A îl personifică pe B, iar C îi priveşte. Astfel de personificări sunt general răspândite între copii, iar interpretarea unui rol nu diferă fundamental de jocul copiilor. Fiecare joc creează o lume în lume – o regiune autonomă –, iar teatrul îl putem considera cel mai durabil între multele castele fermecate pe care le-au construit oamenii-copii. Aici începe deosebirea dintre artă şi viaţă.

Eric Bentley în Existenţa dramei (1998)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă A îl personifică pe B, atunci e exhibiţionist, iar C, dacă urmăreşte asta, e voyeur.

Eric Bentley în Existenţa dramei (1998)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A elucida şi a evalua o operă de artă înseamnă a o asimila şi asimilarea este în esenţă un act de mediere între artă şi artist, între tradiţie şi înnoire, între părţi şi întreg şi în cele din urmă, între artă şi viaţă.

citat din Philip Rahv
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Fiecare dintre noi are nevoie de asta. De fapt, ne dăm seama că nu suntem capabili să păstrăm unitatea nici măcar în noi înşine. Şi Apostolul Paul simţea înlăuntrul său un conflict sfâşietor: a voi binele şi a fi înclinat spre rău (cf. Rom 7,19). Astfel a perceput că rădăcina atâtor diviziuni care există în jurul nostru – între persoane, în familie, în societate, între popoare şi chiar între credincioşi – este înlăuntrul nostru. Conciliul al II-lea din Vatican afirmă că "dezechilibrele de care suferă lumea de astăzi sunt, de fapt, legate de un dezechilibru mai fundamental, înrădăcinat în inima omului. Într-adevăr, în însuşi interiorul fiinţei omului, mai multe elemente se luptă între ele. [...] De aceea este divizat înlăuntrul său şi de aici se nasc atât de multe şi de mari dezbinări în societate" (Gaudium et spes, 10). Aşadar, soluţia la diviziuni nu este opoziţia faţă de cineva, pentru că discordia generează altă discordie. Adevăratul remediu începe de la a cere lui Dumnezeu pacea, reconcilierea, unitatea."

citat din Papa Francisc
Adăugat de Alexandru Răduţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întregul, necondiţionatul nu se pot găsi decât dincolo de viaţa unui Eu închis între limitele persoanei empirice, fizice, practice, morale sau intelectuale. Astfel, în principiu, numai ce transportă în afara unei astfel de vieţi şi unui astfel de Eu, ceea ce creează în ele o criză, ceea ce le insuflă o forţă mai mare, ceea ce deplasează centrul sinelui propriu dincolo de el însuşi – cu riscul ca acesta, dacă e necesar, să aibă loc într-un mod problematic, catastrofic sau distructiv – numai aşa ceva poate eventual deschide drumul către o regiune superioară.

Julius Evola în Metafizica sexului (2002)
Adăugat de Magia Feminina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog între berze

- Sunt obosită, frântă, crede-mă, tu ştii?
Ieri am adus, pe lume, vreo şapte copii…
- Eu m-am reprofilat pe fapte mai uşoare
Şi nu mai car copii, doar sperii domnişoare.

epigramă de Sanda Toma din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parcurs vital

Trăim o lume de pedepse...
Pedeapsă, viaţa o trăim.
Eşti lume cât o viaţă este,
Iar viaţa-i lume ad interim.

Nu-i trai în viaţă fără lume
Şi lume-i mereu alte vieţi,
Iar rai, la scuză, e un nume;
Că-n lume viaţă nu repeţi.

Doar sunteţi treacăt, într-o lume
Pe-un fir, troc între două vieţi.
Trăiţi crezându-vă un anume;
O bilă-n snooker... Nu ce vreţi!

Cursul de-o viaţă îl face-o lume,
Din neştiute alte vieţi,
Se tot ciocnind, hazard să-ndrume;
Trasee scurte... de drumeţi!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deosebirea între metoda propusă de această broşură [«Povăţuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică», lucrare care poate fi considerată prima carte de metodică din ţară] şi învăţarea rutinară şi mecanică, precum se profesează ea în genere în şcoalele noastre, este deosebirea dintre învăţământul viu şi intuitiv şi mecanismul mort al memorărei de lucruri, neînţelese de copii şi este deosebirea dintre pedagogie şi dresură... Oricât de modestă în aparenţă ar fi cartea, ea însemnează începutul unei reforme adânci în instrucţia elementară: ea a rupt-o cu dogmatismul, isvorul metodei propuse este însăşi natura inteligenţei, procesul ei de desvoltare.

