
Fabula cu pene
Cândva, un struț, o cioară și-o găină
Trăiau de-o vreme în vecinătate
Având un parc, un câmp și o grădină
Ce le-ofereau nutreț pe săturate...
Puteau s-o ducă pân-la bătrânețe
În starea lor de tihnă-ndestulată,
Dar sufereau de-o stranie tristețe
Visând o viață altfel, mai stilată!
În lumea asta veșnic în schimbare
Cu legi și reguli noi, mai lesnicioase
C-un strop de minte poate orișicare
S-adune-averi, prestigiu și prinoase
Și chiar așa, cu mintea lor puțină,
Problema-n fel și chip o frământară
Pân-a venit năstrușnica găină
Cu o idee extraordinară!
Ca glonțu-au mers tustrei la primărie
Cu cereri, acte, bani, cu toate cele,
Să-nființeze o Academie
Cum alta nu e pentru păsărele!
Au prezentat comisiei anume
Programe ce din struți, găini și ciori
Vor scoate absolvenți, minune-n lume:
Condori sau șoimi, păuni, privighetori
Morala
Urmând exemplul păsărilor mele
Un cârd de semidocți, de nulități,
Plesnind să facă bani chiar din obiele
Clociră zeci de... Universități!
fabulă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Trecea condorul
Mini-fabulă
Se stinge chiar condorul de foame, câteodată,
Vegheat pe culmi semețe de-a soarelui lumină,
Dar nu s-a pomenit în lume, niciodată,
Ca el să își dispute porumbul... cu-o găină!
Morala
Asemeni, printre oameni sunt genii, aripați,
În turnul lor de fildeș, oblăduiți de zei,
Ce-mping prin veacuri lumea titanii nepătați
De bârfe, de sudalme sau vrajbe de pigmei!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cică să plătească biserica impozit
Idee proastă, dar hazlie,
Știind că popii au DAT bani
Arar, în vremi de haiducie
Sau jefuiți... de otomani!
epigramă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Federer și amurgul "zeilor"
Chiar zeul Roger azi se prăbușește,
Urmând destinul ferm, neîndoielnic,
Iar faptul, pentru toți, reamintește
Că orice "zmeu politic"... e vremelnic!
epigramă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Se zice în popor că în spatele unei mari averi se află un furt mare - doar că asta nu e valabil numai pentru spatele marilor averi materiale - cele mici, ba chiar și cele spirituale nu scapă de această umilă geneză. Toată lumea fură ceva de la cineva: bani, idei, muncă, timp, viață chiar. Numai sufletul nu se fură, pentru că el poate fi doar cumpărat (sau, mai bine zis, vândut)de către insuși stăpanul său, ceea ce de altfel mulți dintre noi fac cu destulă plăcere și, aș spune eu, la un preț suficient de modic.
Rui Zink în Cititorul din peșteră
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Struțul, cel mai mare fazan (minifabulă)
Un struț, veghind savana din turnul de control,
Ce, cum-necum, găsit-a originalul chip
Să scape de belele cu capul în nisip,
E prototipul clasic de... fraier mototol!
morala
E plină țara noastră de-aleși sau demnitari
Ce-adoptă predilect o tactică struțească
Și nu mai văd probleme, oricât ar fi de mari,
Bătându-și capul doar... să se căpătuiască!
fabulă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bon anniversaire, Doamnă ELIS RÂPEANU!
27 AUGUST, ZI DE SĂRBĂTOARE PENTRU MÂNUITORII DE CONDEI ZÂMBITORI...
Cândva, într-un aprins final de vară,
Prin Valea Prahovei, tărâm de vis,
Pe-un arc-en-ciel ce nouri a deschis
Descinse din Parnas... o Domnișoară!
Prin vreme, zeci și zeci de cărți a scris
Tot hărăzind la semeni o comoară
De stihuri - cu trăiri, cu dor ce zboară
Către Înalt, spre culmi de Paradis!
Acum, la ceas festiv de-aniversare,
Cu flori sosim în grupuri - condeieri,
Colegi, amici, studenții săi de ieri,
Să-i adresăm din suflet o urare:
"Cu harul, sporul de odinioară,
Mulți ani s-aveți iubită Profesoară!
Petre IF Vasilescu
(un student întârziat)
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste de peste mări
Cunosc o țară undeva, prin lume,
Pe planiglob e greu s-o recunoști,
Ce-ntre vecini avea un rău renume -
Că toți locuitorii erau... proști!
Cum bine cred că știe orișicare,
Și proștii pot fi foarte diferiți:
Sunt unii nătărăi chiar din născare,
Iar alții, rari, cu vremea convertiți...
În țara asta, tot ce se încearcă
E la mișto, scălâmb, împiedicat,
Cu fundu-n sus, anapoda, de parcă
S-ar da un premiu celui mai căscat!
Trecând pe-acolo-n drumurile mele,
Am nimerit într-un cumplit scandal,
Când țara de neghiobi și pui de lele
Era în plin proces electoral...
