Atatea...
Atâtea ape pier și nu se-ntorc
Să vadă pieptul muntelui cum storc,
Mocnind în zbucium - aprigă chemare -
Ca-n primul tremur - prima sărutare -
Atâtea frunze cad, codrul rărindu-l
Să-l bată ploaia, vântul hăulindu-l,
Că mă descind când îl revăd tomnatic,
Atât de trist și-atât de singuratic;
Atâtea ceasuri bat stârnind minutul
Ca-n mine să-ntrevăd necunoscutul,
Incât mă leagă parcă un blestem
Să ies în noapte, veșnic să te chem.
Atâtea ape pier pe căi de ape...
Atâtea frunze cad tot mai aproape...
Atâtea ceasuri bat la căpătâi...
Doar tu rămâi ca-n clipa de întâi.
poezie de Adrian Erbiceanu
Adăugat de Sabyanna

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Un mărțișor! (1 Martie)
Atâtea ființe minunate,
Atâtea suflete delicate.
Atâtea fete frumoase,
Atâtea femei generoase.
Atâtea cuvinte plăcute,
Atâtea gânduri necunoscute.
Atâtea sentimente de iubire,
Atâtea clipe de fericire.
Atâtea flori pe pământ,
Atâtea vise mai sunt.
Atâtea stele pe cer,
Atâtea lumini în eter.
Atâtea lucruri finuțe,
Atâtea mărțișoare drăguțe.
Atâtea doamne și domnișoare,
Azi! Un mărțișor pentru fiecare!
poezie de Ovidiu Kerekes (7 februarie 2018)
Adăugat de Ovidiu Kerekes

Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâtea drumuri. Atâtea ocolișuri. Atâtea opțiuni. Atâtea greșeli.
citat din Sarah Jessica Parker
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de dragoste
E atâta ură
Strânsă între noi,
Sunt atâtea ziduri,
Sunt atâtea ploi.
Sunt atâtea visuri
Care ne-au mințit
Și-o atât de rece
Lamă de cuțit.
Tu mai treci prin rouă,
Eu mai dau prin gropi
Și-s aceleași urme
Sub aceiași plopi.
Dar e-atâta ură
Dincolo de drum
Cât s-ajungă toate
Pulbere și scrum.
Eu mai vin pe-acasă,
Tu mai plângi un an
Și-s atâtea vorbe
Aruncate-n van.
Sunt atâtea lanțuri
Sunt atâtea chei -
Ce mai pot să-ți dărui,
Ce mai poți să-mi iei?
poezie clasică de George Țărnea
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

De atâtea ori
am visat permanența
în atâtea zvârcoliri ratate
de atâtea ori în așteptare
răbdătoare aștept acest
protest al instinctului când
aș vrea să nu mai visez
să pot umple un vid cu grația
respirației doar cât am nevoie
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt întrebări
Eu sunt atâtea întrebări
Ce izvorăsc, ce mă întreabă,
Cu tot atâtea permutări,
Cu tot atâtea, nu se leagă.
Sunt semnul "cât" pus la sfârșit,
Pus peste genele tăcute,
Sunt așteptarea de pe chip
O întrebare, și-alte multe.
Sunt întrebarea unei nopți
Și întrebarea unor frunze,
Sunt zămislirea ce o porți
La tine-n suflet, lângă suflet.
Sunt întrebarea cea mai grea
Și întrebarea unei zile,
Când bat din pleoape spun ceva,
Sunt întrebări fără de sunet.
Eu sunt atâtea întrebări
Fără răspunsuri memorate
Și nu am timp până în zori
Să pun un "cât", un cât la toate.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea are atâtea fețe, atâtea devieri și atâtea forme, încât este destul de greu să găsești un sâmbure central sau o formă tipică a iubirii.
Emil Cioran în Pe culmile disperării
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniște
Atâta liniște acum
Și atâtea lacrimi uscate.
Atâta teamă, de mă înfioară.
Și atâtea amintiri de odinioară.
Atâta liniște, de mă înspăimântă,
Și tot atâtea cuvinte îmi sunt rugă.
Atât sfârșit într-un nou inceput
Atâta regăsire în tot ce n-am avut.
Atâta liniște, de un perpetuum nesfârșit.
Atât zbucium între două ființe rătăcite.
Atâta nemurire într-o viață fără de trăire
Atât cât cuprinde vântul într-o adiere.
Atâta liniște cât poate cuprinde noaptea în vise,
Și tot atâtea speranțe renasc diminețile.
Dimineți, punți între noi neatinse,
Pure, descrise în cuvinte doar scrise.
Atâta liniște...
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupul de stepa
Atâtea ceruri amânate,
Sub care lupii mei flămânzi,
Zăreau în joc de frunze moarte,
Inelul umbrelor prelungi...
Atâtea drumuri netrăite,
Pe care n-ai cum să le-ajungi...
Îmi strigă carnea în jur lupii,
Toți vor veni - tu ai să fugi!
Atâtea oase-mprăștiate,
Prin stepe, fără lumânare!
Un singur lup flămând trăiește,
În el, lumina cărnii moare.
poezie de Elena Albu
Adăugat de Olga Bocioaca

Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am uitat
Din atâtea gânduri moarte,
Ce încerc să le arunc,
Doar un gând nu îmi dă pace,
El mă ține să te-aduc
Din atâtea versuri scrise,
Necitite de cei mulți,
Îmi revin doar cele care,
Tu în ele vii și strigi
Din atâtea nopți cu stele,
Și-alte nopți ce-s fel de fel,
Doar acele îmi sunt grele,
Când apari, când ești altfel
Din atâtea zile scurse,
Mai cu soare, mai cu ploi,
Unele le țin aminte,
Flori în jur și doar noi doi
Din atâtea ore scurse,
Care m-au îmbătrânit,
Le-am uitat pe cele duse,
N-am uitat când ne-am iubit
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De atâtea ori
Te-am strâns în brațe
de atâtea ori
în visuri,
încât gândurile
mi-au devenit
strângătoare de tine.
Te-am privit
de atâtea ori
în poze,
încât privirile
mi-au devenit
privitoare de tine.
Mi-am promis
de atâtea ori
că te voi întâlni,
încât promisiunile
mă vor face
să-ți caut privirea
atunci când
mă vei strânge
în brațe
și te vei înveli
cu mine.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tranziție
Sunt kilometri de dor până la tine,
Atâția oameni sunt acum între noi,
Atâtea dealuri și atâtea ape,
De dor sunt scrise atâtea foi.
Pe aceste foi, lăuntricul război,
Nerăspunzând pe sine se întreabă,
Iar eu de atâtea ore așteptând
Mă descompun și azi într-o silabă.
Încă o silabă din povestea noastră
Va dăinui pe veci în vechiul calendar.
Ce bine ar fi dac-aș putea în vamă
Să te ascund în al meu buzunar.
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf (29 iulie 2011)
Adăugat de Anna Panovici

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fotografiile fiecărei familii au câte-o poveste. Câte chipuri, atâtea povești; câte povești, atâtea puncte nelămurite, atâtea îndoieli.
citat clasic din romanul Cartea Mironei de Cella Serghi
Adăugat de Emilia Nedelcoff

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am rezolvat atâtea enigme în unele nopți, am trecut prin atâtea aventuri și mi-am construit atâtea castele cu ziduri de speranțe și porți de vis absurd, încât, atunci când viața și-a adus aminte de dragostea mea pentru trenuri și m-a folosit pe post de acar Păun, nici nu mi-a părut rău.
Cristian Lisandru în Picături de Insomnie, volumul 3, "Calea ferată de sub pasarela Basarab" (20 noiembrie 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru

Comentează! | Votează! | Copiază!
E trist și durut în astă lume
Cu atâtea ispite și atâtea poveri
Am să torn toată demnitatea pe nume
Pe casă, pe îngeri și pe dureri.
catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pact
în atâtea moduri
tu mângâi ploaia
eu îngân ploaia
cu toate simțurile
tot în atâtea moduri
această zi
de toamnă
dincolo de detalii
cât de necesar
minte
din instinct
nu riscă învinuire
și de ce ar explica
amănunțit când
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărțile necitite
atâtea cărți necitite
ele sunt cele mai triste morminte
atâtea vieți, atâtea pilde
atâtea mistere
de folos nimănui
în timp ce oamenii caută
doar un ascunziș mai bun
înlăuntrul propriilor ruine
în care să-și depoziteze
frica, neputințele
și alte înjositoare secrete
chiar și lacrimile care se întorc
din drumul lor firesc
otrăvind fântânile iubirii
atâtea cărți necitite
atâția scriitori care au ratat
învierea la mustață
când două mâini nevăzute
au atins coperțile
doar le-au atins
făcându-i pe scriitori
să se întoarcă în propriul
mormânt de hârtie îngălbenită
așa cu un oftat de răsfoit
imaginar de pagini
poezie de Ionuț Caragea din Umbră lucidă (aprilie 2016)
Adăugat de Ionuț Caragea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec risipit
e-atâta risipire de cuvinte,
atâtea puncte cad în infinit,
înfipt în stele stă al nopții dinte
de dragoste și ură definit.
e-atâta risipire de dreptate,
atâtea plăgi rod trunchiul de copac,
piatra adună într-o cavitate
culoarea gri a unui cer opac.
e-atâta risipire de țărână,
atâtea ore zac în ceas pe sfert,
atâtea porți jelesc într-o țâțână,
atâtea ploi se sting într-un deșert.
este o risipire al vremii glod
rostogolit ca soarele-n apus.
pescari de stele într-un mic zăvod
avem povești pe care nu le-am spus.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt atâtea...
Sunt atâtea stele,
Pe Ceru-nalt și Sfânt,
Și toate poartă nume,
Ca omul pe pământ.
Sunt atâtea ape,
Cu trainicele punți,
Și cărări ce duce,
Prin păduri și munți.
Sunt atâtea-n lume,
Încă de-nvățat,
Învățături bune,
Ce-n cărți s-au păstrat.
poezie de Stelian Daniel
Adăugat de Stelian Daniel

Comentează! | Votează! | Copiază!

Politicienii noștri
De când politica ne-a dat
Atâtea și atâtea genii
Azi la oraș ca și la sat,
Trăim tot vremuri de bejenii!
epigramă de David Boia (20 iunie 2012)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vedem că celor ce navighează pe mare nu li se spune izbăviți pentru că au parcurs atâtea și atâtea mile, ci doar când au ajuns în port și calcă pe pământ.
citat din Sfântul Simeon Noul Teolog
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!