tot în lume

poezie de Viorel Muha (septembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graviduţa... bătrânică

Doamne, ce divină eşti!
Eşti pufoasă şi rotundă...
Ce mă fac că-mbătrâneşti
Şi creşti tot mai mult... în burtă?

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu...

Tu eşti zâmbetul luminii,
Floarea răsărită-n drum,
Tu eşti orizontul care
Sângeră-n urme de fum.

Tu eşti cerul şi candoarea
Semnului ce-mi dă iertare
În neliniştea ce urcă
Zborul către Carul Mare.

Tu eşti marea ce mă poartă
Pe-nalte valurile de vis,
Tu-mi eşti strigătul vieţii
La intrarea-n paradis.

Şi-mi mai eşti soră şi mamă,
Şi iubită şi bunică,
Tu eşti floarea roditoare
Într-un bobocel de fiică.

Te iubesc zâmbet lumină,
Floare roşie de mac;
Vă iubesc şi îmi plec fruntea
Ca un şoim, pe-un steag de dac!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonie albă

Îmi ninge iar
a sărbători creştine
îmi ninge-a amintiri
şi a veniri pe lume
îmi ningi cu gingăşie
capitol de'nceput
alunec în remember
copilul meu născut.

Te-am zămislit fărâmă
de dragoste 'mplinită
mi te-a-nvelit zăpada
în alba ei hlamidă
eşti bulgărul lumină
dintr-un destin purtat
un adevăr-esenţă
atât de important.

Eşti raţiunea mea
şi sensul meu de-a fi
eşti tomul vieţii mele
poem de zi cu zi
eşti nota optimistă
când totu'n jur decade
eşti cauza voinţei
şi'n gând îmi faci arcade.

Pe chipul tău izvor
e-o frunte de zăpadă
şi buzele-s cireşe
duioasa mea plămadă
iar irişii-ţi căprui
frumoase ferăstrui
sunt râs de clopoţel
pe-un suflet şipoţel.

Eşti dalbă simfonie
mă bucur c-ai venit
şi-ţi scriu alegorie
cu rime de argint...

Fiicei mele, Diana-Ioana (decembrie 2011)

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respiraţie

Tu eşti buenos aires, eşti ozon,
mă tem să te respir pân' la extaz,
cu riscul plenar să mă crezi filfizon,
tu eşti prinţesă şi eu sunt cneaz...

Eşti Iaroslavna, sunt cneazul Igor,
eu te respir, o!, când tu mă respiri,
Galiţchi, fratele tău, bată-l de şogor,
ne suspectează că suntem vampiri.

Trupul tău scapără-n curbe semeţe,
spre ochii tăi negri, privesc siderat,
când sânii tăi- pietre- imploră tandreţe,
tu mă respiri, eu te respir- înspiralat!

Mai e o vreme şi vom trece Donul,
părul tău negru-i ca pana de corb,
eu te respir, ufff!, iar tu-mi ţii isonul,
ca, într-o zi bună, să pot să te sorb...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!