Zburdau cu mic și mare pe jăratic,
Că evident, n-ar fi avut vrun rost
Să-l pună-n frunte simplu, democratic,
Pe cel mai vajnic, incurabil... prost!
Să caute un tip c-un strop de minte?
S-a discutat aspectul într-o doară...
Era un zvon că-i unu mai cuminte,
Dar se cărase, circumspect, afară!
Oricât de tonți, problema rezolvară
Și s-a întins poporu-ntreg la praznic,
C-au hotărât s-aleagă șef în țară
Pe prostul dovedit cel mai... obraznic!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Somnul rațiunii națiunii
În ultimii cam șaptezeci de ani
Hipnotic ne-au plimbat conducători
Cu propășiri, proiecte vaste, bani,
C-un trai normal... prin secoli viitori!
epigramă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind
în lumea plină de femei, în lumea plină de păcate
în scrumuri scocioram scântei să ardă viciile toate
și să rămînă dintre ele doar cele veșnic elegante
chiar dacă au venit ca stele, chiar dacă vor pleca bacante
în lumea plină de bărbați, în lumea plină de himere
prin wal-uri căutăm cârnați la soiul preferat de bere
mai căutăm și adăpost să pot privi fără prihană
un meci de fotbal pe de rost, și el sătul de-atîta hrană
în lumea plină de femei, în lumea plină cu bărbați
sorbii din plin amarul ei și din dulceața ei nesaț
am fost cândva și Don Juan și soț amarnic înșelat
am fost la funduri de ocean și cerb de coarne spânzurat
dar am rămas același eu cu suflet tânăr și hoinar
de copilaș hazliu, de zeu, de cel din urmă boschetar
și azi impovărat de ani și dus cu pluta uneori
în viață asta de doi bani, mai ard în sine meteori
chiar dacă ași putea să schimb în drumul meu o clipă doar
o zi măcar, un om, un nimb un zâmbet tandru și bizar
eu n-aș schimba nici un cuvânt în rima stinsului meu vers
doar ași pleca să mai colind și alte lumi din Univers...
poezie de Iurie Osoianu (5 octombrie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Soțul oftalmolog
Doi ochi frumoși, o nebunie,
L-au dus pripit la primărie.
De-o vreme este pesimist
Și-i scoate ochii c-un dentist!
epigramă de Ștefan Marinescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Spălare de bani la propriu în toate gospodăriile, pe vreme de Coronavirus
Cu frica de virus intrată în sânge,
O lume întreagă, de-o vreme, se plânge
Că până și banii, să credeți, vă spun,
Se spală cu apă, dar și cu... săpun!
epigramă de Carmen Cristina Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci scoase pungile și răsturnă banii în pat. Femeia rămase înmărmurită cu ochii țintă la bani. Copiii carii până atunci răscolea prin sac și înhăța cu dinții când din una, când din alta, cum auziră zornăitul banilor, alergau de la sac la bani și de la bani la sac. Ei nu se puteau sătura văzând atâta belșug în casa lor.
Petre Ispirescu în Cei trei frați împărați
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulturul și papagalul
Într-un ținut muntos domnea odată
Un vultur, succesor de vechi stăpâni,
Străjer veghind din slavă zarea toată,
Planând, cum le e datul din bătrâni...
Supușii, mii de neamuri de-aripate
Prin secoli respectând străbuna lege,
Trăiau cum știm cu toții că se poate
În țările cu mulți sărmani și-un rege!
La curte, printre zeci de slujitori,
S-a strecurat discret, cam nelegal,
Plătind bacșiș, fentând pe păzitori,
Cel mai bălțat flecar... un papagal
Zburdalnic, amuzant, prea-vorbăreț,
Viclean, mereu mai sus s-a cățărat;
C-un strop de faimă de băiat isteț
Răzbi la țel augustu-autocrat!
Turnându-i osanale, plin de-avânt,
Lingușitor, l-a trombonit că-i zeu,
Patron divin în cer, iar pe pământ
Instrumentist mai meșter ca Orfeu...
Flatat din greu, cu doxă vulturească,
Stăpânu-ntre curteni l-a infiltrat
S-asculte-n taină ce-or să clevetească
Și-apoi să-i toarne totu-nregistrat!
I-a dat un rang din ce în ce mai mare
Și-n fine, prin solemn decret regal,
Lăsând guvernu-ntreg în consternare,
Numi ministru zdreanța papagal!
Cu lingușeli, cu pâra cea grețoasă,
Un papagal, un delator sinistru,
Ajunse-n vârf, pe-o funcție făloasă,
Cu perspective chiar de prim-ministru!
