Cel mai bun profesor e liniştea, pentru că ne învaţă totul fără să vorbească.

citat din Maurice Zundel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care se hrăneşte cu tăcerea lui Dumnezeu, sfârşeşte prin înţelegere.

citat din Maurice Zundel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie ca surâsul să înceapă să licărească în întuneric. Aceasta este minunea cuvântului: noi putem să-l zămislim cu adevărat pe Hristos fără a-l numi, fără a fi vorba de el, fără a se face nicio aluzie măcar la religie sau Biserică, pentru că el umple toate cuvintele, de îndată ce cuvântul este sincer despre el. Tonul devine armonicul Muzicii eterne care face să se răspândească în cuvânt iradierea Iubirii.

citat din Maurice Zundel
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem întotdeauna aşteptaţi, în adâncul nostru, de acest Dumnezeu întotdeuna necunoscut dar întotdeauna recunoscut, a cărui faţă este o faţă de iubire.

citat clasic din Maurice Zundel
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu nu este acolo sus, aici jos, după! Dumnezeu este aici, acum, în lăuntrul nostru.

citat clasic din Maurice Zundel
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea e pură, liniştea e sfântă, ea uneşte fiinţe, pentru că numai cei ce se simt în largul lor în prezenţa altei persoane ştiu să nu vorbească, e ca un paradox.

citat din Nicholas Sparks
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă a zâmbi şi când plouă afară. Învaţă a-ţi păstra speranţa şi când lucrurile iau o întorsătură neaşteptată pentru că momentele bune cu cele mai neplăcute alternează. Învaţă a ajuta fără a aştepta ceva în schimb. Învaţă a preţui ceea ce ai acum. Învaţă a mulţumi celor care îţi sunt aproape. Învaţă a iubi omul, nu portretul pe care i l-ai zugrăvit tu în mintea ta. Învaţă a lăsa în spate trecutul pentru a face loc prezentului. Învaţă să fii tu, să te accepţi cu bune şi cu rele. Învaţă să ai încredere în propriile forţe şi nu te subestima. Învaţă să-ţi reaminteşti că eşti om şi că timpul tău are o limită pe acest Pământ. Învaţă să te bucuri.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără surâs, cinstea este cu totul inutilă!

citat din Maurice Chevalier
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocaţia noastră este aceea de a fi sacramentul colectiv al unei Prezenţe care este libertatea în esenţa ei, un sacrament de linişte în care toată umanitatea contemporană să simtă atracţia acestei Prezenţe pe care este inutil să o numim dacă nu o trăim, pentru că nu am face decât să o coborâm, desfigurăm, limităm şi s-o facem odioasă. "Misiunea" noastră se poate rezuma prin expresia: "prezenţă Prezenţei".

citat din Maurice Zundel
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama copilului este sublimul profesor: mai întâi îl învaţă rugăciuni, apoi îl învaţă să numere.

aforism de Grigore Rotaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

profesor

De învăţat înveţi multe şi de la toţi. Dar profesor nu e decât cel care te învaţă să înveţi.

definiţie celebră de Constantin Noica în Carte de înţelepciune, Îndrumător pentru tineri (1993)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi Nevăzutul a creat văzutul, Nevăzutul nu îi impune nimic văzutului. Liniştea reuşeşte în tot ceea ce face, pentru că face fără să înfăptuiască. Liniştea face prin Fiire, fără să facă nimic. Reuşeşte în tot ceea ce face, fără a se mândri pentru faptul că face fără să înfăptuiască. Tot ceea ce provine din Linişte, este deja perfect, pentru că Liniştea este Perfecţiunea în Sine, care susţine totul, fără a înfăptui susţinerea. Facerea fără de a face. Căci atunci când Fiirea devine perfect conştientizată, facerea vine de la Sine şi se manifestă prin Sine - prin Unicul Sine. Şi tocmai lipsa de efort face ca Liniştea să fie veşnic odihnită, în Împărăţia Absolută. Şi tocmai lipsa de mândrie, face ca Liniştea să fie veşnic împlinită, în Împărăţia Absolută. Şi tocmai lipsa de sine, face ca Liniştea să fie veşnic eternă, în Împărăţia Absolută. Căci Liniştea nu trăieşte pentru sine, tocmai de aceea este lipsită de griji şi zgomote. Liniştea îngrijeşte de bunăstarea sunetului şi, cu smerenie absolută, există pentru a scoate sunetul în evidenţă. Ajută, fără ca nimeni să ştie că a ajutat. Aceasta este invitaţie la Linişte, pe care Liniştea o oferă sunetelor. Aceasta este chemarea Liniştii.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Liniştea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asistenta: Dom' profesor, totul e pregătit pentru operaţie, dar pacientul a dispărut!
Chirurgul: Nu-i nimic, începem şi fără el.