Mihai Eminescu în Raport asupra cărţii pedagogice «Poveţuitoriu la cetire prin scriere»
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatrul de păpuşi

Teatrul de păpuşi va aduce vouă pe scenă
câte o piesă nouă.
Când veniţi la teatru, sigur vă amuzaţi.
Dar şi lucruri noi, aici învăţaţi.
Piesa poate începe.
Gongul a bătut.
Păpuşile aduc pe scenă un basm cunoscut.
Când suntem copii, adesea visăm
spiriduşi şi zâne, eroi din poveşti,
ce fac fapte bune.
Animăluţe, prinţi, prinţese şi pitici
astăzi pentru voi au venit aici.
Toate sunt păpuşi, care au prins viaţă.
Meşter, păpuşarul a făcut magie
cu un fir de aţă.
Timpul repede a trecut.
A căzut cortina şi în sală,
s-a aprins lumina.
Dar anii vor trece, vom fi şi noi mari.
Poate dintre noi, unii vor alege
să fie pe scenă... artişti păpuşari.

poezie pentru copii de Iulia Giuşcă din URSUL DE PLUŞ. Editura Emma. Cluj Napoca. 2015 (2015)
Adăugat de Iulia Popov-Giuşcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Societatea este un parteneriat între toate ştiinţele; între toate artele; un parteneriat al oricărei virtuţi şi pentru orice fel de perfecţiune. Şi pentru că scopurile unui astfel de parteneriat nu pot fi obţinute în câteva generaţii, el devine un parteneriat nu numai între cei în viaţă, ci şi între cei care au murit şi cei care se vor naşte.

citat din Edmond Burke
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anticii ştiau să moară. Cu ei a apărut în lume dispreţul pentru moarte. Dar un dispreţ din cunoaştere. A te ridica interior la un nivel superior morţii a fost idealul constant al înţelepciunii lor. Pentru noi moartea este o surpriză dureroasă şi înspăimântătoare. De aici, frica şi dramatismul. Nici un antic n-a fost surprins de ea, şi astfel şi-au permis un surâs la apropierea ei, de care nu ne putem decât mira. Ei s-au lăsat convinşi de inevitabilul morţii în aşa măsură încât şi-au construit o întreagă artă de a muri, care, oricât am cunoaşte-o, nu ne poate fi de nici un folos.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici

de ce m-am născut, aici, între voi
din lacrima pământului şi ţipătul vântului
de ce n-am pleca de aici, dintre voi
aici, sunt biet buştean uscat
plutind haotic pe un val ireal
offf, ce trist ideal
să bat la poarta sorţii, să joc, un joc cu morţii
Doamne, de ce m-ai trimis în această lume
aici si lumina e pustie
ascult, ascult, cum plânge timpul
sau curg anotimpuri prin geamul spart
aici, nu-i nimeni
ştii, aici, am devenit şi eu un nimeni

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatrul, mai mult decât orice artă, - e ca natura – plin de mistere. Judecăţile lui nu sunt întotdeauna ale noastre. Ca şi natura – teatrul naşte viaţa din moarte – şi creează forme noi – dar nu eterne.

George Vraca în Almanah "Convorbiri literare", "Celor care cred"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum culorile dintr-un curcubeu sunt astfel conectate între ele încât este imposibil să precizezi unde se termină una şi unde începe alta, la fel, noi nu putem sesiza unde se termină un "lucru" şi unde începe altul.

Bob Proctor în Te-ai născut bogat, Legea Vibraţiei şi Legea Atracţiei
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târg de sclavi

Hai, vino lume, vino să vezi,
vino să cumperi, vino să vinzi
titluri, poveşti şi bătrâni suferinzi,
aur, biciuşti, biciclete, cirezi.

Şi, mai ales, vino lume cu sârg,
privind cu milă copiii suavi,
haideţi cu toţii la comerţul de sclavi
şi onoraţi al copiilor târg.

