Când o creaţie iese în lume, e ca un turist, un călător, rătăcit între hotare sau ieşit printre oamenii unui ţinut nou; e ca şi cum, odată create, călătorul-tablou sau călătoarea-carte, coboară din tren. Cei care întâmpină călătorul-tablou sau călătoarea-carte, îşi întind mâinile înspre el, în semn de bun venit, dar şi promisiune că viaţa lui este în siguranţă. Pentru că el, călătorul, nu trebuie lăsat singur.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întruparea însăşi este o promisiune de a căuta şi de a dărui fericire. Toţi cei întrupaţi au un dar al lor pentru lume sau măcar pentru cineva, dintr-o lume întreagă.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pelerin

voi înnopta pe marginea acestui drum şerpuit
care urcă spre stele
când mă întind pe nisip cu faţa în sus
îmi văd viaţa desenată pe cer
din clipa în care am venit pe lume
într-un decembrie cu zăpadă neprihănită
până astăzi când povestesc sorbind
din paharul cu ceai de mentă

totul e scris acolo cu migală şi meşteşug
de mâna sprintenă a unui caligraf
în sticla vălurită a norilor
pentru totdeauna
cu toate că nu sunt decât un călător desculţ
ai cărui paşi se topesc în tăcere
printre pietre şi raze de lună

atunci îmi spun că dumnezeu există
drept pentru care murmur o rugăciune
în timp ce adorm
printre umbrele şacalilor costelivi.

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

rugăciune

ai ţinut Lumina în mâinile tale
ai ţinut totul în mâinile tale
ai ţinut perfecţiunea în mâinile tale
ai ţinut veşnicia în mâinile tale
ai ţinut sori şi luni în mâinile tale
ai ţinut lumea în mâinile tale
ai ţinut gândul în mâinile tale
ai ţinut cuvântul în mâinile tale

în mâinile tale mă ţii pe mine
în sufletul meu te ţin pe tine
mulţumesc

poezie de Gabriela Marin
Adăugat de Gabriela Marin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul ca şi organism este pentru lume ceea ce este un vârtej pentru un râu: omul şi lumea sunt un singur proces natural, dar noi ne comportăm ca şi cum am fi invadatori şi jefuitori într-un teritoriu străin. Pentru că atunci când individul se defineşte şi se simte ca o personalitate separată sau ca un ego, el râmâne în necunoştinţă de cauză că trupul său real este un tipar de energie care dansează şi care pur şi simplu nu apare de la sine. Apare doar în concert cu celelalte tipare nenumărate - numite animale, plante, insecte, bacterii, minerale, lichide şi gaze. Definiţia unei persoane şi sentimentul normal de "EU" nu includ în mod eficient aceste relaţii. Tu spui: "Eu am venit pe această lume." Nu ai venit; Ai ieşit din ea, la fel cum iese o creangă dintr-un copac.

citat din Alan Watts
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Francisc Dumont Perrin: Artiştii sunt cele mai nobile fiinţe pe pământ. Lor, accentuă el, li se cuvine bucuria belşugului, pentru că ei sunt primii care ar împărţi cu alţii să ajute şi, în afară de călugări, ei nu ar face rău şi nu ar abuza de puterea banului, ca să facă rele. Artiştii au nevoie să fie protejaţi de oamenii cu bani, dar şi cu ajutorul puterii banului. Ei au nevoie să se concentreze la creaţie, să nu irosească timp şi energie pentru obţinerea unui ban pe alte căi decât din creaţie. Ei nu sunt făcuţi să muncească în alte feluri, pentru a câştiga bani.

replică din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful unui turist montan

Ce soartă schimbătoare
Cu-acest turist nefericit,
Chiar azi, la-nmormântare
Pe-alese căi s-a rătăcit.

epitaf epigramatic de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată ce începi să scrii, trebuie să să găseşti câte o poveste pentru fiecare.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul pereche, a omului jumătate reprezintă unicul tren care aşteaptă călătorul pentru destinaţii mult visate şi minunate; dacă cineva a pierdut un tren înseamnă că nu a fost de fapt şi de drept al său, aşa că trebuie să rămână pe peron zicând: "The show must go on!".

citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înserare

Licuricii,
stele căzute pe pământ
luminează -în întuneric.
Greieri se aud cântând
sporind al serii feeric.
Din deal în vale coboară
doina unui ciobănaş.
Dorul la iubită-i zboară,
oile dorm pe imaş.
Neobosit, doar izvorul
şipoteşte printre pietre.
Doar el este călătorul
ce duce dorul la fete.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este adevărat că "artiştii" trebuie să fie flămânzi, pentru a putea gândi bine. Şi nici că trebuie să fie îmbrăcaţi prost. Nu sunt criterii de diferenţiere a autenticităţii sau a calităţii artiştilor. Gândurile se digeră mai bine, odată cu mâncarea caldă, în burtică.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când animalele se împrietenesc, în timpul vieţii, dar şi după moarte, e semn bun că şi stăpânii lor pot să prietenească. Pentru că fiecare animal este reflecţia stăpânului său.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea absolută? O concep câteodată aşa: în tren, pe un culoar ticsit, stând pe geamantan. Eşti atunci departe nu numai de orice om, mai ales de cei care te împiedică să te mişti; dar eşti departe şi de orice punct fix în spaţiu. Eşti undeva, între o staţie şi alta, rupt de ceva, în drum spre altceva, scos din timp, scos din rost, purtat de tren, purtând după tine un alt tren, cu oameni, situaţii, mărfuri, idei, una peste alta, în vagoane pe care le laşi în staţii, le pierzi între staţii, le uiţi în spaţii, golind lumea, gonind peste lume, singur, mai singur, nicăieri de singur.

citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi lasă singur un animăluţ care devine conştient de suferinţa singurătăţii. Cât era mic şi nu înţelegea singurătatea, îl mai puteam lasă singur, în casă, pentru câteva ore sau pentru o noapte întreagă. Însă, după ce a mai crescut şi a început să simtă dorul, când am văzut că deja suferă, pentru faptul că îl las acasă, am ştiut că nu îl mai pot lăsa singur. Era inadmisibil. Conştiinţa singurătăţii este cea mai grea pedeapsă şi nici un sufleţel nevinovat nu merită să îi cunoască durerea.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jorge: Oricine nu are visuri trebuie să caute în inimile altor oameni şi să aleagă ceva care să-i placă. Să aleagă cu sufletul. Sau noi, visătorii, trebuie să căutăm oamenii care nu au visuri şi să le plantăm visurile noastre sub o formă sau alta, altfel, sufletul unui om, fără visuri, moare.

replică din romanul Un secret în Los Angeles de Doina Postolachi (30 octombrie 2018)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te rog fii un călător, nu un turist. Încearcă lucruri noi, întâlneşte oameni noi şi uită-te mai departe de ceea ce se află în faţa ochilor tăi. Acestea sunt cheile pentru a înţelege minunata lume în care trăim.

citat din Andrew Zimmern
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Karen: Dar oare lumea se mai întreabă de unde vin poveştile? Or fi alte realităţi care îşi cer dreptul la venirea pe lume şi au un loc al lor în lume? Există locuri pe pământ, unde oamenii îşi împart cerul, pământul, vieţile, cu personaje de poveste. Lumea încă e frumoasă, pentru că se mai nasc poveşti.

replică din romanul Un secret în Los Angeles de Doina Postolachi (30 octombrie 2018)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cele mai frumoase mâini sunt mâinile mamei.
Mâinile cu care şi-a mângâiat cu mândrie şi iubire burtica, atunci când erai încă în pântecele ei.
Mâinile cu care te-a ţinut în braţe, cu care te-a mângâiat, te-a spălat, te-a îngrijit şi ţi-a pregătit hrana.
Mâinile de care te-ai sprijinit când ai făcut primii paşi din viaţa ta.
Mâinile cu care şi-a şters lacrimile atunci când a fost îngrijorată, când i-a fost teamă, când s-a bucurat de succesele tale, când ţi-a simţit lipsa,... când ai rănit-o cu vreo privire rece sau cu vreo vorbă nemeritată...
Mâinile cu care ţi-a alinat durerile, temerile şi cu care ţi-a dat curaj şi forţă să mergi mai departe.
Mâinile cu care ţi-a dăruit tot ceea ce a avut mai bun.
Mâinile cu care a muncit neobosită pentru tine, cărând greutăţi, îndurând asprimea gerului, răni şi dureri.
Mâinile cu care ţi-a deschis uşa de mii de ori.
Mâinile pe care şi le împreunează într-o rugăciune trimisă cerului pentru tine...

poezie de Irina Binder
Adăugat de Mary Corlan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii cu vocaţie îşi aliniază şi optimizează întreg stilul de viaţă. Ştiu când e de muncă şi creaţie, ştiu când e de relaxare, ştiu când e de iubire şi timp cu familia, ştiu să stoarcă maxim din fiecare clipă, ştiu să fie eficienţi, să dea randament, să obţină maxim cu resurse şi investiţie minimă. Ştiu pentru că înspre asta îi împinge vocaţia — înspre rezultate şi autodepăşire permanentă. Când Michelangelo a fost întrebat cum l-a sculptat pe David, acesta a spus "Doar am îndepărtat ceea ce era în plus". La fel şi viaţa omului cu vocaţie, este o operă de artă din care Universul are grijă să îndepărteze tot ceea ce nu este potrivit. Oamenii nepotriviţi vor pleca de lângă tine fără ca tu să mişti un deget şi vor lăsa loc doar acelor oameni potriviţi, capabili să vadă în tine potenţialul uriaş.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E de preferat un turist bun unui călător nepriceput.

aforism de Ramon Eder, traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să fim aici unul pentru altul. Trebuie să avem o relaţie care să ne unească, nu să ne dezbine. Trebuie să ne luăm angajamentul de a face bine dezinteresat.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!