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţa lui, omul învaţă mai întâi să meargă şi să vorbească, cu timpul învaţă să stea liniştit şi să-şi ţină gura.

citat clasic din Marcel Pagnol
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui profesor

La facultatea unde te învaţă,
Doar primii şase ani sunt grei,
Că dacă lor le-ai făcut faţă,
Te–ai şi trezit în anul trei.

epigramă de Paul Constantin (19 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă de la creionul tău cum trebuie să laşi o urmă. Învaţă de la cana ta cum trebuie să sorbi picăturile de apă. Învaţă de la iubita ta cum trebuie să o iubeşti. Învaţă de la albine gustul de miere. Învaţă pentru a fi. Învaţă pentru a reuşi să trăieşti.

Claudiu-Ovidiu Tofeni în Chip printre monologuri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul există în Linişte. Dincolo de aparenţele sunetelor, dincolo de totalitatea zgomotelor, Liniştea este fundamentul creaţiei, care, neîncetat, e prezentă fără a pretinde nimic. Liniştea nu cere, Liniştea nu condiţionează, Liniştea nu aşteaptă, pentru că Ea este lipsită de nevoi. Liniştea se oferă pe Sine, se dăruieşte în mod necondiţionat şi susţine, fără efort, existenţa sunetului. Căci în spatele sunetului se află Liniştea din care provine sunetul; în profunzimea sunetului, se află Liniştea din care s-a dezvoltat sunetul; în inima sunetului, se află Liniştea din care a pornit sunetul. Inima sunetului este locuită de Linişte, iar această Linişte se îngrijeşte de buna funcţionare a sunetului, chiar dacă sunetul nu este conştient de ceea ce se află în inima sa. Căci Liniştea nu face zgomot şi nu cere atenţia sunetului - tocmai de aceea este nesfârşită.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Liniştea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ars moriendi

Învaţă să mori fără profesor
e şansa ta
De repetat repetă numai
nemuritorii
Noi
ceilalţi murim
gălăgios şi mediocru

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Englezii nu au respect pentru limba lor, şi nu îşi învaţă copiii cum să o vorbească. Ei o pronunţă atât de rău încât nimeni nu îi poate învăţa cum sună cu adevărat. Este imposibil ca un englez să-şi deschidă gură fără să-l facă pe alt englez să îl urască sau să îl dispreţuiască.

citat celebru din George Bernard Shaw
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te lamenta sau să dai vina pe alţii, tu eşti cel care a ales persoana greşită. Acum ridică-te, şterge-ţi lacrimile şi corectează-ţi statisticile şi fă o alegere mai înţeleaptă. Învaţă să judeci oamenii, învaţă de la maestrul tău (Dumnezeu, părinţi, profesor, prietenul cel mai bun).

citat din Nikhil Yadav
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua de dimineaţă

El şi-a pus cafeaua
liniştit în ceaşcă,
laptele l-a pus
în ceaşca de cafea,
zahărul l-a pus
în cafeaua cu lapte
şi cu linguriţa
l-a amestecat.

a băut cafeaua,
ceaşca a lăsat
fără să-mi vorbească.
a scos o ţigară,
a fumat tăcut,
s-a jucat cu fumul
- cercuri a făcut -
a pus, calm,
tot scrumul
într-o scrumieră

fără să-mi vorbească.
fără să mă privească.

şi s-a ridicat,
şi-a pus pălăria
cu un gest distrat,
şi-a luat pe umeri
mantaua de ploaie,
pentru că ploua,
apoi a plecat.
a plecat în ploaie

fără să-mi vorbească.
fără să mă privească.

(şi atunci mi-am strâns
fruntea grea în palme
şi am plâns...
am plâns...)

poezie celebră de Jacques Prevert, traducere de Gellu Naum
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!