Aici sunt mame ce vând copii,
mame deştepte cu mâinile reci,
care în cinicul veac douăzeci
se pricopsesc, nu s-ar mai pricopsi,
negustorind până-n veacul de veci,
ca-ntr-un obor pentru vite, copii.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Patrascu Ionut
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stau în cort

pentru că nu-mi place
să văd inegalitate
între semenii mei
ei sunt egali în ochii mei
şi eu sunt egalul lor
de aceea nu vreau să stau
în castele sau palate luxoase
îi voi conduce din rândul lor
stau în cort şi călătoresc călare
sunt în şa pentru binele omenirii
voi distruge vechea orânduire
o să fie o lume bună şi fericită
vor simţi că fiecare zi este minunată

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatrul este, probabil, una dintre cele mai dificile arte, pentru că trebuie să se petreacă simultan şi în perfectă armonie trei legături: între actor şi viaţa lui interioară, între actor şi partenerii lui de joc, între actor şi public.

Peter Brook în Fără secrete. Gânduri despre actorie şi teatru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăplugă

Sunt stăpân pe a mea viaţă
Numai eu ştiu s-o conduc,
Tot eu mă distrug pe mine
Şi spre pierzare mă duc.

În luptă cel mai viteaz sunt,
Nimenea nu m-a străpuns,
Cel mai laş din a mea oaste,
Cel din urmă am ajuns.

Nimenea ca mine-n lume
De înalt nu a mai fost
Şi-aşa mic sunt între turme
Că n-am pe lume vreun rost.

Am făcut lucruri măreţe
De care mereu sunt mândru
Dar toate dintre acestea
M-au golit pe dinăuntru.

Cel mai mare între oaspeţi,
Capul mesei îl ocup
Apoi la spălat de vase
Capu-n muncă mi-l astup.

N-a fost în lume vreunul
Mai cunoscut decât eu,
De-mi strig numele pe stradă,
Numai eu mi-l ştiu pe-al meu.

Câţi au fost în lume-odată
M-au cunoscut de bogat
Şi-s sărac lipit pământu',
Nici umbră n-am câştigat.

Am fost crescut de o lupoaică,
Ca Romulus şi Remus,
Dar alungat şi stingherit
Am fost mereu de Zeus.

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graniţa între cer şi pământ e o linie matematică infinit de subţire. Dar numai un pas mai sus e încă cer, un pas mai jos e deja pământ. Între amândoi aceşti mici paşi este deosebirea ca de la cer la pământ. Tot astfel în politică şi în morală.

citat clasic din Titu Maiorescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

A gândi - verbul Gemenilor. Şi e adevărat, gândirea devine tot mai tiranică între compartimentele psihicului meu. Acum e o gândire fără substanţă, sau care îşi e sieşi substanţă. Gândesc aşa cum imaginam în adolescenţă: vedeam imagini, dar ele nu formau o lume. Poate că, la fel ca atunci, dar în planul meditaţiei, în câţiva ani am să reuşesc să devin, dintr-un om care gândeşte, un gânditor. Dacă aş duce o anume viaţă, dacă nu aş trăi în paradox şi ipocrizie, ştiu că ar fi aşa. Sunt între paliere, poate între poezie şi mistică, magie, iluminare, plenitudine, distrugere. Sau între ficţiune şi realitate (dar cea adevărată, nu cea din jur).

Mircea Cărtărescu în Jurnal I (1990-1996) (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În erorile de lectură ne aflăm în prezenţa unui context psihic care diferă net de acela al lapsusurilor verbale şi de grafie. Una din cele două tendinţe concurente este aici înlocuită printr-o excitaţie senzorială, ceea ce poate că o face mai puţin rezistentă. Ceea ce citim nu mai constituie o emanaţie a vieţii noastre psihice, ca în cazul a ceea ce ne propunem să scriem noi înşine. De aceea erorile de lectură constă, în cea mai mare parte a cazurilor, într-o substituţie completă. Cuvântul de citit este înlocuit printr-un altul, fără a mai exista în mod necesar un raport de conţinut între text şi efectul erorii, substituţia făcându-se în general în virtutea unei simple asemănări între două cuvinte.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!