MORALA
Așa năzbâtii rar sunt consemnate
La păsăret, cu mintea lor sumară,
Da-ntre ființe mult evoluate
Ca oamenii nici vorbă să apară!!
fabulă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Și din visul de-o viață
... nu se puteau ascunde cuvintele
nici pomii de-o viață ai mărmuritei poteci
unde
gândul sub măgura vremilor crește
unde
nostalgii rivalizau cu Luna
ce trece
jucând tenis de câmp cu pământul
într-un dialect revolut
sub semnul
gurii ce învață s-aprindă
cerul sub inima
ce se frânge
se frânge
și din visul de-o viață
doar
gânduri ce-năbuși
în mâini...
poezie de Maria Pirlogea din Prin labirintul nemărginirilor (2015)
Adăugat de mariada

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinceritatea unuia
Ni se confesează nouă,
Simte "pielea de găină",
Așteptăm să facă ouă
Să avem măcar de-o cină...
epigramă de Gabriela Gențiana Groza (11 august 2022)
Adăugat de GabrielaGențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!

Necazuri
Tot omul are o problemă,
Mai mică sau mai mare,
La mine-i groasă, e extremă,
Ca la însurătoare.
De-un timp, am gol prin buzunare
Prin carduri bate vântul
Nu vă mai spun că, de la mare,
Mi-a cam pierit avântul.
Ea e frumoasă, e-admirată,
Dar am o mare teamă
Ca, într-o noapte-ntunecată,
Vreun hoț s-o bage-n seamă
Și să mi-o fure, s-o răpească,
Să plece cu ea-n lume,
Să-i facă rău, chiar s-o lovească
Și nervii să-mi consume.
Eu o iubesc, deși mă seacă
De prea mulți bani pe lună,
Cu leafa mea nu prea se-împacă,
I-ar trebui mai bună.
Fac tot ce pot să strălucească,
Îmi iau chiar de la gură,
Și n-aș mai vrea să se oprească
Din fugă, în natură.
Deși plimbările mă costă,
Că-i scumpă și benzina,
Mai scap de-o viață prea anostă
Și schimb puțin rutina.
Când merg cu ea, nu-mi fac probleme,
Sunt plin de-adrenalină,
Dar stau și mă întreb, de-o vreme:
Ce-mi trebuia... mașină?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Găina
O găină cam nurlie
A intrat în Parlament,
Trimițând mereu solie,
Pentru un soț, competent...
Avea soțul conturi grase
Ce-adunase din buget,
Din afaceri oneroase,
Spăgi în sume fără cuget!
De, era cocoș de rasă,
Ce-aduna fără de veste
Și punea pe a sa masă,
Bogății ca în poveste...
Găina cotcodăcea
Să își facă mare nume,
Că nu știa ce-i prezicea,
Pătând des al ei renume...
Când simți, că el mințea
Și-o afunda în groapă,
L-a scos urgent din rețea
Să se-adape-n altă apă...
Găina noastră s-a trezit
Cam tărzior la realitate,
In loc să se fi păzit,
S-a înfruptat din bucate...
Cocoșul hoț și versat
A învațat-o la boabe alese,
Ea naivă s-a lasat
Si uite cu ce se-alese...
În zeghe azi ca să explice
De ce si cum sa-nbogatit,
Bine ei, nu o să-i pice,
Că-i tare greu de socotit...
Grâu și orz de calitate
A mâncat pe îndelete,
Asta-i trista realitate,
O să-i fie mult timp sete...
Fudulă, proasta găină
Cotcodăcește fără rost,
Chiar de gușa îi e plină,
Locul e ales cam prost...
Morala, e cum se spune,
Cu mătasea cea mai fină
Dacă n-ai înțelepciune,
Ești proastă ca o găină!
fabulă de Marilena Dumitrescu
Adăugat de Marilena Dumitrescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și atunci, eu te întreb
Moartea trupului,
Nu-i glumă,
Ne-nspăimântă-n draci
Și-alergăm, având și-o sumă,
Spre spitale, babe. vraci.
EKG-uri, analize,
Tomografe și pastile,
Suferințe între crize,
Cunoștințe, bani și pile.
Cheltuim averi imense
Să salvăm un trup rebel
Și vedem, cuprinși de teamă,
Că el face ce vrea el.
Dacă vine-o vreme-n care
Lumea e oripilată,
Nu că nu o placi,
Ci că sufletul îi moare,
Fără plată,
Și atunci, eu te întreb:
Ce-o să te faci?
(Prietenelor mele,
hai, și prietenilor mei)
poezie de Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

...Și opinia unui sceptic
Privesc această temă cu tristețe
Ca la rostirea unei vreri deșarte:
Când tinerețea-i fără bătrânețe...
Ce naiba punem între ea și moarte?
epigramă de Petre Ion Florin Vasilescu din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
I: Doamne! Ne faci capul calendar în ultimul timp cu atâta ciripeală. Ești de neascultat. De re-ascultat?! Nici nu poate fi vorba. În ultimul timp nu ne mai oferi Satsang-uri, în care putem într-adevăr să pricepem ceva. Să ascultăm, într-o contemplație profundă, așa cum de altfel împărtășești. Rămâi în ciripit, mergeți în parc! A. M: Deci, nu mintea/gândurile vă face capul calendar, ci cântecul păsărilor? De aia vă duceți la sfârșit de săptămână în pădure ca să vă facă păsările capul cale-în-dar, că bine ar fi! Ok, mersi de observație, dar spune-mi, te rog, ce făceai, dacă Satsang-ul chiar era în parc?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!