Al doilea ton este egal celui dintâi – în contrastul dintre două tonuri egale se materializează cele mai elementare structuri de sunet (care iau în calcul timpul şi care sunt ipoteza potrivită) pentru ca metamorfoza tuturor datelor de ton, în muzică, să fie desăvârşită.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Onepointedness-ul spiritului aude relaţia dintre cele două. În această relaţie nu este de faţă nici primul, nici cel de-al doilea. Dacă în cel de-al doilea fenomen nu este nimic nou, atunci interesul meu se micşorează. Pentru că primul ton a avut mai întâi efect asupra mea, pe cel de-al doilea îl pot percepe doar în raport cu primul. Păşirea mai departe în timp prezintă o nouă dimensiune în favoarea celui de-al doilea.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Articularea a două tonuri egale este un proces de contrastare care îşi menţine locul şi rolul înăuntrul întregii expansiuni. Expansiunea este păşirea în spaţiu şi timp, purtată mai departe. Esenţa fiecărei-expansiuni spaţio-temporale este dată de legătura impenetrabilă, natural organică, "aşa şi nu altfel" dintre toate articulările implicate în această dezvoltare. Toate sunt atribute evidente dintre aceste întrepătrunderi.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este vorba despre înrudirea dintre tonuri, înrudire între diferitele niveluri de sunet, intensităţi. Dacă unul este foarte puternic, iar celălalt este slab nu este vorba de un contrast foarte mare. Dacă unul este foarte puternic, iar celălalt este tot puternic atunci avem un contrast enorm. Cu cât este mai mare contrastul, cu atât sunt mai numeroase punctele de contact dintre stările de fapt. Şi cu cât este mai mare contrastul, cu cât sunt mai numeroase contactele, cu atât mai mult timp îmi trebuie mie pentru a percepe asta. Aşadar dimensiunea temporală este inclusă în interval. Frescobaldi spune: Pasajele expresive trebuie cântate mai încet decât celelalte.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă al doilea ton este fizic egal cu primul avem de-a face cu o situaţie cu totul nouă. Al doilea ton nu este perceput la fel cu primul, pentru că primul ton pe mine m-a marcat cu ceva (altfel nici nu pot şti cum cel de-al doilea este al doilea). Aceasta este o impresie oarecare, chiar şi numai în mintea mea sau chiar numai în această sensibilitate umană, care este incredibil de deschisă. Acest ton, însă, nu mai are acest avantaj incredibil de a cădea pe teren neprelucrat, ci cade pe un câmp prelucrat de primul ton. În muzică un există nicio repetiţie.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce se mişcă? Materia crudă substanţială: o coardă, o masă de aer sau de metal. Ştim că totul este mişcare. Dacă sunetul este mişcare, atunci ce diferenţiază sunetul, care poate deveni muzică, de celelalte mişcări? Structura sa specifică este de neînlocuit, care îi stă la bază: vibraţiile egale şi constante. Pentru o anumită unitate de timp, acelaşi număr de vibraţii: aceasta este esenţa tonului muzical.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur ton nu poate să devină muzică. Dimensiunile activităţii în extensie care se îndreaptă, împotriva inerţiei atotcuprinzătoare şi a tendinţei atotcuprinzătoare, spre dispariţie, se materializează doar prin manifestarea următorului ton. În diviziunea fenomenului de bază, în desluşirea familiei sale, există deja ceva ce nu poate fi interpretat.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica nu corespunde unei forme de a fi. E o devenire, e ceva care naşte, creşte, ajunge la un punct de maximă expansiune şi moare, ca o plantă, ca un sentiment, ca orişicare activitate omenească. Deci, mata, vrei să fixezi ceea ce te-a impresionat cândva, în loc să păstrezi în matale posibilitatea de a te impresiona, de a avea la dispoziţie elementele cu care iar intri în stadiul de euforie, care încă nu-i muzică.... transcenderea stadiului de euforie poate duce la ceea ce numim noi, câţiva dintre noi, muzică.

Sergiu Celibidache în interviu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sergiu Celibidache a fost cel care mi-a deschis definitiv calea... perspectiva... felul în care tu, ca muzician, poţi să te exprimi şi să-i determini cât mai eficient pe cei din jur în a face muzică.

Horia Andreescu în ziarul Universul Radio, interviu (5 noiembrie 2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am întâlnit o groază de oameni care ar da orice ca să fie altcineva decât sunt. O jumătate de viaţă şi-o consacră mimetismului şi imitaţiei, iar o altă jumătate îşi etalează colecţia de măşti pe care le-au purtat în prima parte a vieţii lor. Până şi ideea despre moarte este pentru ei o copie jalnică după moartea protagonistului vreunui film sau roman citit în tinereţe. A încerca să fii tu însuţi în orice împrejurare este o aventură a spiritelor mari. Paradoxal, dar când îţi reuşeşte această performanţă descoperi că eşti de fapt la fel ca toţi ceilalţi şi ajungi să crezi, ca Borges, că zilele tale şi nopţile tale sunt egale în sărăcie şi în bogăţie cu cele ale lui Dumnezeu şi cu cele ale tuturor oamenilor.

citat din Sergiu Burcă
Adăugat de Oana Camelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul pe care n-am apucat

Două drumuri se despărţeau într-o pădure aurie.
Îmi pare rău că nu le-am putut pe amândouă urma.
Şi, pentru că eram singurul călător, am zăbovit
Privind în lungul celui dintâi, cât mai departe.
Până acolo unde se pierdea sub pământ.
Apoi am apucat-o pe al doilea, ce nu era mai prejos.
Şi care poate era chiar mai îndreptăţit să-l străbat.
Căci era acoperit cu iarbă şi neumblat.
Deşi, trecând pe unul dintre ele,
Era de parcă le-aş fi străbătut pe amândouă,

Iar în acea dimineaţă se întindeau la fel:
Iarba lor nu era bătătorită de paşi.
L-am lăsat pe primul pentru o altă zi
Ştiind totuşi că, pornind pe unul dintre ele,
Cu greu m-aş mai fi întors vreodată.

