În secolul al XVIII-lea, iluministul cărturar Dimitrie Cantemir a făurit o bijuterie literară: "Descrierea Moldovei". După aceea Eminescu, Creangă, Sadoveanu s-au preocupat de... scrierea Moldovei.

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cultura noastră începe cu Dimitrie Cantemir. Cea rusă cu fiul acestuia, Antioh Cantemir. Dar ruşii au secolul acela întunecos, secolul al XIX-lea, de unde se trag toate rădăcini

citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singură Mitropolia Moldovei şi a Sucevei e ab antiquo suverană, neatârnată de nici o patriarhie; acestei motropolii a Moldovei şi a Sucevei se datoreşte introducerea limbii române în biserică şi stat, ea este mama neamului românesc.

citat celebru din Mihai Eminescu (2012)
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vremea când se formau ca mărgăritarele în sufletul lui neasemuitele poezii, a cunoscut pe Creangă. Deodată s-au legat buni prieteni. Amândoi au petrecut multe nopţi în colţurile retrase ale vechii cetăţi ale Moldovei.
Aici, pe băncile de brad, în amurguri dulci stăteau amândoi la sfat.

Mihail Sadoveanu în Doi mari prieteni: Eminescu şi Creangă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru noi, cumplita Siberie începe de la primul hotar al Moldovei de Dincolo!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan cel Mare: Însă de rănile ei, Ţara Moldovei poate pieri.

replică celebră din povestirea Viaţa lui Ştefan cel Mare de Mihail Sadoveanu (23 mai 1934)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu a citit lui Creangă din poeziile sale. Creangă îl asculta în tăcere. Dar în prietenia aceasta mai fericit a fost Eminescu. El a auzit pentru întâia oară Amintirile şi poveştilor lui Creangă. A fost încântat de limba mlădioasă, simplă a marelui scriitor al Humuleştiului.
Prietenia lor le-a adus multe ceasuri de uitare şi mângâiere.

Mihail Sadoveanu în Doi mari prieteni: Eminescu şi Creangă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fraţilor Dan şi Mircea Bădărău (fii ai lui Al. Bădărău - Vulturul Moldovei)

Când îi zăresc pe stradă
Mă-ntreb ca-ntâia oară:
Cum a putut un vultur
Să scoată pui de cioară?

epigramă de George Topîrceanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima Moldovei cântă

Iar mi-e dor de Eminescu
şi Moldova parcă-i grea
fericit cu tot firescul
scriu ca să răsară-o stea

Inima Moldova mea

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (14 iunie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se prea poate ca amiciţia dintre Creangă şi Eminescu să fi început la "Bolta rece". Dar sub ce boltă de stele a continuat...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creangă – Eminescu – Caragiale: Coţcariul – Eminentul – Causticul, un CEC în alb întru perenitatea literaturii române, triunghiul adâncimilor ideatice.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo unde au vorbit Eminescu, Creangă, Alecsandri, Maiorescu, în Iaşi, în Casa Pogor, eu nu intru, ci... Pogor!

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demult, în vremuri cărunte, trăia într-o peşteră din munţii Moldovei, un pustnic bătrân, pe nume Pafnutie. El a luat în moştenire peştera după ce a îngropat pe învăţătorul şi părintele său Ilarion, la care îşi făcuse ucenicia. Înainte de Ilarion alţi pustnici bătrâni ajunară, se rugară şi bătură mătănii în peştera aceea blagoslovită.

Ion Agârbiceanu în Pustnicul şi ucenicul său, Editura Tineretului, 1964
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Polemică literară

Susţii că Iuliu Cezar mânca des murătură?
Stupidule! Citeşte în pravila Moldovei.
Ce? Slav e rădăcina ceaslovului şi-a slovii?
Şi morcovii-s dactilici! Curat caricatură.

Tu zici că fur citate? Dar toţi măgarii fură!
Şi nici nu-i furt: în dogme oprescu-l blagoslovii!
De mai repeţi citatul grecesc: Quod licet bovi,
La proxima-ntâlnire îţi vâr umbrela-n gură.
...

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu ne-a dat ora exactă în limba română în secolul al 19-lea, ne-a fost carte de suflet în secolul 20, şi va fi conştiinţa neamului nostru în secolul actual!

citat din Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cojoc de nea,
Ca o mireasă plânge
Livada Moldovei.

haiku de Mihai Cucereavii (21 aprilie 2017)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de Eminescu

Intr-o lume relativa,
Ce-a facut si-a desfacut,
Eminescu-i remuscarea
Dorului de absolut.

Daca unu si cu unu
Nu mai vor sa faca doi
Eminescu este chipul
Infinitului din noi.

Eminescuuuuuuuuuuuu...

Fara el oricare lucru
Si-ar urma cararea sa,
Fara el chiar steaua noastra
Dintre stele ar cadea.

Pe pamantul vechii Decii,
Cand mai mare, cand mai mic
Daca nu ar fi Eminescu
Viata nu ne-ar fi nimic.

Eminescuuuuu....

El Moldovei ii e fiul
Si Munteniei nepot,
L-a-nfiat intreg Ardealul,
Eminescu-i peste tot.

Intr-o lume relativa
Mai avem un nume sfant,
Eminescu-i Romania
Tainuita in cuvant.

Eminescuuuuu...

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fascinantă e copilăria! Tocmai de aceea, filologii consideră că de fapt Creangă a scris "Amintiri din copilăria limbii române".

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daniel Sihastru

Sub o râpă stearpă, pe un râu în spume,
Unde un sihastru a fugit de lume,
Cu vărsarea serii un străin sosi.
— "Ştefan al Moldovei vine a-ţi vorbi!"
— "Ştefan al Moldovei, Daniel îi spune,
Să aştepte-afară! Sunt în rugăciune."
— "Bunule părinte! Sunt rănit şi-nvins;
Însăşi a mea mumă astăzi m-a respins!
Viu sa-ţi cer povaţa dacă nu-i mai bine
Turcilor Moldova d-astăzi să se-nchine?"
Daniel Sihastru domnului a zis
— "Mă înşeală-auzul ori eu am un vis?
Capul ce se pleacă paloşul nu-l taie,
Dar cu umilinţă lanţu-l încovoaie!
Ce e oare traiul, dacă e robit?
Sărbătoare-n care nimeni n-a zâmbit?
Viaţa şi robia nu pot sta-mpreună,
Nu e totd-odată pace şi furtună.
Doamne! tu ai dreptul a schimba-n mormânturi
Pentru neatârnare, oameni şi pământuri;
Dar nu ai p-acela ca să-i umileşti!
Poţi ca să îi sfarâmi; dar nu să-i robeşti!
Dacă mâna-ţi slabă sceptrul ţi-o apasă,
Altuia mai harnic locul tău îl lasă!
Căci mai bine este supus lăudat,
Decât cu ruşine domn şi atârnat!"

După-aceste vorbe, Ştefan strânge-oştire
Şi-nvingând păgânii nalţă-o monastire.

poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu din Legende istorice (1865)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voroneţ

Voroneţul este cea mai senină lacrimă din istoria Moldovei!

definiţie aforistică de Costel Zăgan din Inventeme (octombrie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care este culmea geografiei?

Să muşti Fundul Moldovei cu Gura Humorului!

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!