Aşa voi povesti cu un suspin
Cândva, peste ani şi ani:
Două drumuri se despărţeau într-o pădure, iar eu
Am pornit-o pe cel mai puţin străbătut
Şi asta mi-a schimbat viaţa.

poezie clasică de Robert Frost (1916), traducere de Horia Gârbea
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ştim despre sunet şi despre tonul muzical? Nu cu mult mai mult decât omul preistoric, care, urmându-şi o chemare lăuntrică spre libertate, îl descoperă prin căutări pline de har şi îl împrumută nepremeditat din univers. Sunetul este mişcare. Sunetul este vibraţie.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru omenire, întrebarea tuturor întrebărilor, problema care se află la baza tuturor celorlalte probleme şi este mai interesantă decât toate este cea a determinării locului pe care îl ocupă omul în natură şi relaţia dintre el şi cosmos. De unde a apărut specia noastră, care sunt limitele puterii noastre asupra naturii şi cele ale naturii asupra noastră, care este scopul strădaniilor noastre, al problemelor care apar mereu pentru fiecare om de pe Pământ.

citat din T.H. Huxley
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre toate disciplinele matematice teoria ecuaţiilor diferenţiale este cea mai importantă... Ea furnizează explicaţia tuturor acelor manifestări elementare ale naturii, care implică timp.

citat din Sophus Lie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există în muzică un fenomen care nu se întâmplă în domeniul celorlalte senzaţii materiale ale simţurilor. Fenomenul de octavă. Octava, adică dublul frecvenţelor infraroşului sau ultravioletului nu mai cad în sector perceptibil omenesc. Cad în afară. Fenomenul de octavă este un fenomen referenţial cosmic. Peste octavă nu există nimic. Or, există în muzică ceva care atinge omul unde nu-l poate atinge nici cel mai profund gând. Şi totuşi este real... Este foarte greu de pus în compatibilitate cu filosofia care, de la Brentano încoace a spus că orice conştiinţă e conştiinţă de ceva. Uite, există o conştiinţă? conştiinţa yoga? o conştiinţă activă, nu pasivă, fără să fie conştiinţă de ceva. Un gol în care poate intra tot.

Sergiu Celibidache în interviu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea dintâi diviziune a muncii este aceea dintre soţ şi soţie pentru procrearea de copii. Cea dintâi contrazicere de clasă care apare în istorie coincide cu dezvoltarea antagonismului dintre bărbat şi femeie în căsătoria monogamă şi cea dintâi oprimare de clasă corespunde cu oprimarea sexului femeiesc de către cel bărbătesc.

Frederic Engels în Originea familiei, a proprietăţii private şi a statului
Adăugat de Florin Romila
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea dintâi diviziune a muncii este aceea dintre soţ şi soţie pentru procrearea de copii. Cea dintâi contrazicere de clasă care apare în istorie coincide cu dezvoltarea antagonismului dintre bărbat şi femeie în căsătoria monogamă şi cea dintâi oprimare de clasă, corespunde cu oprimarea sexului femeiesc de către cel bărbătesc.

citat din Friedrich Engels
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiritul liber aude cum libertatea este dobândită prin echilibrul contrastelor. Numai libertatea poate înţelege libertatea. Libertate, a fi liber, a se elibera pe sine – sunt unul şi acelaşi lucru. Sunt unul şi acelaşi lucru pentru fiecare dualitate de acţiuni eliminatoare ale spiritului liber, atunci când sunetului îi reuşeşte să devină muzică.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea dintâi problemă care ni se punea era aceasta: cine trebuie să răspundă mai întâi? Cine sunt mai vinovaţi pentru starea de nenorocire în care se zbate ţara: românii sau jidanii? Am căzut unanim de acord, că cei dintâi şi mai mari vinovaţi sunt românii ticăloşi, care pentru arginţii iudei şi-au trădat neamul. Jidanii ne sunt duşmani şi în această calitate ne urăsc, ne otrăvesc, ne extermină. Conducătorii români care se aşază pe aceeaşi linie cu ei, sunt mai mult decât duşmani: sunt trădători. Pedeapsa cea dintâi şi cea mai cruntă se cuvine în primul rând trădătorului şi în al doilea rând duşmanului. Dacă aş avea un singur glonţ, iar în faţa mea un duşman şi un trădător, glonţul l-aş trimite în trădător.

citat clasic din Corneliu Zelea Codreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există o întreagă viaţă în care te documentezi, faci cercetări care duc la rezultate neinterpretabile, deci ştiinţifice... Cauţi să afli din punct de vedere filosofic, pe de o parte, cum lucrează sunetul asupra spiritului uman, şi pe de altă parte care sunt condiţiile în care sunetul este recâştigat de cosmos de la care a fost furat de om.

citat celebru din Sergiu Celibidache
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrul sensibil are trei semnificaţii, dintre care pe două le numim simţite prin sine, iar pe unul prin accident. Dintre cele două, unul este propriu fiecărui simţ, iar celălalt este comun tuturora. Îl numesc "propriu" pe cel care nu poate fi simţit printr-un alt simţ şi cu privire la care nu este posibilă eroarea. De exemplu, culoarea pentru ochi, sunetul pentru auz şi savoarea pentru gust.

Aristotel în Despre suflet, II, 6
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!